Originea românilor, Istoria României, românilor: anii 500-1200

Originea românilor

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294

Forumul Softpedia > E-Opinions > Poiana lui Iocan

Sirius

25th November 2005, 11:47

Ca tot l-ai pomenit pe Dogaru. Uite ce zice el :

Revenind la Iuliu cel Batran, bunicul beligerantilor de la 1002, se pune intrebarea: de unde a pornit acesta campania impotriva Albei? Raspunsul pare a fi oferit de numele atribuite, in lipsa cunoasterii celor reale, de gestele unguresti, celor doua fiice ale sale: ortodoxa „Saroltha“ (cea care scria cu litere chirilice) - viitoarea mama a lui Voicu, devenit Stefan prin rebotezare in rit catolic - un nume ce s-ar traduce prin „Pamantul udat de apa Oltului“, si „Caroltha“ sau „Oltul Negru“. Simon de Keza si Cronica pictata ar sugera astfel ca „Geula“-„Iuliu cel Batran“ era un duce roman din Tara Oltului sau Fagarasului, stapanind si la sud de munti, unde, pe vremea gestelor, Oltul devenea „Negru“, intrucat intra in teritoriul controlat de cumani, motiv pentru care se numea Cumania Neagra, iar locuitorii „karaulaghi“ - „romani negri“ (Rasid-od-Din), ceea ce ar cobori pretentiile viitorilor dinasti munteni asupra ducatului de Fagaras mult sub Litovoi (c. 1247-c. 1279), pana la inceputul veacului X.
Important este faptul ca odata, la Alba, „Geula“-Iuliu a intreprins o opera constructiva, transformand asezarea in sediu arhiepiscopal ortodox, pe la anul 947, marturie stand, dupa Radu Heitel, rotonda-baptisteriu, pe care, o data intrata in familia arpado-romana a lui Geysa (tatal lui Voicu), Saroltha o va copia in catedralele de la Veszprem si... „Alba Regala“, rivala ungara a Albei transilvane.

Confirmand lipsa arheologica a urmelor maghiare, Cronica pictata atesta ca, vreme de o jumatate de veac, „Geula“-Iuliu s-a vadit „dusman ungurilor care locuiau in Pannonia“, deci dincolo de centura de mlastini a Tisei, pana la care si-a largit el insusi stapanirea „regatului“ sau „foarte intins si foarte bogat“. Un prim „regnum“ medieval romanesc, unificat asadar la jumatatea veacului ca stat de sine statator - Ultrasilvana, Tara Ardealului sau, dupa Codex Latinus Parisinus (care pune emblematic denumirea pe Fagaras), „Valachia Tran Siuana“. Intemeietorul stabilindu-si capitala la Alba, in mod firesc orasul i-a preluat numele devenind Alba lui Iuliu, Alba-Iulii, Alba Iulia.

http://www.lumeam.ro/nr12_2002/puncte_de_vedere2.html

"Am subliniat "Tara Oltului sau Fagarasului". Unde sunt oare localizate?!

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 11:20)

]Arheologia părea să fie principalul aliat şi argument al adepţilor teoriei continuităţii.

Totuşi oameni cu spirit obiectiv spun că arheologia română e cam... mincinoasă(http://64.233.183.104/search?q=cache:qH9wf...ichulescu&hl=ro). Există şi arheologi români serioşi. Cei mai mari arheologi care au studiat vestigiile din solul patriei în secolul trecut au fost Constantin Daicoviciu şi Kurt Horedt. După ei romanitatea în România se cam întrerupe între secolele 7-9.

Si de ce-mi spui de teoria continuitatii?!!?!? Am pomenit eu d asa ceva?!
In posturile anterioare tu intrerupeai continuitatea mai devreme!
Cum naiba a functionat continuitatea pana in sec 7-9 cu atatia perindati pe aci?! Nu-i mai enumar pt. ca-i stim!

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 11:20)

....teoria mea, a emigrării românilor (deci la venirea ungurilor în Ardeal nu erau români în centrul Ardealului, ci numai în nord-vestul lui)

Spui ca e teoria ta! Eu ii zic deocamdata fantezie. Chiar o sa mai caut date!
A propo, ce pregatire ai?

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 11:20)

Uită-te pe hartă unde este apa Almaşului unde ar fi murit Gelu. Pot să fie războinici care s-au retras pe Someş în urma bătăliei crîncene şi indecise cu ungurii de la Sătmar.

Acelasi notar anonim al regelui Bela il aminteste pe Gelu in cronica sa "Gesta Hungarorum" ca voievod valah al Transilvaniei. Nu stiu ce-a inteles Anonymus prin Transilvania.

