informatii utile pentru începători

Digital vs Analogic

-------------------------------

N-ar fi rau sa clarificam ca mufele si cablurile sunt folosite atat pentru semnal DIGITAL, cat si pentru semnal ANALOGIC.
Semnalul analogic la randul lui poate fi "semnal mic" (adica neamplificat) sau "semnal mare" (adica amplificat). De exemplu, in postul #4 am vorbit strict despre semnal analogic, amplificat.

In linii mari:

- Semnalul ANALOGIC inseamna tot ce in trecut ascultam pe casete (cantate pe casetofoane sau deck-uri), benzi (cantate pe magnetofoane), discuri (cantate pe pickup-uri) si vechile cilindre (cantate pe fonografe) de la care a inceput totul
 cassette-tape.jpg   55.23K   51 downloads  Open_reel_audio_tape.jpg   237.72K   48 downloads  vinyl disc.jpg   110.51K   43 downloads  phonograph wax cylinder.jpg   79.19K   41 downloads
Acum e definit clar ca analogic, pentru a-l separa de cel digital.
Semnal analogic inseamna tot ce e unda sonora propagata prin aer, fie ca vine de la corzile unei chitari (unui pian), fie ca vine dintr-o trompeta, fie ca vine din vocea umana. Acestea sunt captate prin microfon (care are o membrana similara timpanului urechii umane), mai sunt captate prin doze (la chitari) si sunt convertite in semnal electric. Mai apoi semnalul analogic este stocat fie magnetic, fie in "santurile" unui vinyl.

- Semnalul DIGITAL inseamna tot ce astazi ascultam pe CD-uri (cantate initial pe CD Playere), FDD-uri si HDD-uri (cantate de pe calculatoare), card-uri (cantate de pe telefoane) s.a.m.d....
 compact disc.jpg   70.69K   40 downloads  Floppy_disks.jpg   98K   45 downloads  hard disk drive.jpg   86.36K   57 downloads  microSD card.jpg   169.18K   143 downloads
Nu intru in mai multe detalii, acestea sunt doar mediile de stocare a muzicii, in linii mari.


Semnalul digital inseamna, prin definitie, 1 si 0. Totul se rezuma la encodare, criptare daca vreti, in 1 si 0 - biti. De conversia intre analog si digital se ocupa converterele, binecunoscutele ADC si DAC. Un exemplu simplist despre munca acestor convertoare, ADC si DAC:


 analog-digital-analog2.png   308.96K   165 downloads

Edited by motanu44, 26 November 2014 - 07:47.

topic cu tutoriale și explicații pe înțelesul tuturor



Ce este un difuzor și cum reproduce el muzica ? (excelent ilustrat în animațiile de mai jos)

http://animagraffs.com/loudspeaker/

Edited by bibiaudiofil, 10 December 2014 - 20:46.

Ce inseamna ca se aude tare? Masuram in dB sau W ?

http://www.sengpiela...ssureLevels.htm

___________________________________________


Cum asezam boxele in camera ?

http://www.soundfoun...mb/speaker.html
Si mai complicat putin: http://www.jfstudiod... de auditie.pdf

Derulati pana la sfarsit, au si poze!


___________________________________________
Buna initiativa de a deschide topicul, multe lucruri le-am invatat aprofundand informatiile de pe site-urile de mai sus. Ba chiar, de frica sa nu dispara, le-am si salvat ca mht, ceea ce va recomand si voua.

Edited by motanu44, 10 December 2014 - 22:09.

Bun.
Avem deja un amplificator.
Acum vrem sa cumparam niste boxe pasive pentru el.
Desi lumea le zice boxe, tehnic ele se numesc incinte = [difuzoare + cutie + filtre + cabluri interne].

Ne uitam la specificatiile boxelor (incintelor). Vedem nr de W suportati, dar si notiunea de sensibilitate (eficienta): dB/W/m

http://www.sengpiela...-efficiency.htm

- dB/W/m ne spune cat de tare se aude boxa
- W ne spune care e numarul maxim de W suportati pana se ard difizoarele

______________________________________

Exemplu (scenariu exemplificativ):

Incinta₁: 88 dB/W/m, 200 W maxim suportati
Incinta₂: 91 dB/W/m, 150 W maxim suportati
Incinta₃: 91 dB/W/m, 300 W maxim suportati

• Pe acelasi amplificator, la aceeasi putere (10 W), Incinta₂ si Incinta₃ se vor auzi mai tare ca Incinta₁. 91 dB/W/m vs 88 dB/W/m.
  
