Inaugurată în anul 537, Santa Sofia din Constantinopole:
Basilica din Serdica (Sofia de azi) din aceeași perioadă
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
Inaugurată în anul 537, Santa Sofia din Constantinopole:
Basilica din Serdica (Sofia de azi) din aceeași perioadă
Ale noastre arata mai bine. Cel putin dupa gusturile mele. Nu sunt un fan al stilului bizantin.
Biserica de la Strei, Hunedoara:
Biserica de la Strei, Hunedoara:
orice se ar spune, stilul Bizantyn- Slav este impresionant!
eu sunt catolic, dar apreciez Monumentalul si bunul gust al Catedralei de la Varna. am avut ocaze sa vizitez, este impresionant!
eu sunt catolic, dar apreciez Monumentalul si bunul gust al Catedralei de la Varna. am avut ocaze sa vizitez, este impresionant!
A Szent Mihály plébániatemplom ...... 
Cluj-Kolozsvar!
dateaza din sec 14 ( cu modificari ulterioare) este un monument Gothic unic in splendoarea lui!
Cluj-Kolozsvar! dateaza din sec 14 ( cu modificari ulterioare) este un monument Gothic unic in splendoarea lui!
Lumina vine de la Rasarit, fratilor!
Neológ zsinagóga , Kolozsvar (Ferenc József 21 út.), construita in 1886
Lumina vine de la Rasarit, fratilor!
Amin, Amin moj brati'!
Ghospodi pomilujzi'!!!
milueste-ne pre noi, Doamne!
(Stalin)
QUOTE(Naga @ Nov 22 2005, 18:27) 
Lumina vine de la Rasarit, fratilor!
Amin, Amin moj brati'!
Ghospodi pomilujzi'!!!
milueste-ne pre noi, Doamne!
(Stalin)
Nicolae Iorga spune că și ălea au fost ale noastre! Asta mă străduiesc să spun și eu de câteva zeci de pagini ale acestui topic. Sunt consternat d-le! Dacă ai alte opinii ai curaj și scrie le aici.
Stilul bizantin din secolul al VI-lea era mai degrabă un stil românesc!
Stilul bizantin din secolul al VI-lea era mai degrabă un stil românesc!
QUOTE(mariuspetru @ Nov 22 2005, 18:00)
Ale noastre arata mai bine. Cel putin dupa gusturile mele. Nu sunt un fan al stilului bizantin.
Biserica de la Strei, Hunedoara:
Biserica de la Strei, Hunedoara:
QUOTE(rakoczy @ Nov 22 2005, 18:32)
Amin, Amin moj brati'!
Ghospodi pomilujzi'!!!
milueste-ne pre noi, Doamne!
(Stalin)
Ghospodi pomilujzi'!!!
milueste-ne pre noi, Doamne!
(Stalin)
Se pare că este cea mai mare biserică din România. Să vedem cât de mare va fi aceea a lui Toectist.
QUOTE(rakoczy @ Nov 22 2005, 18:22)
A Szent Mihály plébániatemplom ...... Cluj-Kolozsvar!
dateaza din sec 14 ( cu modificari ulterioare) este un monument Gothic unic in splendoarea lui!
Cluj-Kolozsvar! dateaza din sec 14 ( cu modificari ulterioare) este un monument Gothic unic in splendoarea lui!
[quote name='rakoczy' date='Nov 22 2005, 18:32' post='1061858']
Neológ zsinagóga , Kolozsvar (Ferenc József 21 út.), construita in 1886
acolo ma duc la Liturgia de Yom Kippur....
Baruch a-ta Adonai, Elohei-nu me-lech ha-olam, a-sher ki-de-shanu be-mits-vo-tav ve-tsi-va-nu le-had-lik ner shel Yom Ha-ki-purim.