Altceva despre Gelu:
"GELU- mare voievod roman, stapanind in Podisul Transilvaniei, in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896), dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica.
Bibliografie: S. Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 46-47; Constantin C. Giurescu, D. C. Giurescu, Ist. Rom., vol. I, p. 153, 160, 186, 196."
http://www.iatp.md/istorie/romana/medieval...onalitati.shtml

Tu esti din Cluj, deci stii mai bine:
Comuna Dabaca, 43 km din Cluj-Napoca pe DJ 161, pe relatia DN 1C Cluj-Napoca-Dej, intersectie la 6 km dupa Rascruci

Diogene

25th November 2005, 12:20

Ca un om care a trăit intens viaţa printre (ultimii) ţărani din satul natal, din centrul Ardealului, pot să spun o impresie sufletească: unii păreau moldoveni după nume, după port (Tomşa, Stoica, Macavei, Moldovan), alţii păreau să vină dinspre sudul Ardealului (Mărginean, Aruncutean). La noi în sat se spune cartofilor "baraboi". Aşa a trebuit să le spun şi la Chişinău ca să mă înţeleagă chelneriţa. În sudul Ardealului li se apune altfel. Am cunoscut o basarabeancă de lângă Nistru pe care o chema Macovei. Pe valea Târnavei Mici sunt sate alăturate foarte diferite între ele ca obiceiuri: unii par moldoveni, alţi sud-ardeleni, alţii sunt saşi care au uitat germana. Sunt desigur emigraţii mai noi, uneori în sens invers... S-ar mai putea spune multe... Aşa cum am mai spus flerul şi intuiţia sunt rezultate cognitive extraordinare, deşi sunt rezultate ale unei gândiri neexplicitate... Spui ceva foarte adevărat, dar nu poţi totdeauna explica de ce spui aşa. Dar undeva în straturile ascunse ale gândirii există explicaţia...

P.S.
Mai caută, Sirius şi opinia lui Alexandru Madgearu despre Gylas. Dogaru spune o frază corectă şi apoi, în următoarel trei fraze inventează istoria, ca un naţionalit ce este. După ce mai sapi şi tu despre "Ţara de la Bălgrad" dinspre anul 1000, aş vre să îţi cunosc concluziile. Nu te avânta cu capul înainte.

Diogene

25th November 2005, 12:35

Când au apărut manualele alternative de istorie, s-a scris într-unul că Gelu nu a existat, cel puţin nu la Dăbâca (de aia eu nici nu am pomenit de el până ai zis tu). Autorul, mi se pare, că a fost bătut de ţaranii de acolo. Se poate face istorie şi cu pumnii şi cu picioarele, şi cu furcile şi cu topoarele...

Eu tot caut despre această migraţie a românilor pe deasupra Ardealului... Am găsit undeva scris că "există o teorie că strămoşii românilor ar fi în Serbia (Moesia), că au fost chiar iliri de acolo". dar nu am dat de acea teorie. Aşa că deocamdată rămâne "teoria mea". Nu sunt deloc încântat de această responsabilitate.
Mă simt ca unicul martor al unei crime. Chiar că nu am nevoie de atâta bătaie de cap.

Contuinui să pledeaz:
Succesiunea pomenirilor este necesara pentru succesiunea prezentelor roma^nilor, dar nu este suficienta. Insa bag asa o mica nedumerire, o "stramba" în sensul daca succesiunea prezentelor este cauza succesiunii pomenirilor? Succesiune pomenirilor impreuna cu alte argumente, este suficienta pentru succesiunea prezentelor. Ce-i asa rusinos sa fi emigrant? Mai degraba pe vremea aia era o rusine sa ramai pe loc si sa te lasi calcat de toti.

QUOTE(Sirius @ Nov 25 2005, 11:47)

Altceva despre Gelu:
"GELU- mare voievod roman, stapanind in Podisul Transilvaniei, in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896), dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica.
Bibliografie: S. Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 46-47; Constantin C. Giurescu, D. C. Giurescu, Ist. Rom., vol. I, p. 153, 160, 186, 196."
http://www.iatp.md/istorie/romana/medieval...onalitati.shtml

Tu esti din Cluj, deci stii mai bine:
Comuna Dabaca, 43 km din Cluj-Napoca pe DJ 161, pe relatia DN 1C Cluj-Napoca-Dej, intersectie la 6 km dupa Rascruci

Sirius

25th November 2005, 12:35

Ce spui aici imi intareste convigerea ca Modova a fost colonizata de ardeleni. De nord-ardeleni mai exact!
Descalecatul lui Dragos, sau chiar inainte de asta, etc
Eventuale miscari in sens invers (de fapt in ambele sensuri) dupa inrautatirea vietii taranilor extracarpatici.
De ce ne grabim sa ne desconsideram asa repede istoricii?! Chiar daca par dovezi evidente ii eticatam ca nationalisti, deci implicit lipsiti de obiectivitate! Dabaca lui Gelu e totusi in interiorul arcului carpatic...

Nu mi-ai raspuns la intrebarea referitoare la pregatirea ta. Eu, recunosc, sunt programtor, istoria e la mine o pasiune (a 2-a dupa astronomie).

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 12:20)

Sirius

25th November 2005, 12:47

Am zis-o si mai sus: ne agatam de o bruma de dovezi ca sa elaboram teorii! Ungurii poate l-ar bate pe ala care afirma ca a existat Gelu!
"Am găsit undeva scris " ....deci si tu pleci de la o idee cand iti fundamentezi teoria. Unii pleaca de la idei precum "continuitate", "migratie in sev VI-IX" altii sar peste cal si zic sec XII (stim noi cine).
Daca cineva reuseste sa-mi dea datele cele mai complete si cuprinzatoare eu il cred si ma declar adeptul lui!
Pana acum insa doar s-a brodat.....