• Pe acelasi amplificator, la aceeasi putere (10 W), intre Incinta₂ si Incinta₃ nu e nicio diferenta, se vor auzi la fel de tare. Pentru ca au aceeasi sensibilitate (eficienta), de 91 dB/W/m.
  
• Pe un amplificator mai puternic (capabil sa livreze peste 300 W) si-l dam la maxim, trebuie sa avem grija ca Incinta₂ se va arde prima (150 W max), apoi Incinta₁ (200 W max), apoi Incinta₃. (300 W max).

______________________________________


Bine, mai intra si alte elemente in ecuatie, impedanta, distorsiunile, ...si poate era mai bine sa dau exemplele Difuzor₁ - Difuzor₂ - Difuzor₃ in loc de Incinta₁ - Incinta₂ - Incinta₃. Dar am vrut doar sa exemplific simplu corelatia dintre dB, W si dm/W/m. Ca asta ne intereseaza cand cumparam incinte (boxe), nu difuzoare.
Pun aici cu citat o explicatie clara si concisa a lui antinari, om de la care am invatat atat de multe pe aria asta.

antinari, pe 22 mai 2008 - 13:55, a scris:

Edited by motanu44, 12 December 2014 - 00:18.

Acum.
Vrem sa ne luam un amplificator (stereo sau multicanal).
Citim pe site-uri ca un amplificator "de 50W", iar altul "de 100W". Care se aude mai tare? Pe care il alegem? Aparent pe cel de 100W, nu? Ei, lucrurile nu sunt asa de simple, iar felul in care acea putere in W livrata catre boxe e masurata e mai complex.

Ca sa exempific, sa luam 2 receivere multicanal, un Yamaha si un NAD, si ne uitam la partea de amplificare (puterea - nr de W si cum sunt masurati):

- Exemplu₁ > un receiver Yamaha. In linii mari retinem ca e "de 500W". La specificatii are trecut asa:

Citat

- Exemplu₂ > un receiver NAD. In linii mari retinem ca e "de 400W". La specificatii are trecut asa:

Citat

Diferentele sunt clare:

• La 1kHz (practic un tiuit), pe 1 (unul) singur canal, si pe deasupra si cu distorsiuni de 0.9%, ...acei 100W nu sunt "reali", sunt masurati in asa fel incat sa dea mai mult.
  
• Dar pe toata plaja de frecvente 20Hz - 20kHz (bas-medii-inalte simultan), pe toate 5 (cinci) canalele conduse simultan fara distorsiuni mai mari de 0.08%, acei 80W pot fi considerati "reali"...

Ei, si uite asa am demonstrat cum un amplificator "de 400W" e mai puternic decat unul "de 500W". Am aratat cum unii W sunt "mai reali" decat altii glumesc. Dar problema asta ne-o punem toti. Pentru ca producatorii se intrec in cifre care de care mai mari. La fel e si in cazul celebru PMPO vs RMS: PMPO masoara timp de o fractiune de secunda puterea maxima inainte de a arde amplificatorul. RMS e un termen care a prins la public prin contrast cu PMPO, ca arata puterea ..."mai real", ca sa zic asa.

Deci totul tine de niste conditii indeplinite la masurare inainte de a pune o eticheta cu sute de W pe ambalaj, acei W sa fie masurati:

• cu toate canalele conduse simultan
  
• pe toata plaja de frecvente
  
• la impedanta cea mai mare (e invers proportionala cu puterea)
  
• incadrandu-se in distorsiunile cele mai mici.

http://sound.westhost.com/power.htm
Desigur, e mai complex putin, dar ramane totusi un topic pentru incepatori - ca si mine - care nu au terminat facultatea de electronica. Macar atat mai stiu... puterea se masoara in watti, tensiunea se masoara in volti, curentul se masoara in amperi, impedanta se masoara in ohmi.


PS:
N-am nimic cu Yamaha sau NAD ... am ales doua exemple oarecare pentru felul in care anumite brand-uri dau puterile.  Si Marantz, Denon, Harman Kardon dau specificatiile cinstit, adica specifica foarte clar cum sunt masurati acei W pe care ii pompeaza amplificatorul in boxe, fara trucuri si omisiuni cu intentia de a vraji clientul.