Opinia mea de roman ortodox e aia ca Marea Schisma ne-a adus un enorm dezavantaj. A fost poate ce mai mai mare nesansa a poporului asta! Ne-a legat spiritual iremediabil de Orient, chiar si atunci cand turcu a pus piciorul pe malurile Bosforului. In vremea barbariei de ev mediu timpuriu lumea greaca a fost continuatorul civilizatiei antice. Dar dupa prabusirea acestei lumi legarea spirituala de Orient ne-a facut acei semieuropeni. Unii dintre noi pot fi in continuare caracterizati cu aceasta sintagma!
Nu sunt un individ prea dus la biserică, dar în opinia mea de greco-catolic, românii sunt prea legați de Constantinopolul istoric ca să-l repudieze (poate află și unii ortodocși ce-i cu particula "greco") și să-l lase doar în seama grecilor.
Ocupația turcă (și avarii tot turci erau, i-am găsit pe site-uri turcești, păcat că nu știu limba) a fost un fapt. Nu Marea Schismă este vinovată pentru aceasta, oricât s-ar specula.
Marea Schismă era pe undeva ceva firesc, dată fiind întinderea lumii creștine, decăderea Canstantinopolului și ridicarea Romei. Pe undeva grecii de acolo nu au vrut să recunoască realitatea că au trecut pe locul doi, și ne-au tot împrobodit cu filoloque, primatul Papei, purgatoriu și alte chestii din aceastea teologice. O chestie este și duminica Învierii - Paștele. Popii se iau după tot delul de calendare, care de care mai demodate ca să afle momentul echinocțiului de primăvară, pe când savanții îl stabilesc cu precizie sub 1 secundă. Se vede clar reaua-credință care a devenit un obicei, o a doua natură. Pe măsură ce oamenii se deșteaptă certurile acestea dintre popi le dă prost la imagine. Nu cred că din cauza ortodoxiei am devenit atât de închistați, ci invers, pentru că am devenit limitați, izolați de lume, am pus atâta preț pe "dreapta credință" care exclude alți creștini, îi consideră... necredincioși.
Ocupația turcă (și avarii tot turci erau, i-am găsit pe site-uri turcești, păcat că nu știu limba) a fost un fapt. Nu Marea Schismă este vinovată pentru aceasta, oricât s-ar specula.
Marea Schismă era pe undeva ceva firesc, dată fiind întinderea lumii creștine, decăderea Canstantinopolului și ridicarea Romei. Pe undeva grecii de acolo nu au vrut să recunoască realitatea că au trecut pe locul doi, și ne-au tot împrobodit cu filoloque, primatul Papei, purgatoriu și alte chestii din aceastea teologice. O chestie este și duminica Învierii - Paștele. Popii se iau după tot delul de calendare, care de care mai demodate ca să afle momentul echinocțiului de primăvară, pe când savanții îl stabilesc cu precizie sub 1 secundă. Se vede clar reaua-credință care a devenit un obicei, o a doua natură. Pe măsură ce oamenii se deșteaptă certurile acestea dintre popi le dă prost la imagine. Nu cred că din cauza ortodoxiei am devenit atât de închistați, ci invers, pentru că am devenit limitați, izolați de lume, am pus atâta preț pe "dreapta credință" care exclude alți creștini, îi consideră... necredincioși.
QUOTE(Sirius @ Nov 22 2005, 19:49)
Opinia mea de roman ortodox e aia ca Marea Schisma ne-a adus un enorm dezavantaj. A fost poate ce mai mai mare nesansa a poporului asta! Ne-a legat spiritual iremediabil de Orient, chiar si atunci cand turcu a pus piciorul pe malurile Bosforului. In vremea barbariei de ev mediu timpuriu lumea greaca a fost continuatorul civilizatiei antice. Dar dupa prabusirea acestei lumi legarea spirituala de Orient ne-a facut acei semieuropeni. Unii dintre noi pot fi in continuare caracterizati cu aceasta sintagma!