Am mai zis-o si alta data, nu mi-e teama de sintagma de "emigrant "! Oricum suntem emigranti! Indo-europenii sunt niste emigranti la origini! Ce importanta are o aproximare de cateva secole a datei cand ai ajuns aici?! Dar nici sa nu-mi vanda nimeni gogosi cum ca suntem ultimii veniti si ne scobeam cu bete-n nas pe cand altii erau patrunsi de civilizatie!

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 12:35)

Când au apărut manualele alternative de istorie, s-a scris într-unul că Gelu nu a existat, cel puţin nu la Dăbâca (de aia eu nici nu am pomenit de el până ai zis tu). Autorul, mi se pare, că a fost bătut de ţaranii de acolo. Se poate face istorie şi cu pumnii şi cu picioarele, şi cu furcile şi cu topoarele...
Eu tot caut despre această migraţie a românilor pe deasupra Ardealului... Am găsit undeva scris că "există o teorie că strămoşii românilor ar fi în Serbia (Moesia), că au fost chiar iliri de acolo". dar nu am dat de acea teorie. Aşa că deocamdată rămâne "teoria mea". Nu sunt deloc încântat de această responsabilitate.
Mă simt ca unicul martor al unei crime. Chiar că nu am nevoie de atâta bătaie de cap.

Contuinui să pledeaz:
Succesiunea pomenirilor este necesara pentru succesiunea prezentelor roma^nilor, dar nu este suficienta. Insa bag asa o mica nedumerire, o "stramba" în sensul daca succesiunea prezentelor este cauza succesiunii pomenirilor? Succesiune pomenirilor impreuna cu alte argumente, este suficienta pentru succesiunea prezentelor. Ce-i asa rusinos sa fi emigrant? Mai degraba pe vremea aia era o rusine sa ramai pe loc si sa te lasi calcat de toti.

Diogene

25th November 2005, 12:51

Eu cred că în estul Ardealului au venit moldoveni, în sud tot moldoveni, dar mult mai devreme. Iar cei din nord şi nord-vest ar putea fi catalogaţi ca strămoşii tuturor.

Eu am terminat demult facultatea. Cu cărţile citite după aceea şi, mai recent, "bibliografia electronică de istorie", aş mai putea da examene pentru mai multe facultăţi.

Dacă tu ai nevoie de patalamua cuiva ca să poţi analiza ce spune, eu zic să te duci înapoi la C#, Java sau astronomie.

QUOTE(Sirius @ Nov 25 2005, 12:35)

Ce spui aici imi intareste convigerea ca Modova a fost colonizata de ardeleni.

Apropo, ştiai că mai mult de 50 % din premianţii Nobel pentru economie, nu au studiat ştiinţele economice?
Nu că aşa avea vreo legătură ce ei, dar ideea arată nişte tendinţe în ştiinţele socio-umane. Cineva spunea că astfel de facultăţi ar trebui făcute numai după 30 de ani.

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 12:47)

Sirius

25th November 2005, 13:00

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 12:47)

Dacă tu ai nevoie de patalamua cuiva ca să poţi analiza ce spune.....

A fost o simpla intrebare, fara nimic peiorativ si fara intentia de ati analiza ulterior altfel spusele. Raspunsul tau a fost insa de 2 lei!!!!

QUOTE(Diogene @ Nov 25 2005, 12:51)

Nu mai insista pe idee nu ma intereseaza! Considera ca n-am intrebat. Si eu am discutat cu cativa profesori de istorie de ex. si cu multe chestii i-am bagat in buzunar! Dar sa trecem peste ideile astea!

Diogene

25th November 2005, 13:05

The Romanian (Vlach) people arose as the old Balkan populations were Romanized. Where this Romanization occurred is debated (in Dacia, or in Moesia; some even suggest the Illyrian province).

http://www.answers.com/topic/history-of-the-balkans

Daciile sud-dunărene către anul 400 făceau parte din prefectura romană Illyria, alături de Moesia, cea mai importantă dioceză a acestei prefecturi...

Am şi eu rugămintea dacă ştie cineva de acele teorii care "even suggest the Illyrian province", sau, după care cei 270 000 de ostateci ai avarilor au putut fi "the ancestors of romanians" să scrie aici pe forum, să nu ne ţină în ignoranţă. I-am scris şi lui Bogdan Giuşcă, cel cu expresia "the ancestors..." dar nu vrea să răspundă...

sosok

25th November 2005, 15:54

iata niste date interesante. ce ziceti?

And the vlach immigration into transylvania:
Population of Transylvania in http://www.hungarian-history.hu/lib/dfacts/index.htm:
"From the 11th to the 16th centuries every available data indicates that the population of Transylvania was relatively dense in the river valleys and in the central basin, while quite sparse in the mountain regions. Descriptions of early Byzantine travelers and visiting Vatican priests from the 10th to 13th centuries, as well as those written by French, English, Dutch, Italian and German authors during the 14th, 15th and 16th centuries, furnish sufficient proof that except the cities of the German settlers in the South-East, all Transylvanian towns and cities were populated by Hungarians, economically affluent and culturally abreast with the West. The small farming communities in the river valleys were inhabited by Hungarians also. These lands were owned partly by Hungarian pobility, worked by Hungarian cotters and serfs, and partly by free Hungarian peasants, as in the Szekely districts.