Edited by motanu44, 12 December 2014 - 01:34.

Bine, la amplificatoare mai se ia in calcul si puterea trasa de la priza - in acest scop ne poate fi utila o priza cu display, cum ar fi asta. Se gasesc acum, chiar si in hypermarket-uri.

Deci, puterea trasa de la priza. Exemple:

- La un amplificator stereo simplu clasa AB, de obicei transformatorul are o eficienta de 75-80%. Daca amplificatorul trage de la priza 150W, atunci putin peste 100W merg catre boxe (sa zicem 2 x 50W). Dar poate avea si peak-uri mari dar scurte, asa numitul IHF dynamic power (toba premier sau alte surse de bass, deci frecvente joase, care consuma)

- La un receiver multicanal, transformatorul poate avea aceeasi eficienta, dar mai are si alti consumatori, nu toata puterea trasa de la priza e folosita pentru amplificare. Parte din ea e folosita de DAC-uri, chipset-uri, decodari s.a.m.d. Pentru ca daca pe eticheta scrie ca "poate 500W" (sa zicem 5x100W) iar el trage de la priza 350W, e ceva dubios. Ar trebui sa traga MINIM 500, se ia in calcul si eficienta transformatorului si ce mai consuma, iese undeva la 800W trasi de la priza. Cu peak-uri cu tot (IHF dynamic power), poate sa sara spre 1000W pe termen scurt, pentru acei 5x100W. Deci dublu.

Din pacate, cu toate ca legislatia UE le-a impus recent sa treaca pe orice aparat electrocasnic puterea in W trasa de la priza, NU toti producatorii o trec. Din pacate. Dar sunt si surprize, am vazut un Pioneer de 5x75W, si pe spate pe eticheta scria power consumption 250W (adica, daca reusea sa livreze 35W "chinuiti" pe canal, era bine...)

Din fericire, producatorii care se respecta (am enumerat cativa postul anterior) de obicei trec asta in manualul cu care vine in cutie. Si un indiciu poate fi si marimea / greutatea amplificatorului, dar asta e doar un indiciu ca "ar putea" sau "n-ar putea", nu trebuie luat drept criteriu de referinta. Pentru ca amplificatoarele in clasa D (de sonorizari) au o eficienta a transformatorului de vreo 95%, si de obicei sunt mici si pompeaza W multi. Dar nu sunt potrivite pentru auditie acasa, la clasa D de obicei e cantitate in detrimetrul calitatii.


PS:
Si daca tot am pomenit de clasa D de amplificare, nu vreau sa supar pe nimeni dar multe Logitech-uri, Microlab-uri, Genius-uri si altele asemenea au inauntru amplificatoare in clasa D. De aceea audiofilii sar mereu in sus cu replica binecunoscuta deja: "un amp stereo SH + doua boxe pasive" Celebrul Logitech Z5500 are trecut mare si clar ca poate 500W, dar m-as mira sa traga macar atat de la priza. Cu consola si tot, ar trebui sa traga 600W, MINIM. Si cu asta nu vreau sa pornesc un flame, e doar logica elementara.

Edited by motanu44, 13 December 2014 - 04:08.

motanu44, ai speriat lumea cu atentionarea asupra amplificatoarelor clasa D !

Hai sa fim rezonabili si sa afirmam ca, probabil, amplificatoarele clasa D reprezinta viitorul, iar cat priveste integrarea lor in scule hifi, ei bine, in ziua de azi o gramada de producatori au in oferta astfel de amplificari, integrate in receivere, amplificatoare, sub-uri (mai ales), etc.
Ele nu sunt cu nimic mai prejos decat alte tipuri de amplificatoare.
In plus, e necesar sa pomenim de "monstri" precum Bang & Olufsen, Meridian, Devialet ?!

Z5500 trage 345w (230V x 1,5A) de la priza, scrie pe el (ca de altfel pe 99% din aparatura ce consuma energie electrica).

------------------------------------------------

In alta ordine de idei, daca cineva tot a avut initiativa sa realizeze acest topic, eu propun sa fie realizat si urmarit un fir al discutiilor si asta inca de la bun inceput, pentru ca, daca fiecare postam pe-aici diverse lucruri, in functie de cum ni le aducem noi aminte si de cum credem noi de cuviinta ca ar fi importante, acei incepatori care vin sa citeasca nu vor intelege nimic, la final.