Orasul Targu-Neamt
despre fondarea oraselor Moldovene de catre germanii ardeleni
In secolul al XII-lea, s-a produs un salt in dezvoltarea orasului, prin cresterea populatiei, in urma colonizarii unor teritorii din Transilvania cu sasi originari din Flandra, care a u trecut si la est de Carpati, asezandu-se la Targu-Neamt si in alte orase din apropiere (Baia, Suceava, Roman). Sasii au adus o seama de mestesuguri, din care se remarca acelea de obtinere a stofelor si panzeturilor, transmise si populatiei autohtone din oras si din satele invecinate. Totodata au contribuit la dezvoltarea comertului, pastrand relatiile de schimb cu sasii din orasele transilvanene.
Populatia de origine saseasca a determinat organizarea orasului dupa modelul transilvanean, avand in frunte un soltuz (carmuitorul orasului) si 12 pargari (membri ai sfatului orasanesc), alesi din randul celor mai destoinici mestesugari si negustori. In ajunul anului 1600, Neamtul pastra aceasta conducere proprie (N. Iorga, 1918). Numarul imigrantilor sasi asezati in orasul Neamt creste in secolul al XIV-lea, cand tatarii sunt siliti sa se retraga spre rasarit. Prosperitatea economica din aceasta perioada situa Neamtul pe pozitia a doua in Moldova, dupa Baia, care era capitala. Pe raul Ozana si pe afluentul sau Nemtisor, s-au construit mori de apa, pive pentru sumane si dartse pentru postav, care dadeau produse de buna calitate, cunoscute si in afara granitelor Moldovei, despre care documentele secolului al XV-lea fac numeroase mentiuni. Datorita cerintelor mari de la aceasta importanta intersectie de drumuri, apar slodnite, mici fabrici de bere, bautura preferata a populatiei de origine saseasca. Comerciantii exportau postavuri, ceara, miere de albine, pilicele, piei crude, piei tabacite, oi, vite mari, cai s.a., pentru care erau tarife vamale oficiale intre 1 si 10 grosi, in functie de produs si calitate.
In primele decenii de existenta a orasului, a fost construita, pentru aparare, o fortificatie de lemn, dar intre anii 1380 si 1390 domnul Moldovei Petru Musat ridica in vecinatatea orasului, pe abruptul stancos al Culmii plesului, Cetatea Neamt, nucleu militaro-social situat la intersectia unor importante drumuri comerciale, Cetatea Neamt, nucleu militaro-social situat la intersectia unor importante drumuri comerciale. Cetatea Neamt a fost refacuta, intarita si amplificata de Stefan cel Mare, care a realizat o retea de fortificatii puternice la hotarele tarii.
Cetatea a fost atestata documentar la 2 februarie 1395 de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, care emite un act "ante castrum Nempch" (inaintea cetatii Neamt), cu ocazia asedierii cetatii intr-un razboi impotriva domnului Moldovei, Stefan Musat (1394-1399). Acesta obtine victoria de la Hindau (Ghindaoani), in apropierea orasului, si ostile invadatoare se retrag peste munti.
Datorita puterii de aparare de aparare a cetatii, orasul se dezvolta din punct de vedere economic, ajungand unul din principalele targuri ale Moldovei, fiind cunoscut si peste granita pentru activitatea comerciala. Privilegiul comercial acordat de catre Alexandru cel Bun, la 8 octombrie 1408, negustorilor din Liov prevedea ca cei ce vor cumpara "...vite cornute sau berbeci in Bacau sau in Roman ... in Baia sau in Neamt, sau in alte targuri ale noastre" sa plateasca vama numai in targul de unde a cumparat vitele, luand dovada cuvenita cu pecete de la vames (C.C. Giurescu, 1967). Targu-Neamt devenise la aceasta data, datorita pozitiei strategice si importantei economice, centru vamal cu pecete, avand insemnele vechi feudale: cruce, flori si sageti (N. Iorga, 1932). "Pecetea cea mare" a orasului, folosita la data de 25 ianuarie 1599 pe un zapis scris cu litere slavone la Neamt, avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orasenilor din Neamt) (Stefan Gorovei, 1978). Pana in prezent se cunosc patru orase extracarpatice care au avut sigilii latinesti: Baia, Campulung (Muscel), Roman si Neamt.