Vlach herdsmen, migrating back and forth between the high mountain pastures and their winter quarters, are mentioned for the first time in the 13th century in Southern regions, later, during the 14th and 15th centuries in the Bihar district, Maramos and Naszod.

The first serious census in Transylvania was taken by the Jesuit Fathers in 1440-41. According to these documents, kept in Nagyvarad (today Oradea) there were 87 Hungarian towns at that time in Transylvania with over 1,000 "smokes" (meaning households) and 817 Hungarian villages with over 20 smokes, as compared to 8 German towns and 22 German villages, and 37 Vlach villages. In 1505 a Vatican document estimated the total population of the Hungarian Kingdom to be "about four million Christian souls" of which 76% were Hungarian speaking, while the rest spoke the German, Croatian, Slovak, Serbian and Vlach tongues.

The next known census was taken again by the Jesuits in 1658, during the most turbulent times of Hungarian history, after the Hungarian population of Central Transylvania and the Szamos valley was almost completely eradicated by Turks, Tatars and ravaging Habsburg armies, and the Vlach immigration from across the Carpathians was in full swing. According to these figures the total population of Transylvania (the Banat, and part of the Great Hungarian Plain, which now comprise a good part of Transylvania, not included) numbered about 860,000 souls, of which 240,000 spoke the Vlach language, 80,000 the German, and 520,000 the Hungarian, while 20,000 were listed as "others".
In 1794 Emperor Francis I ordered the first administrative census.

performed by provincial administrators, not by priests. This politically motivated and anti-Hungarian census came up with the following figures, again concerning the Province of Transylvania alone:

Total population 1,362,456, Germans 118,782, Vlach 512,988 Hungarians 687,244, and others 43,442. According to contemporary letters, kept in the archives of the Kolozsvar library, most of those "others" were in reality Hungarians with Slovak, Polish or other foreign-sounding names."

--------------------------------------------------------------------------------

mariuspetru

25th November 2005, 16:08

Sosok, cunosc site-ul. E un site revizionist si extrem nationalist, dar e interesant de stiut si punctul lor de vedere.

Sirius + Diogene: E ok, am inteles ce vreti sa spuneti. E interesant, continuati.

sosok

25th November 2005, 16:23

QUOTE(mariuspetru @ Nov 25 2005, 16:08)

eu nu vreau sa intru in polemici cu nimeni, aici au fost discutii prea grele si am vazut multe resentimente si multa neintelegere fata de minoritati.
recunosc si prietenul Rakoczi s-a "ambalat".

si eu m-am cam retras de pe forumuri pentru ca este o mare confuzie si o mare neintelegere fata de subiectul care ma intereseaza pe mine ( regionalizarea pe criterii economico-istorice) si atunci, decat sa-mi zica unul si altul divese chestii... mai bine tac.
revenind la subiect, am gasit acele date pe frumul Trianon de la Antena 1 TV.
vad ca linkul nu merge ( s-o fi mutat pagina aia?!).
insa as vrea sa stiu, extremist ori nu, datele acelor recensaminte sunt reale? eu nu cred ca "extremistii " pot falsifica in asa hal datele istorice.
deci, este posibil ca in anumite epoci, romanii sa fi fost minoritari in Ardeal?
asta ar fi un sprijin in teoria migratiei tarzii.
ce parere aveti?

Sirius

25th November 2005, 16:32

QUOTE(sosok @ Nov 25 2005, 16:23)

insa as vrea sa stiu, extremist ori nu, datele acelor recensaminte sunt reale? eu nu cred ca "extremistii " pot falsifica in asa hal datele istorice.
deci, este posibil ca in anumite epoci, romanii sa fi fost minoritari in Ardeal?
asta ar fi un sprijin in teoria migratiei tarzii.
ce parere aveti?

Apar recensaminte ca ciupercile dupa ploaie. In functie de cine le face avem rezultate diferite!

Consider ca ipoteaza "romanii minoritari in Ardeal" nu sta in picioare din mai multe puncte de vedere! Am obosit sa le tot repet , se gasesc in paginile anterioare! Cat despre migratia tarzie (aia mai tarzie de secolul X-XI)....abureala domnilor. Au fost deplasari intr-o parte si alta a Carpatilor, dar nu o colonizare propriu zisa.

Sirius

25th November 2005, 16:49

Iata ce date da colegul Racokzy referitor la populatia Ardealului:
"se estimeaza pe baza de date parohiale ca pe la anul 1700 erau cam 250.000 romani, 150.000 maghiari(+secui) si cam 100.000 sasi in Principatul propriu-zis.

http://forum.softpedia.com/index.php?s=&sh...dpost&p=1064464

Alte date ale colegului:

"Pe baza conscriptiei fiscale din 1721 se poate calcula, ca 48% a populatiei a fost român, 36% maghiar, si 15.6% germani; la sfârsitul secolului al XVIII-lea: 56% români, 28% maghiari si 12% germani (Bíró 1973, 98-99)."