Am putea sa structuram acest topic in cateva capitole cat se poate de clare si logice ca si continuitate (discutate in paralel atat in ceea ce priveste sistemele stereo cat si cele multichannel), cum ar fi:
1. Camera de auditie. Iar aici sa aducem in vedere toate cele necesare de stiut in ceea ce priveste transformarea unei banale camere, intr-o camera optima pentru nevoile noastre si ale sistemului nostru audio.
2. Formatele audio. Aici, evident, aducem in vedere formatele audio pe care le avem la dispozitie si pe care se merita sa le ascultam; locuri de unde putem descarca muzica de calitate (albume sau melodii individuale, platite sau free, streamere online, etc.).
3. Sursele audio. Aici putem discuta pe-ndelete despre sursele pe care le avem la dispozitie si, foarte important, cum putem optimiza in acest scop sursele ce au devenit deja predominante, si anume pc-ul si laptop-ul.
4. DAC-urile. Care este rolul lor, pe unde le gasim implementate, cum recunoastem sculele ce le contin, sumele de bani ce se merita investite in raport cu restul sistemului, s.a.m.d.
5. Amplificarea. Aici putem discuta multe si marunte.
6. Incintele audio. Idem.

Pe de alta parte, nu este indicat sa se aduca un volum imens de informatie fiindca in ziua de azi NIMENI nu va sta sa citeasca acel volum imens de informatii, eventual si link-uri catre gramezi intregi de pagini (scrise si-n engleza) cu informatii pe care, in unele cazuri, doar un absolvent de facultate de profil le intelege, in conditiile in care, eu pun pariu ca 99% din cei care vin pe aceasta arie nu-si mai aduc aminte nici banala lege a lui Ohm.

Din acest motiv si pentru ca munca bine intentionata a tuturor celor care postati aici, sa nu fie in van, eu propun sa incercati sa rezumati in cuvinte proprii, cat mai succint cu putinta informatiile pe care doriti sa le oferiti, eventual cu link-uri catre pagini scrise in limba romana.

Nu e nevoie sa strangem 100 de pagini in cadrul acestui topic, intrucat, cu cat se inmultesc paginile, cu atat scade eficienta impactului informatiilor oferite.
E nevoie doar de cateva postari foarte bine structurate si atat. Important este ca aceste informatii sa fie adaugate/lipite de catre colegii moderatori, in cadrul "capitolului" unde se incadreaza pentru ca nu cumva o informatie foarte importanat sa se piarda pe nu stiu ce pagina, ci acea informatie sa fie la dispozitia cititorului inca de pe primele randuri citite si in interiorul capitolului unde se incadreaza.

Edited by Protopopeus, 13 December 2014 - 10:51.

motanu44, informatiile sunt bune si in cea mai mare parte corect prezentate (eu sunt absolvent de electronica ). As avea in acest moment doua adaugiri importante de facut.
1. Impedanta boxei (a sistemului de difuzoare montate in incinta, la care se adauga partea de separare a gamelor de frecventa prin filtrare) nu este catusi de putin constanta in frecventa; ceea ce scrie pe boxa si in specificatii este o valoare medie. In special din cauza filtrarii, impedanta poate sa scada la anumite frecvente foarte mult, moment in care vom chinui etajul final si vom pierde mult din putere la acea frecventa (se pierde pe rezistenta de iesire a amplificatorului si pe rezistenta cablului - singura situatie in care conteaza cu adevarat cat de gros e cablul si monstrii de mii de dolari perechea ar putea aduce vreun beneficiu), distorsionand si sunetul per ansamblu, pentru ca se debalanseaza in frecventa. De aceea este foarte importanta curba de variatie a impedantei cu frecventa, care nu trebuie sa prezinte variatii mari si abrupte, si mai conteaza si natura acestei impedante, care poate oscila intre rezistiva, inductiva si capacitiva, tot din cauza nenorocitelor de retele de filtrare. Sunt situatii in care comandarea boxelor in configuratie bi-amp este cat se poate de binevenita. Bi-amp este atunci cand separi calea de joasa sau medie frecventa a boxei de cea de inalta frecventa (exista niste calareti - "jumper-i" - care permit asta si doua perechi de borne) si comanzi cele doua sectiuni prin canale de amplificare separate.
2. Puterea maxim suportata de boxa este si ea legata de frecventa, iar valoarea indicata este una per ansamblu, care presupune o anumita compozitie spectrala (distributie in frecventa) a semnalului aplicat. Poti distruge cu mare succes o boxa de de 100 W cu un semnal de 80 W sau mai putin, daca acel semnal e o sinusoida de 20 kHz. Intr-o boxa de 100 W, difuzorul de inalte, "tweeter-ul", niciodata nu va duce 100 W de unul singur. Aveti mare grija cum si cu ce va comandati boxele, in special daca va trece prin cap sa verificati daca (mai) auziti 20 kHz sau nu.
3. Pana sa se arda, difuzorul poate suferi supraincalzirea bobinei, urmata de deformarea ei mecanica, sau deformari neelastice ale suspensiei membranei, motiv pentru care un difuzor chiar nears poate avea caracteristici acustice degradate de utilizare neadecvata; aviz amatorilor de second hand.