----------------------
Despre sigiliul orașului Baia
Pe avers apare sigiliul mare al orașului Baia, cu cerbul cu capul separat, înscris într-un cadru trilobat gotic. Sigiliul, avînd diametrul de 5.3 centimetri, poartă inscripția latină sigillum capitalis civitatis moldavie terre moldaviensis, scrisă cu litere mici. Acest foarte frumos sigiliu s-a păstrat pe un zapis din 20 iulie 1590 dat de Andreica șoltuzul și de pîrgarii din Baia, pentru vînzarea unei părți din satul Ionești. Cerbul cu un crucifix (o cruce cu Isus Cristos răstignit) între coarne este simbolul sfîntului Hubert, patronul vînătorilor (al celor care strunesc cîinii de vînătoare, cățelari, ogărari). Astăzi patronul creștin al vînătorilor mai este prezent, fără însă ca publicul larg să înțeleagă corelația, pe eticheta de la Jägermeister, prin același simbol prezent pe frumosul sigiliu al tîrgului Baia.
Despre orașul Baia
Orașul Baia, pe latinește Civitas Moldaviensis, cunoscut în documente și sub numele de Moldova, se afla pe rîul Moldova, la aproximativ 30 de kilometri sud de Suceava. Numele localității arată că aici s-a practicat mineritul. Baia a fost mai întîi (secolul al XIII-lea) o așezare rurală, fiind în secolul al XIV-lea prima capitală a Moldovei. Orașul a fost locuit de sași veniți din cetățile Bistrița și Rodna din Transilvania, de unguri, iazigi (filistei) și bineînțeles de moldoveni. În 1413 Alexandru cel Bun a încuviințat înființarea episcopiei catolice de la Baia, clădind pentru noul episcop, polonezul Ioan de Ryza, o mare și frumoasă biserică de piatră. La 15 decembrie 1467 Ștefan cel Mare a învins la Baia oștile lui Matei Corvin. Bătălia a durat toată noaptea, orașul fiind aprins de moldoveni la începutul luptei.
Pe la începutul secolului al XVII-lea în Baia erau vreo 30-40 de case de catolici, avînd două biserici, și vreo 200 de case de ortodocși, care aveau patru biserici. Se pare că expedițiile poloneze și tătărăști care au răvășit Moldova prin vremea lui Constantin Cantemir au fost fatale orașului Baia, care devine un biet sat. Azi Baia este doar o comună în județul Suceava.
Dar inima spirituala si istorica a tirgului medieval Baia o reprezinta bisericile. In secolul al XIV-lea, atit bisericile ortodoxe cit si cele catolice erau construite din lemn. Atunci cind preaiubita sotie a lui Alexandru cel Bun, Margareta, a murit, ea a fost inmormintata intr-un sicriu de argint in biserica de lemn a sasilor din Baia, deoarece era de confesiune catolica si, in plus, voievodul cinstea astfel memoria "celui dintii salas al Domniei moldovenesti". Tot in amintirea Margaretei, dar si din motive diplomatice, pentru stringerea legaturilor cu Polonia catolica, celebrul voievod a inaltat peste ramasitele ei pamintesti o impresionanta catedrala gotica, cu hramul Sfinta Fecioara Maria, inalta si zvelta, cu chilii de manastire, sfintita in 1410 si transformata, dupa numai trei ani, in episcopie catolica. Primul episcop de Baia a fost calugarul franciscan Ioan de Ryza, potrivit dorintei lui Wladislaw Jagiello si a reginei Ana. Din descrierea misionarului catolic Marko Bandini, care a vizitat Baia in 1646, aflam ca aceasta semeata biserica avea cinci altare, o sacristie pe latura nordica, o capela pe latura sudica si un turn inalt. Astazi sfintul lacas este in ruina, din altar se mai vad doar citeva console si fragmente de nervuri profilate, un amplu cadru de fereastra in arc frint, resturi de contraforturi si urmele unei scari in spirala. Au disparut complet, sub brazda unui ogor, ruinele fostei biserici a calugarilor franciscani, Sfintii Petru si Pavel, dar si credinciosii romano-catolici din localitate, armenii si tatarii....