Datele deci, difera fundamental de cele prezentate in acele "recensaminte".Si colegul stim ca-si apara cu ardoare cauza natiunii sale!

Sosok, nu vreau sa polemizez, dar consider neadevarate datele din sursa respectiva .... http://www.hungarian-history.hu/lib/dfacts/index.htm:

Trebuiesc tratate cu mari rezerve!

sosok

25th November 2005, 17:00

QUOTE(Sirius @ Nov 25 2005, 16:49)

am gasit linkul corect
http://www.hungarian-history.hu/lib/dfacts/dfacts04.htm
bun, nu sunt naiv, stiu ca si datele recensamintelor moderne sunt privite cu suspiciune. dar in acele vremuri ( 1600-1700) nu cred ca se gandea cineva sa umfle cifrele. pe vremea aia "natiunea" erau cei care conduceau, nici in "nas" nu-i durea de problema minoritatilor, asa cum o vedem noi azi.

Sirius

25th November 2005, 17:06

Dar uita-te ce date da colegul de forum! Cifrele sunt umflate acum nu pe vremea aia!

QUOTE(sosok @ Nov 25 2005, 17:00)

filipok

26th November 2005, 01:32

O lucrare interesantă:
Aurel Răduţiu-Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690-1847
Veţi găsi acolo date de multe ori contradictorii. Autorii avertizează că acest lucru se datora metodologiilor diferite şi variaţiei teritoriului controlat de austrieci. Date mai de încredere apar din secolul 19.

Altfel, ziua bună, drumeţi. Hop şi eu.

Să încercăm cu altă abordare. Unde nu a existat cu siguranţă continuitate?
Mai întîi, Dobrogea.
Date:
- recensămintele turcesc 1850 si românesc 1880 (românii erau de-a lungul Dunării, de la nord de Ostrov până spre Tulcea, la capătul traseului de transhumanţă dinspre Făgăraşi.
- recensământul turcesc din 1500 la care face trimitere Fernand Braudel în "Mediterana" lui (cateva mii de familii musulmane, partial nomade)

Bugeac şi Bărăgan (interesantă grupare)
Bugeacul locuit de tătari pînă în 1812, când au fost transferaţi în Crimeea. Bărăganul, până în 1829 loc de tranzit pentru ciobani. Colonizarea agricolă începe de-abia după liberalizarea comerţului cu grâne.

De acum începe recursul la toponimie.

Citându-l pe Iorga, care are şi multe părţi bune (cel puţin în comparaţie cu mutanţii anilor '70-'80), satele de tip -eşti şi -eni (Bucureşti, X-eni) marchează o populare tardivă. Zone implicate: Moldova şi Muntenia (minus Bărăgan). Toponimia de acest gen se regăseşte şi în nordul Olteniei, precum şi anumite porţiuni din Transilvania.

Ce rămâne până acum: Transilvania, sudul Olteniei şi zona muntoasă-deluroasă a Banatului (cred că putem exclude fără problema zona de câmpie a Banatului, nu?)

Ce repere toponimice putem folosi pentru Transilvania? În primul rând, după eliminarea toponimelor româneşti tip -eşti şi -eni rămân toponime maghiare (o grămadă! respect!) şi slave.

Există o particularitate a preluării toponimelor slave în maghiară versus română ce ne poate ajuta să decriptăm problema primatului în zonă.

O evoluţie fonetică a limbii maghiare a făcut ca cuvintele terminate în vocală+V să se transforme în vocală lungă (vezi tó - tavak); celelalte limbi fino-ugrice nu au particularitatea asta.
Întâmplător, multe toponime slave se termină în -ov (Braşov, Krakow etc). În maghiară au suferit această transformare (Brassó). Cele intrate în română direct din slavă nu au de ce să sufere această vocalizare. Cele intrate prin intermediul maghiarei, dimpotrivă (Chişineu, de ex).

Intermezzo: Bacău, Buzău, chiar Chişinău (Basarabia!) par să sufere de aceeaşi problemă. Şi eu cred că Orhei e de origine maghiară, pare destul de evident. Se pare ca subcontractanţii Coroanei maghiare ajunseseră departe. [Brodnicii, iniţial localizaţi prin mijlocul Moldovei, de fapt se pare că erau o populaţie turcică undeva la nordul Mării Negre. Sunt relevanţi ca vecini estici imediaţi ai subcontractanţilor respectivi.]

Ce rămâne după ce excludem zona cu toponimie slavă transmisă prin filieră maghiară? Haţeg (cu uşoare extensiuni pe culoarul Orăştiei), depresiunile intra/submontane ale Banatului ( http://www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm ) şi sudul Olteniei [la sud de linia Severin-Craiova-Caracal, dar la o anumită distanţă de Dunăre], toate cu o toponimie slavă de toată frumuseţea.
Şi încă ceva: Făgăraş şi Bârsa. Le-am separat fiindcă sunt foarte excentrice. În plus, fac parte dintr-un subdialect diferit (ala cu limba literară). Şi că tot veni vorba de subdialect, după lectura excelentului link la Neagu Djuvara, mă întreb dacă nu cumva acest subdialect nu s-a separat în urma unei influenţe cumane.

