Vreau sa atasez unui resou cu un rezistor de 1500W un variator de tensiune. Cum pot construi acest variator? Se poate considera un resou foarte simplu, de tipul celor facut improvizat in caminele studentesti (caramida BCA, rezistenta de nichelina, cablu, stevher).
Foloseste o schema de variator de tensiune pentru iluminat (poti cauta pe google "light dimmer"). E vorba despre un potentiometru, un condensator, un diac si un triac (schema de baza). Citeva consideratii teoretice (si scheme practice) gasesti aici.
Atasez si un pdf cu o schema concreta si cu explicatiile de rigoare.
Atasez si un pdf cu o schema concreta si cu explicatiile de rigoare.
Pentru controlul puterii in cazul sarcinilor cu inertie mare (cum este cazul resoului) este mai potrivita comanda prin controlul numarului de (semi)alternante cit triacul va fi deschis/blocat. Adica, pentru a reduce puterea radiatorului la 1/10, se va comanda triacul astfel incit sa conduca pe durata unei alternante si sa fie blocat pe durata a 9 alternante. Practic, se folosesc multipli (de ex, conduce 10-100 alternante si "sta" 90-900.
Avantajul in cazul acestui tip de control este ca perturbatiile induse in retea sint minime, comanda on/off realizindu-se la trecerea prin zero. In cazul prezentat in post-ul anterior (cu light dimmer) exista dezavantajul frecventei mai mare de comutare (care insa nu este "periculoasa" pentru triac) si al "socurilor" de curent mai mari in retea (blocarea triacului are loc la amplitudini mari ale tensiunii, implicit curentului).
Avantajul in cazul acestui tip de control este ca perturbatiile induse in retea sint minime, comanda on/off realizindu-se la trecerea prin zero. In cazul prezentat in post-ul anterior (cu light dimmer) exista dezavantajul frecventei mai mare de comutare (care insa nu este "periculoasa" pentru triac) si al "socurilor" de curent mai mari in retea (blocarea triacului are loc la amplitudini mari ale tensiunii, implicit curentului).
Cea mai ieftina si rapida solutie "quik and dirty" este sa folosesti un variator de lumina gata facut, se gaseste in comert cu vreo 160000 lei. La asta ar trebui sa-i schimbi triacul cu unu mai puternic de cel putin 20A
Ideea cu numaratul alternantelor mi se pare intersesanta, dar montajul se complica. Iti trebuie si in circuit numarator presetabil sau daca vrei microcontroler.
Chestia cu perturbatiile introduse in retea este perfect valabila in ambele variante. Le poti elimina cu un filtru LC la intrare.
Ideea cu numaratul alternantelor mi se pare intersesanta, dar montajul se complica. Iti trebuie si in circuit numarator presetabil sau daca vrei microcontroler.
Chestia cu perturbatiile introduse in retea este perfect valabila in ambele variante. Le poti elimina cu un filtru LC la intrare.
La chestia cu "numaratul alternantelor" iti trebuie doar un oscilator (astabil) cu factor de umplere reglabil (din potentiometrul respectiv) si un detector de trecere prin zero. La varianta asta nu prea exista perturbatii in retea pentru ca sarcina apare/dispare "subit", la trecerea prin zero a (semi)alternantei.
In cazul light dimmer-ului "forma" curentului este mai ciudata (apare o trecere relativ brusca de la o valoare mare la zero sau invers). Ce-i drept, acest lucru este mai deranjant cind comanzi o sarcina inductiva (motor) datorita autoinductiei..
In cazul light dimmer-ului "forma" curentului este mai ciudata (apare o trecere relativ brusca de la o valoare mare la zero sau invers). Ce-i drept, acest lucru este mai deranjant cind comanzi o sarcina inductiva (motor) datorita autoinductiei..
QUOTE(unGuru @ Dec 21 2005, 01:54) 
Avantajul in cazul acestui tip de control este ca perturbatiile induse in retea sint minime, comanda on/off realizindu-se la trecerea prin zero. In cazul prezentat in post-ul anterior (cu light dimmer) exista dezavantajul frecventei mai mare de comutare (care insa nu este "periculoasa" pentru triac) si al "socurilor" de curent mai mari in retea (blocarea triacului are loc la amplitudini mari ale tensiunii, implicit curentului).
Nu blocarea ci deschiderea triacului se face la valori maricele ale tensiunii "A"-"K" ( A1-A2).
Exista variante de comanda in care deschiderea se face la trecerea prin zero iar blocarea.. atunci cind e nevoie. Se folosesc tiristoare cu blocare pe poarta (triacele obisnuite sint mai greu de "stins" - cunoastem teoria, n-are rost s-o aprofundam, nu?!).
Este preferabila aceasta varianta pentru ca are loc o crestere graduala a curentului (o data cu sinusoida) si nu o crestere brusca - fenomene favorabile amorsarii tiristorului/triacului.
Practic, pentru variatoarele de lumina se folosesc triace cu comanda unghiului de deschidere din motive economice (triacele sint mai ieftine/raspindite) iar curentii implicati nu sint asa de mari.
Este preferabila aceasta varianta pentru ca are loc o crestere graduala a curentului (o data cu sinusoida) si nu o crestere brusca - fenomene favorabile amorsarii tiristorului/triacului.
Practic, pentru variatoarele de lumina se folosesc triace cu comanda unghiului de deschidere din motive economice (triacele sint mai ieftine/raspindite) iar curentii implicati nu sint asa de mari.
Aceasta este o versiune simplificatã a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.