Edited by Jean-Luc_Picard, 13 December 2014 - 12:26.

4. Un etaj final de amplificare are doua caracteristici foarte importante, tensiunea maxima (de varf) pe care o poate furniza, care depinde de felul in care este alimentat intern si care duce la scaderea puterii disponibile atunci cand impedanta pe care o comanda creste, si curentul maxim pe care il poate furniza, care limiteaza capabilitatea de a comanda impedante mici (chiar si numai de alocuri, la anumite frecvente). Puterea furnizata depinde si ea de frecventa, capabilitatea scazand la capetele extreme ale benzii. O specificatie corecta (Marantz-ul meu) spune asa: putere maxima cu un singur canal comandat, pentru o anumita frecventa de semnal, o anumita impedanta a sarcinii si un anumit nivel de distorsiuni = 180 W; putere maxima cu doua canale comandate, pentru o anumita frecventa de semnal, o anumita impedanta a sarcinii si un anumit nivel de distorsiuni = 140 W; putere maxima cu doua canale comandate, pe toata gama de frecvente (probabil zgomot roz, nu se specifica) si cu un anumit nivel de distorsiuni = 100 W; garantie de 70% = da (adica se garanteaza 70 W pe canal in aceleasi conditii cu toate cele 7 canale comandate simultan); precizez ca se specifica o putere absorbita de la retea de 650 W.

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 checked.png   582bytes   12 downloads

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 unchecked.png   637bytes   5 downloads

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 unchecked.png   637bytes   5 downloads

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 unchecked.png   637bytes   5 downloads

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 checked.png   582bytes   12 downloads

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 checked.png   582bytes   12 downloads

motanu44, pe 26 noiembrie 2014 - 07:47, a scris:

De fapt, semnalul care circula printr-un mediu de transmisie (aer, conductor metalic, fibra optica, etc.) este intotdeauna analogic. Din acest motiv, exista totdeauna limitari de lungimi de cablu, distante de transmisie si probleme de adaptare de impedanta intre cablu si intrarea sau iesirea la care se conecteaza. Intr-un mediu de transmisie se face o codare, o transformare; o anumita forma de semnal este aleasa sa reprezinte 0, alta este sa reprezinte 1. Dupa parcurgerea unei anumite distante de propagare, aceste semnale analogice se degradeaza, pana la a ajunge sa nu mai putem reconstitui in mod fiabil care a fost emis ca 0 si care ca 1. Pe o cale de transmisie, oricare ar fi ea, nu circula niciodata 0 si 1, care sunt niste abstractiuni matematice, ci un semnal analogic cu anumite caracteristici.

motanu44, pe 26 noiembrie 2014 - 07:47, a scris:

Diferenta intre semnal mic si semnal mare (un semnal poate sa sufere o anumita amplificare, dar sa ramana mic) este data de limita pana la care comportarea circuitelor pe care le parcurge mai poate fi aproximata (suficient de bine, din punct de vederea ingineresc) ca liniara si poate fi modelata in mod rezonabil (adica ceea ce rezulta din calcul mai seamana suficient cu viata reala) prin sisteme de ecuatii liniare.

Edited by Jean-Luc_Picard, 20 December 2014 - 11:57.