--------------------------
In timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504) traditiile constructive moldovenesti, ale caror inceputuri se intalnesc in mai vechile biserici ca si solutiile noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adevarat ca unele biserici – mai ales satesti – urmeaza planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din Siret, caruia i s-au adaugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica manastirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spatiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neamt, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt despartite intre ele prin ziduri groase, strapunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, asezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite), avand si unele elemente gotice sasesti (contraforti, ferestre in chenare gotice etc.). rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au adaugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de “stilul moldovenesc”. Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare, in special asupra bisericii Trei Ierarhi din Iasi, capodopera a stilului moldovenesc cu influente certe gotice, baroce si armenesti.
despre fondarea oraselor Moldovene de catre germanii ardeleni
In secolul al XII-lea, s-a produs un salt in dezvoltarea orasului, prin cresterea populatiei, in urma colonizarii unor teritorii din Transilvania cu sasi originari din Flandra, care a u trecut si la est de Carpati, asezandu-se la Targu-Neamt si in alte orase din apropiere (Baia, Suceava, Roman). Sasii au adus o seama de mestesuguri, din care se remarca acelea de obtinere a stofelor si panzeturilor, transmise si populatiei autohtone din oras si din satele invecinate. Totodata au contribuit la dezvoltarea comertului, pastrand relatiile de schimb cu sasii din orasele transilvanene.
Populatia de origine saseasca a determinat organizarea orasului dupa modelul transilvanean, avand in frunte un soltuz (carmuitorul orasului) si 12 pargari (membri ai sfatului orasanesc), alesi din randul celor mai destoinici mestesugari si negustori. In ajunul anului 1600, Neamtul pastra aceasta conducere proprie (N. Iorga, 1918). Numarul imigrantilor sasi asezati in orasul Neamt creste in secolul al XIV-lea, cand tatarii sunt siliti sa se retraga spre rasarit. Prosperitatea economica din aceasta perioada situa Neamtul pe pozitia a doua in Moldova, dupa Baia, care era capitala. Pe raul Ozana si pe afluentul sau Nemtisor, s-au construit mori de apa, pive pentru sumane si dartse pentru postav, care dadeau produse de buna calitate, cunoscute si in afara granitelor Moldovei, despre care documentele secolului al XV-lea fac numeroase mentiuni. Datorita cerintelor mari de la aceasta importanta intersectie de drumuri, apar slodnite, mici fabrici de bere, bautura preferata a populatiei de origine saseasca. Comerciantii exportau postavuri, ceara, miere de albine, pilicele, piei crude, piei tabacite, oi, vite mari, cai s.a., pentru care erau tarife vamale oficiale intre 1 si 10 grosi, in functie de produs si calitate.
In primele decenii de existenta a orasului, a fost construita, pentru aparare, o fortificatie de lemn, dar intre anii 1380 si 1390 domnul Moldovei Petru Musat ridica in vecinatatea orasului, pe abruptul stancos al Culmii plesului, Cetatea Neamt, nucleu militaro-social situat la intersectia unor importante drumuri comerciale, Cetatea Neamt, nucleu militaro-social situat la intersectia unor importante drumuri comerciale. Cetatea Neamt a fost refacuta, intarita si amplificata de Stefan cel Mare, care a realizat o retea de fortificatii puternice la hotarele tarii.