Pe scurt, zona cea mai veche de populare românească (şi de ipotetică continuitate) se limitează la cam 10% din teritoriul locuit actual de vorbitori de limbă română. Plus Timok, adiacent.
A fost sau nu continuitate? Sincer, nu prea cred... Dar nu sunt cel mai în măsură să interpretez datele arheologice.

[Mai sunt unele poveşti fascinante cu păstorii români care pe crestele Carpaţilor au ajuns până în Moravia, sub forma de "brendzary" (de la brânză). Pe hartile maghiare găsim o "Magura" la extremitatea vestică a Slovaciei. Valahi au fost primiţi în Galiţia prin sec. 13-14, beneficiind de o oarecare autonomie juridica...]

QUOTE(sosok @ Nov 25 2005, 17:00)

mariuspetru

26th November 2005, 04:52

Bune chestii, filipok.

Acum, e foarte bine si frumos, incet-incet putem descoperi cine qa stat cat a stat, unde a stat. Superb! Minunat! Imi face placere sa citesc puncte de vedere atat de bine exprimate si de interesante ca ale lui Filipok, Sirius, Diogene, Sosok.

Un singur lucru as vrea sa nu se intample: ca aceste date si elemente sa fie folosite de anumite persoane pentru emula idei contra romanilor. Pentru ca acesta s-ar numi abuz. Istoria nu trebuie folosita abuziv pentru a motiva actiuni contemporane violente si asa mai departe.

Sirius

26th November 2005, 10:40

QUOTE(filipok @ Nov 26 2005, 01:32)

Pe scurt, zona cea mai veche de populare românească (şi de ipotetică continuitate) se limitează la cam 10% din teritoriul locuit actual de vorbitori de limbă română. Plus Timok, adiacent.

Si concret, care e acel 10% ?

Diogene

26th November 2005, 11:38

Am fost acuzat, în mod nefondat, de un anumit naţionalism românesc. Eu aş fi tare mândru dacă "românii mei" ar fi venit în Ardeal, după 1500, după ce Ardealul a devenit aliat otoman, în timp ce Ungaria a fost transformată în paşalîc. Continuă să fie o ciudăţenie pentru mine tratamentele atât de adiferite aplicate de turci celor două regiuni, care, dacă ne luăm după respectivele recensăminte constituiau o frumoasă şi unitară ţară ungurească. Românii au venit şi în final i-au turtit pe ungurii pământeni, atât de legaţi de pământul Ardealului lor scump... În aceeaşi tendinţă istorică milenară acum vor să-i turtească de tot, să-i scoată de tot din Ardeal sau să-i asimilieze...

Însă toată povestea carele dă atâtea merite românilor (scrupulele morale nu ar avea nici un rost) este o minciună sfruntată. Aşa că nu am motive să fiu mândru de "românii mei". Recensămintele de la 1500 rămân paradoxale, devreme ce nu a fost migraţii cu un bilanţ favorabil populării Ardealului cu români în această perioadă. Au venit moldoveni în Ardeal, au mers şi destui ceangăi în Moldova, contează bilanţul, diferenţa dinte cele două mişcări. Mi-am stricat tastele de câte ori am scris asta.

Este necesară construcţia unei identităţi regionale, pe baze culturale, istorice, economice, în Ardeal şi peste tot. Parcă am şi eu nostalgia Ardealului multisecular federativ, deşi era doar "unio trio nationem", nu "unio quatro nationem", nu cuprindea şi românii... Totuşi tovarăşii unguri din Ardeal trebui să înţeleagă că acest spirit federativ şi regionalist a fost distrus de hungarism începând cu 1867. Deci ei ar trebui nu să susţină hungarismul ci să îl atace, pe el în primul rând, şi pe toate căile, dacă vor cu adevărat regionalism şi acesta nu este decât un pretext pentru a acţiona cu scopul refacerii Ungarii Mari. Deci eu am un criteriu infailibil în a-i distinge pe adevăraţii regionalişti de cei falşi. Ataşamentul de un spirit federal în fosta Austro-Ungarie, mai multă dragoste faţă de întreg fostul imperiu central-european, şi mai puţină faţă de fosta şi actuala Ungarie.

QUOTE(sosok @ Nov 25 2005, 16:23)

deci, este posibil ca in anumite epoci, romanii sa fi fost minoritari in Ardeal?
asta ar fi un sprijin in teoria migratiei tarzii.
ce parere aveti?

sosok

26th November 2005, 12:36

QUOTE(Diogene @ Nov 26 2005, 11:38)

Am intervenit putin pe acest topic, asa cum de la o vreme intervin rar pe forum.
Cred ca exista un fel de incrancenare aici, cu toate ca termenul ni se pare cam aspru. Insa aceasta incrancenare nationalista, asa i-as spune, este vizibila din toate partile.
am primit in link pe Privat Message si citind, am vazut reproduse unele materiale de aici, in mod curios. Nu stiu cine le preia si de unde sunt , de fapt, preluate, insa mie mi se pare o treaba "nu prea curata".