Toata povestea cu digitalul si analogicul se rezuma la urmatoarele.
Lumea reala este eminamente analogica. Intre orice doua extreme exista un numar foarte mare (teoretic infinit) de gradatii, intensitati luminoase (intunecat - deschis), nuante de culoare, intensitati sonore, tonalitati, timbre (ma rezum aici la audio-video).
O vreme am incercat sa transmitem la distanta (punem la dispozitie unei audiente mai largi, nu doar cea dintr-o sala de spectacole) sau sa stocam pentru redare ulterioara (imortalizam) aceste gradatii prin convertire intr-un semnal electro-magnetic corespunzator sau o configuratie mecanica corespunzatoare, avand un numar similar de niveluri de marime a campului electromagnetic, valori ale tensiunii electrice ori ale campului magnetic remanent, abateri de la o pozitie centrala in adancime si in lateral a unui sant sapat intr-o bucata de metal sau o felie de plastic.
La un moment dat, suparati pe limitarile impuse fidelitatii materialului reprodus, distantei de transmisie, duratei de stocare si ajutati de o celebra teorema matematica a esantionarii, a unor tipi destepti numiti Shannon si Nyquist, am decis sa nu mai reproducem o infinitate de gradatii ale intensitatii unui fenomen, ci un numar limitat de posibilitati (cuantizare; o cuanta este ceva care nu mai poate fi divizat, a carei fractiune nu mai produce un efect discernabil in mod practic sau pe care din ratiuni economice nu dorim sa o divizam mai mult) si sa nu mai reproducem orice forma de unda (luminoasa sau sonora), ci doar pe cele care nu depasesc o anumita viteza de variatie (esantionare). In acest mod, am redus infinitatea anterioara de valori de semnal la doar doua, care sa reprezinte 0 si 1. Tot bazat pe multa matematica, am procedat la a adauga canalului de transmisie/stocare informatie peste cea rezultata din reducerea initiala (cuantizare si esantionare), pentru a face fata unor conditii vitrege (coduri de detectie sau corectare de erori).
Prin toata istorioara asta nu mi-am propus sa va fac ingineri, as dori doar sa ramaneti intr-un colt de memorie cu ideea ca tot ceea ce tranziteaza sisteme "digitale" sunt tot marimi analogice, de unde raman o serie de limitari, probleme, lucruri de care trebuie sa avem grija pentru a indeplini anumite exigente.

Edited by Jean-Luc_Picard, 20 December 2014 - 12:35.

Jean-Luc_Picard, pe 20 decembrie 2014 - 12:35, a scris:

O postare foarte bună ! Poate se mai lămurește lumea de ce citirea și copierea unui CD-Audio este supusa unor "termeni și condiții"

Edited by bibiaudiofil, 06 January 2015 - 22:42.

bibiaudiofil, pe 20 decembrie 2014 - 19:55, a scris:

E usor sa fii tentat sa comiti greseala de a considera ca transmiti la o iesire digitala doar cifrele (valorile binare) citite de pe suportul optic, ceva de genul "14 scrie, 14 scot", dar realitatea este ca are o mare importanta cum arata forma de unda care poarta acele cifre si modul in care au fost inscriptionate pe suport. Sunt diferente si intre proprietatile capetelor de citire, asa ca ai din start, de la simpla preluare a informatiei de pe mediul de stocare, anumite dificultati si o anumita variabilitate.
Nu orice doua player-e sunt egale, chiar daca folosesti numai iesirea digitala.
In domeniul audio-video, situatia este mai complexa decat intr-un calculator, unde produsul final este informatia binara, deoarece mai trebuie sa treci printr-un convertor digital-analogic, care nu poate fi atacat cu orice fel de semnal.
Intr-un calculator, cata vreme informatia se pastreaza, nu ai probleme si faptul ca forma de unda nu e foarte buna sau rata de transfer nu e constanta ori nu are o valoare precisa nu te afecteaza. Situatia se schimba cand informatia trebuie convertita in timp real intr-o marime analogica. Atunci incepe sa conteze si forma de unda si constanta debitului de informatie si viteza exacta cu care se livreaza datele.