Cetatea a fost atestata documentar la 2 februarie 1395 de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, care emite un act "ante castrum Nempch" (inaintea cetatii Neamt), cu ocazia asedierii cetatii intr-un razboi impotriva domnului Moldovei, Stefan Musat (1394-1399). Acesta obtine victoria de la Hindau (Ghindaoani), in apropierea orasului, si ostile invadatoare se retrag peste munti.
Datorita puterii de aparare de aparare a cetatii, orasul se dezvolta din punct de vedere economic, ajungand unul din principalele targuri ale Moldovei, fiind cunoscut si peste granita pentru activitatea comerciala. Privilegiul comercial acordat de catre Alexandru cel Bun, la 8 octombrie 1408, negustorilor din Liov prevedea ca cei ce vor cumpara "...vite cornute sau berbeci in Bacau sau in Roman ... in Baia sau in Neamt, sau in alte targuri ale noastre" sa plateasca vama numai in targul de unde a cumparat vitele, luand dovada cuvenita cu pecete de la vames (C.C. Giurescu, 1967). Targu-Neamt devenise la aceasta data, datorita pozitiei strategice si importantei economice, centru vamal cu pecete, avand insemnele vechi feudale: cruce, flori si sageti (N. Iorga, 1932). "Pecetea cea mare" a orasului, folosita la data de 25 ianuarie 1599 pe un zapis scris cu litere slavone la Neamt, avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orasenilor din Neamt) (Stefan Gorovei, 1978). Pana in prezent se cunosc patru orase extracarpatice care au avut sigilii latinesti: Baia, Campulung (Muscel), Roman si Neamt.
----------------------
Despre sigiliul orașului Baia
Pe avers apare sigiliul mare al orașului Baia, cu cerbul cu capul separat, înscris într-un cadru trilobat gotic. Sigiliul, avînd diametrul de 5.3 centimetri, poartă inscripția latină sigillum capitalis civitatis moldavie terre moldaviensis, scrisă cu litere mici. Acest foarte frumos sigiliu s-a păstrat pe un zapis din 20 iulie 1590 dat de Andreica șoltuzul și de pîrgarii din Baia, pentru vînzarea unei părți din satul Ionești. Cerbul cu un crucifix (o cruce cu Isus Cristos răstignit) între coarne este simbolul sfîntului Hubert, patronul vînătorilor (al celor care strunesc cîinii de vînătoare, cățelari, ogărari). Astăzi patronul creștin al vînătorilor mai este prezent, fără însă ca publicul larg să înțeleagă corelația, pe eticheta de la Jägermeister, prin același simbol prezent pe frumosul sigiliu al tîrgului Baia.
Despre orașul Baia
Orașul Baia, pe latinește Civitas Moldaviensis, cunoscut în documente și sub numele de Moldova, se afla pe rîul Moldova, la aproximativ 30 de kilometri sud de Suceava. Numele localității arată că aici s-a practicat mineritul. Baia a fost mai întîi (secolul al XIII-lea) o așezare rurală, fiind în secolul al XIV-lea prima capitală a Moldovei. Orașul a fost locuit de sași veniți din cetățile Bistrița și Rodna din Transilvania, de unguri, iazigi (filistei) și bineînțeles de moldoveni. În 1413 Alexandru cel Bun a încuviințat înființarea episcopiei catolice de la Baia, clădind pentru noul episcop, polonezul Ioan de Ryza, o mare și frumoasă biserică de piatră. La 15 decembrie 1467 Ștefan cel Mare a învins la Baia oștile lui Matei Corvin. Bătălia a durat toată noaptea, orașul fiind aprins de moldoveni la începutul luptei.