http://www.geocities.com/dobay_ferenc/mypage.html

Am fost si sunt partizanul regionalizarii si am sustinut si inca sustin si existenta unei Regiuni Secuiesti, integrate alaturi de Crisana-Maramures si Banat ( Somes si restul....) intr-o Romanie moderna, regionala, eficienta si la randul ei integrata in UE, unde statele nationale nu prea vor mai conta, in cele din urma.
insa, nu doresc ca micile mele interventii pe forum ( forumuri) sa dea impresia ca as fi partizanul unei forme oarecare de "extremism istoric" ca sa zic asa.
Cred, intr-adevar, ca e ceva in neregula cu teoria oficiala a continuitatii, dar asta nu inseamna ca romanii ( chiar daca ar fi venit ceva mai tarziu, da - sa presupunem si asta) au mai putine drepturi istorice, decat urmasii hunilor, pecenegilor, vechilor maghiari si slavi si cine va mai fi trecut si ramas pe aici.
Cred ca Diogene a deschis cumva un fel de cutie a Pandorei si acum, cand ar trebui sa ajunga la un final, la o concluzie istorica clara, - trebuie sa-si exprime opinia.
Mai constat aparitia unor useri noi ( mai putin noi?...)
De fapt, ca sa fiu sincer, ma deranjaza folosirea argumentelor istorice in sustinerea unor idei politice si economice ce au relevanta astazi si nu acum 1000 de ani.
Am tot recitit mesajele de aici si de pe topice conexe cumva cu problema "istorica" ( autonomia culturala, rasism si prejudecati, etc) si imi dau seama ca ne pierdem in dispute sterile.
Am mai spus-o, sunt sceptic in a avea incredere intr-un viitor "luminos".
De aia nici nu prea mai vreau sa ma amestec in polemici.
Promit sa urmaresc ideile voastre si sa va deranjez cat mai rar.

mariuspetru

26th November 2005, 13:43

QUOTE(Diogene @ Nov 26 2005, 10:38)

Excelent spus, Diogene. Din pacate si aici trebuie sa fiu precis, in Secuime societatea nu este inca atat de evoluata pentru a intelege ceea ce spui tu. Din punctul asta de vedere, Secuimea e cam ca si zonele rurale ale Moldovei. Aceste idei care le sustii tu si eu si multi altii, de central-europenism nu sunt prea prezente, iar daca te duci acolo si le explici despre asa ceva, nu vor intelege despre ce e vorba. Exact la fel cum te-ai duce intr-un sat al Moldovei si ai incerca sa vorbesti despre UE.

P.S. Sosok, de ce crezi ca deranjezi?

filipok

26th November 2005, 15:45

QUOTE(Sirius @ Nov 26 2005, 10:40)

Si concret, care e acel 10% ?

1) Depresiunea Haţeg, culoarul Orăştie, culoarul Bistra, culoarul Timiş-Cerna, valea superioară a Bârzavei, malul sudic (mai ales) al Mureşului între Ilia şi Lipova
2) Sudul Olteniei (la sud de linia Severin-Craiova-Caracal), eventual cu o "limba" spre podisul Mehedinţi, dar fara zona imediat adiacentă Dunării.
3) Si putin probabil, datorită poziţiei excentrice, Făgăraş şi Ţara Bîrsei.
4) Cred că şi Timokul poate fi inclus aici.

Paradoxal, zona corespunde nucleului Daciei romane. La fel de paradoxal, toponimie slava. Doua explicatii concurente:
a) continuitate (dar de ce nu exista toponime antice transmise direct);
b) zona a fost in general favorabila locuirii d.p.d.v agricol si/sau strategic (izolare etc.), asa ca in momentul repopularii regiunii, in ce secol vrei sa fie asta, in mod natural au fost ocupate aceste segmente.

Diogene

26th November 2005, 17:47

QUOTE(filipok @ Nov 26 2005, 01:32)

O lucrare interesantă:
Aurel Răduţiu-Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690-1847
Veţi găsi acolo date de multe ori contradictorii.Bugeac şi Bărăgan (interesantă grupare)
Bugeacul locuit de tătari pînă în 1812, când au fost transferaţi în Crimeea. Bărăganul, până în 1829 loc de tranzit pentru ciobani. Colonizarea agricolă începe de-abia după liberalizarea comerţului cu grâne.

De acum începe recursul la toponimie.

Citându-l pe Iorga, care are şi multe părţi bune (cel puţin în comparaţie cu mutanţii anilor '70-'80), satele de tip -eşti şi -eni (Bucureşti, X-eni) marchează o populare tardivă. Zone implicate: Moldova şi Muntenia (minus Bărăgan). Toponimia de acest gen se regăseşte şi în nordul Olteniei, precum şi anumite porţiuni din Transilvania.

Ce rămâne până acum [cu posibilă continuitatre]: Transilvania, sudul Olteniei şi zona muntoasă-deluroasă a Banatului (cred că putem exclude fără problema zona de câmpie a Banatului, nu?)