Edited by Jean-Luc_Picard, 21 December 2014 - 03:36.

astăzi ... microfonul

http://blog.rfvenue....e-audio-signal/

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 unchecked.png   637bytes   3 downloads

Protopopeus, pe 13 decembrie 2014 - 10:39, a scris:

 unchecked.png   637bytes   3 downloads

_________________________________
O sa incep sa ating subiectele astea doua. Le-am ales pe ambele pentru ca se intersecteaza. Si anume:

Placa de sunet vs DAC extern (numit simplu "DAC")

Plecam iar de la pozele astea:
 analogue signal vs digital signal.jpg   4.37K   20 downloads  analog-digital-analog2.png   308.96K   26 downloads

Orice placa de sunet are ADC si DAC incorporat.
 Audigy SE (2).jpg   17.61K   27 downloads  asus_xonar_d2_01.jpg   18.9K   24 downloads  Creative USB 5.1.jpg   30.24K   25 downloads  asus-xonar-u1-usb-audio-layout.jpg   15.25K   22 downloads
Asta e in esenta placa de sunet = un DAC intern cu drivere si interfata software pentru OS (Windows), care se conecteaza pe PCI. Placile de sunet externe se conecteaza pe USB, dar tot au drivere si interfata grafica pentru OS (Windows).
DAC-ul incorporat se ocupa de iesiri (stereo, multicanal, sub, casti...)
ADC-ul incorporat se ocupa de intrari (Mic, Line-In, Aux In...)
Amp-ul de casti incorporat se ocupa de ... amplificarea castilor, de obicei a celor pretentioase, mai scumpe, sau cu impedante mari.
Mai sunt si efecte in interfata software, egalizare, normalizare activa, noise-cancellation si altele similare.
 Rega_DAC_rear.jpg   46.3K   18 downloads  dac-audioquest-dragonfly-v-1-2.png   184.18K   17 downloads  DAC extern display.JPG   9.38K   19 downloads  Rockna-RD2-DAC2.jpg   33.48K   19 downloads
DAC-ul extern (sau simplu "DAC") se numeste asa pentru ca nu are ADC-uri, se conecteaza pe USB sau SPDIF optic/coaxial si nu are interfata grafica (poate doar led-uri sau... unele scumpe au un display LCD).
Nu are alte efecte (egalizare etc).
In general are amp de casti incorporat (uneori pe iesire separata).

Observam ca atat placile de sunet (interne/externe) cat si DAC-urile au si un SPDIF I/O "de rezerva" (care face bypass la DAC si scoate direct semnalul digital) pentru a fi decodat de alt aparat, daca vrem.
De ex: putem sa iesim pe SPDIF out dintr-o placa interna sau dintr-un DAC extern, --> intr-un receiver multicanal, care face el toate decodarile (= are DAC-uri proprii). Asta daca vrem sa-l lasam pe el sa faca asta, si de obicei e bine sa-l lasam. Asta la multicanal. La amp stereo analogic, nu iesim prin SPDIF ci pe iesirea stereo decodata. (Line-Out)



==========

CUM SE TIN VOLUMELE IN WINDOWS la placile audio si ALTE SFATURI:

Eu le tin asa:
- toate volumele digitale software in 100% (foobar/winamp/mediaplayer/youtube/etc) - adica tot ce e inainte de DAC
- masterul placii in 33% - adica tot ce e dupa DAC
- amplificatorul pe la ora 7-8-9 (la ora 9 e deja galagie, la ora 10 dau chef, la ora 11 ma dor urechile)*

Asta a fost filosofia mea mereu, masterul placii NU se tine in maxim, ala e deja convertit in analogic si pleaca direct in amp. Spre deosebire de volumele software, care sunt mixate digital in mixerul de Windows si ajung in master. Daca masterul placii e tinut in maxim, apar distorsiuni pentru ca stresezi OP-AMPii (pana ii arzi) si sunetul are de suferit - intra in compresie de dinamica. Am avut si Xonar D1/D2X si multe alte placi (Audigy, seriile X-Fi, Audiotrak, M-Audio), toate intrau in compresie de dinamica cu masterul peste 75-80%. Asta se aude, nu se vede. La Xonar apare compresie de dinamica chiar mai devreme, cu masterul peste 50-60%.
"Dinamica" = diferenta intre un pasaj incet si unul tare.
"Atac" = viteza cu care e redata dinamica.
Astea sunt denumiri subiective pentru ca sunt percepute de urechile noastre, si gusturile difera.
Compresia de dinamica poate fi vazuta ca loudness war (a nu se confunda cu clipping). E ca un fel de normalizare activa, sau ca infamul buton "Loudness On/Off" de pe amplificatoarele ...lautaresti.