Pe la începutul secolului al XVII-lea în Baia erau vreo 30-40 de case de catolici, avînd două biserici, și vreo 200 de case de ortodocși, care aveau patru biserici. Se pare că expedițiile poloneze și tătărăști care au răvășit Moldova prin vremea lui Constantin Cantemir au fost fatale orașului Baia, care devine un biet sat. Azi Baia este doar o comună în județul Suceava.
Dar inima spirituala si istorica a tirgului medieval Baia o reprezinta bisericile. In secolul al XIV-lea, atit bisericile ortodoxe cit si cele catolice erau construite din lemn. Atunci cind preaiubita sotie a lui Alexandru cel Bun, Margareta, a murit, ea a fost inmormintata intr-un sicriu de argint in biserica de lemn a sasilor din Baia, deoarece era de confesiune catolica si, in plus, voievodul cinstea astfel memoria "celui dintii salas al Domniei moldovenesti". Tot in amintirea Margaretei, dar si din motive diplomatice, pentru stringerea legaturilor cu Polonia catolica, celebrul voievod a inaltat peste ramasitele ei pamintesti o impresionanta catedrala gotica, cu hramul Sfinta Fecioara Maria, inalta si zvelta, cu chilii de manastire, sfintita in 1410 si transformata, dupa numai trei ani, in episcopie catolica. Primul episcop de Baia a fost calugarul franciscan Ioan de Ryza, potrivit dorintei lui Wladislaw Jagiello si a reginei Ana. Din descrierea misionarului catolic Marko Bandini, care a vizitat Baia in 1646, aflam ca aceasta semeata biserica avea cinci altare, o sacristie pe latura nordica, o capela pe latura sudica si un turn inalt. Astazi sfintul lacas este in ruina, din altar se mai vad doar citeva console si fragmente de nervuri profilate, un amplu cadru de fereastra in arc frint, resturi de contraforturi si urmele unei scari in spirala. Au disparut complet, sub brazda unui ogor, ruinele fostei biserici a calugarilor franciscani, Sfintii Petru si Pavel, dar si credinciosii romano-catolici din localitate, armenii si tatarii....
--------------------------
In timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504) traditiile constructive moldovenesti, ale caror inceputuri se intalnesc in mai vechile biserici ca si solutiile noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adevarat ca unele biserici – mai ales satesti – urmeaza planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din Siret, caruia i s-au adaugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica manastirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spatiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neamt, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt despartite intre ele prin ziduri groase, strapunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, asezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite), avand si unele elemente gotice sasesti (contraforti, ferestre in chenare gotice etc.). rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au adaugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de “stilul moldovenesc”. Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare, in special asupra bisericii Trei Ierarhi din Iasi, capodopera a stilului moldovenesc cu influente certe gotice, baroce si armenesti.
Diferendele dintre Roma si Constantinopol in plan religios se adancesc dupa anii 800, perioada in care Bizantul incepe sa se redreseze. La moartea imparatului Vasile II in 1025 imperiul este la apogeu. Inglobleaza statul bulgar, isi consolideaza pozitia in sudul Italiei si pt. prima oara dupa multi ani (secole) atinge Eufratul! In general in timpul dinastiei macedoniene artele, cultura, etc au o dezvoltare deosebita. Se redescopera poate, inainte de renasterea occidentala, maretia antichitatii.
In 1054, dupa secole de divergente, e suficient un pretext pt. ruptura. Daca-mi amintesc bine, solul imparatului german cere de sotie pe sora tanarului imparat bizantin. Datorita dispretului reciproc se ajunge la cearta. Basileul zice ca ei sunt continuatorii Romei, ca imparatul Constantin a mutat intreaga structura de conducere la Constantinopol si ca imparatul german e un simplu barbar, nicidecum sucesorul firesc al romanilor. Solul german spune ca din mom ce ei au uitat limba vechilor imparati , ei nu sunt continuatorii Romei. Si ca oricum germanici ii dispretuiec pe romani, etc. Asta e in mare ce-mi amintesc din ce-am citit acum ceva vreme referitor la subiect....