Totuşi ai uitat de Maramureş şi Bucovina. Este demonstrat că valul de ucrainienizare este recent, din perioada de după 1700

QUOTE(filipok @ Nov 26 2005, 01:32)

Ce rămâne după ce excludem zona cu toponimie slavă transmisă prin filieră maghiară? Haţeg (cu uşoare extensiuni pe culoarul Orăştiei), depresiunile intra/submontane ale Banatului ( http://www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm ) şi sudul Olteniei [la sud de linia Severin-Craiova-Caracal, dar la o anumită distanţă de Dunăre], toate cu o toponimie slavă de toată frumuseţea.
Şi încă ceva: Făgăraş şi Bârsa. Le-am separat fiindcă sunt foarte excentrice. În plus, fac parte dintr-un subdialect diferit (ala cu limba literară). Şi că tot veni vorba de subdialect, după lectura excelentului link la Neagu Djuvara, mă întreb dacă nu cumva acest subdialect nu s-a separat în urma unei influenţe cumane.

Sirus îţi va explica de ce românii ăştia, de pe Oltul ardelean, sunt altfel(

). Eu cred că sunt ultimii care au intrat în Ardeal, în număr semnificativ ca să schimbe compoziţia etnică. Au intrat atunci când zic ungurii (1100-1200), dar venind din est, chiar împinşi de cumani (nu izolaţi).
Brodnicii apar şi în documentele Vaticanului. Eu nu le-am citit. Totuşi o chestiune interesantă: cam către 1500 cineva schimbă, în respectivele documente, cuvântul "brodnici" în "vlahi", în latină desigur. Nu cred că a fost vreun naţionalist român care s-a strecurat nevăzut de garda Vaticanului. Mai degrabă rezulta din ceva contexte că este vorba de cunoscuta, deja, populaţie română din zona respectivă. Să fie nişte menţionări că limba "brodnicilor" ("vagabonzi" în slavonă) aduce a neolatină-italiană?
"Vagabonzii" ăştia, nu aveau decât nişte tabere, nu oraşe. Astfel s-ar explica de ce multe nume de oraşe moldovene sunt din perioada maghiară.

QUOTE(filipok @ Nov 26 2005, 01:32)

Pe scurt, zona cea mai veche de populare românească (şi de ipotetică continuitate) se limitează la cam 10% din teritoriul locuit actual de vorbitori de limbă română. Plus Timok, adiacent.
A fost sau nu continuitate? Sincer, nu prea cred... Dar nu sunt cel mai în măsură să interpretez datele arheologice.

[Mai sunt unele poveşti fascinante cu păstorii români care pe crestele Carpaţilor au ajuns până în Moravia, sub forma de "brendzary" (de la brânză). Pe hartile maghiare găsim o "Magura" la extremitatea vestică a Slovaciei. Valahi au fost primiţi în Galiţia prin sec. 13-14, beneficiind de o oarecare autonomie juridica...]

Poveştile aceste fascinate cu păstorii din Galiţia, chiar Moravia, sunt într-adevăr cele mai facinante!!! Şi un intelectual maghiar vorbea de românii foarte vechi din nordul Ungariei... nu ştiu la ce surse-legende se referă. Datare în secolul al 13-14 poate să fie cauzată doar de datare izvoarelor, care sunt predominant poloneze. Ucrainenii care sunt convins, au mult mai multe date, nu vor să accepte aceste lucruri. Noroc cu polonezii că ne spun ce ştiu ei. Românii trebuie să fi fost numeroşi pe acolo imediat după anul 900.

Aşadar datele pe care le aduci îmi întăresc convingerea că românii au făcut un ocol prin Maramureş, Bucovina, Moldova, apoi - sudul Ardealului.

Diogene

26th November 2005, 18:39

Ce mă interesează, mai mult decât istoria, eu având mai degrabă o înclinaţie spre filosofie, este o identitate reformată a românilor, mai aproape de adevăr, mai deschisă, mai credibilă pentru străini. Poate e vorba şi de o identitate mai atractivă, ambalată în staniol strălucitor, în epoca în care omul are mai mult de ales, în epoca în care Dumnezeu are parcă mai multă încredere în om şi-i extinde aria liberului arbitru. Deşi identitatea aceasta comercială, pentru vulg, poate să însemne şi sfârşitul identităţii etnice. Este cazul "culturii" concesive, canibalizante, orientate doar spre rating.

Pe de altă parte, doritorii de identităţi excentrice, stridente, tinerii daci, tot mai numeroşi pe forumuri, când vor afla că nu pot demonstra că românii sunt daci, s-ar putea să o rupă cu românii şi vor spune "noi suntem daci şi ne rugăm la Zamolxis".

Totuşi nu cred că această întoarcere spre copilărie este o dovadă a îmbătrânirii etniei, a apropierii morţii ei. Individul nu mai este doar un consumator de mâncare gata mestecată, este prins în multiple confruntări (engleza şi Internetul în fiecare casă...). Deci identitatea etnică se cere mai corect fundamentată şi să se găsească la purtător, nu în seifele Institutelor Naţionale.

QUOTE(sosok @ Nov 26 2005, 12:36)

dobay_ferencz

26th November 2005, 20:30

Adevarata istoria este cea ce romanii nu vor sa accepte.
Anume aia ca sunt migratori ca si ungurii, numai ca ungurii au venit ceva mai la urma.
Si romanii au tot venit, pana tarziu si asa au venit majoritari la Transilvania.

Reclama

A minute ago

In curand... autoevolution.ro

Teste, stiri, ghiduri, jurnale, forum si multe altele!

Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.