Bine, daca utilizatorul are fisiere digitale la volume distorsionate (mp3-uri care depasesc 0db in peak meter / sar pe rosu), atunci nu e bine, si trebuie eliminate fisierele sau instalat un peak limiter digital ceva, ca sa nu sara de 0db)**

_______
* pentru cei ce nu inteleg, uitati-va la un ceas si vedeti unde pica ora 9 (21:00). De ce zicem ora 9 si nu 25%? Pentru ca potentiometrul de volum nu e liniar, ci logaritmic. Asta inseamna ca la ora 12 (50%) nu se aude de 2x mai tare ca la ora 9 (25%), s.a.m.d.
** ca o analogie: isi depasesc bandwith-ul, ca la retea - adica nu poti avea 110Mbps pe un abonament de 100Mbps. 0db inseamna maximul (100°C daca vreti), de aia mai incet se noteaza ca ...-24db sa zicem. De aia nu-mi place mie sa fac egalizari prin adaugare. Sfatul meu e ca egalizarea (corectiile de ton) sa se faca prin scadere. (bine, personal nu mai fac egalizari deloc, ci rezolv prin pozitionarea sistemului + amenajare acustica. )


========

Upsampling.
Am vazut la multi utilizatori ca tin sampling rate in placa de sunet la alte valori in afara de 44.1 KHz.
TOATA muzica e in 16bit / 44.1 KHz. (cu mici exceptii). Mutati pe 44.1KHz si nu mai schimbati.
Pentru filme mutati la 48KHz -- si nu ma refer la avi-uri de 700MB, ci la mkv-uri de  peste 8GB daca ma intelegeti...). Altfel faceti upsampling inutil, ca si cum ai face un .wav din .mp3, sau un .bmp din .jpg. Chiar daca nu se aude foarte clar pe unele din sistemele noastre, daca bifam sa zicem 96KHz, upsampling-ul tot se face. Si e nenecesar. = INUTIL.

Sper ca am fost clar, astept intrebari.

Edited by motanu44, 23 January 2015 - 19:49.

Aruncati un ochi si aici: Tipuri de mufe, adaptoare şi cabluri folosite în audio

Ce-am scris NU e perfect, definitiv si absolut. Astept cu placere comentarii, completari si corectari.

CASTILE - clasificare:

===============
Asa, in linii mari, exemplificativ, o sa pun niste poze cu tipurile de casti

1. Intra-aurale:
 MX370.jpg   31.55K   12 downloads  CX175.jpg   28.48K   14 downloads


2. Supra-aurale:
 PX100-II.jpg   23.54K   14 downloads  HD219.jpg   33.26K   16 downloads


3. Circum-aurale:
 HD419.jpg   43.9K   17 downloads  HD600.jpg   78.51K   15 downloads


Fiecare din cele mai sus pot fi inchise / deschise (mai putin doapele, am impresia)

La circumaurale se vede clar cum o casca e inchisa si deschisa.
Cele deschise sunt gandite pentru muzica, se aud in camera, au un sunet mai aerisit, mai spatios, soundstage mai bine definit, si restul de calitati inerente.
Cele inchise sunt gandite pentru DJ, sa izoleze atat zgomotul de afara cat si zgomotul catre afara. Nu suna atat de natural pe muzica. Ai nevoie de ele daca ai nevoie sa izolezi zgomotul, altfel nu.

In rest, dimensiunile sunt pentru destinatie, daca le vrei mici - le iei mici, daca le vrei mari - le iei mari.
Mie de exemplu nu mi-ar placea sa merg pe strada cu circumaurale, dar acasa nu vad rostul pentru casti mai mici si mai limitate.
Mai sunt si casti cu microfon, casti wireless, etc.
In linii mari la producatorii care se respecta, destinatia pentru care vor fi folosite e precizata (Hi-Fi, Pro/DJ, Gaming, inchise sau deschise, etc...)

In fine...
Ar fi de vorbit pagini intregi, am incercat sa rezum in cateva randuri si poze ilustrative (scuze ca am ales pozele de la un singur producator, nu vreau sa se considere reclama, asa mi-a picat mai la indemana)

PS: "aurale", "auriculare"... li se zice in ambele feluri, primul e neologism, al doilea e in dex