Deci in primul mileniu crestin romanii erau legati spiritual de un Orient cu o civilizaitie superioara. Dar pastrarea acestei legaturi si dupa cucerirea turca, eu raman la parerea ca a fost un factor de regres! Mancam fistic si dam ciubuc indiferent de orientarea religioasa! Dar daca noi, atunci, ne indreptam privirea inspre Europa acelor vremi, daca macar spiritual nu priveam spre un rasarit care a facut, macar cultural vorbind, un pas inapoi, poate azi eram putin mai altfel. Imi place sa cred ca ortodoxia e "dreapta credinta", dar era mai bine daca ea si-ar fi mutat in mileniul II "capitala" undeva mai la vest !
In 1054, dupa secole de divergente, e suficient un pretext pt. ruptura. Daca-mi amintesc bine, solul imparatului german cere de sotie pe sora tanarului imparat bizantin. Datorita dispretului reciproc se ajunge la cearta. Basileul zice ca ei sunt continuatorii Romei, ca imparatul Constantin a mutat intreaga structura de conducere la Constantinopol si ca imparatul german e un simplu barbar, nicidecum sucesorul firesc al romanilor. Solul german spune ca din mom ce ei au uitat limba vechilor imparati , ei nu sunt continuatorii Romei. Si ca oricum germanici ii dispretuiec pe romani, etc. Asta e in mare ce-mi amintesc din ce-am citit acum ceva vreme referitor la subiect....
Deci in primul mileniu crestin romanii erau legati spiritual de un Orient cu o civilizaitie superioara. Dar pastrarea acestei legaturi si dupa cucerirea turca, eu raman la parerea ca a fost un factor de regres! Mancam fistic si dam ciubuc indiferent de orientarea religioasa! Dar daca noi, atunci, ne indreptam privirea inspre Europa acelor vremi, daca macar spiritual nu priveam spre un rasarit care a facut, macar cultural vorbind, un pas inapoi, poate azi eram putin mai altfel. Imi place sa cred ca ortodoxia e "dreapta credinta", dar era mai bine daca ea si-ar fi mutat in mileniul II "capitala" undeva mai la vest !
QUOTE(Diogene @ Nov 22 2005, 20:21)
Nu sunt un individ prea dus la biserică, dar în opinia mea de greco-catolic, românii sunt prea legați de Constantinopolul istoric ca să-l repudieze (poate află și unii ortodocși ce-i cu particula "greco") și să-l lase doar în seama grecilor.
Ocupația turcă (și avarii tot turci erau, i-am găsit pe site-uri turcești, păcat că nu știu limba) a fost un fapt. Nu Marea Schismă este vinovată pentru aceasta, oricât s-ar specula.
Marea Schismă era pe undeva ceva firesc, dată fiind întinderea lumii creștine, decăderea Canstantinopolului și ridicarea Romei. Pe undeva grecii de acolo nu au vrut să recunoască realitatea că au trecut pe locul doi, și ne-au tot împrobodit cu filoloque, primatul Papei, purgatoriu și alte chestii din aceastea teologice. O chestie este și duminica Învierii - Paștele. Popii se iau după tot delul de calendare, care de care mai demodate ca să afle momentul echinocțiului de primăvară, pe când savanții îl stabilesc cu precizie sub 1 secundă. Se vede clar reaua-credință care a devenit un obicei, o a doua natură. Pe măsură ce oamenii se deșteaptă certurile acestea dintre popi le dă prost la imagine. Nu cred că din cauza ortodoxiei am devenit atât de închistați, ci invers, pentru că am devenit limitați, izolați de lume, am pus atâta preț pe "dreapta credință" care exclude alți creștini, îi consideră... necredincioși.
Ocupația turcă (și avarii tot turci erau, i-am găsit pe site-uri turcești, păcat că nu știu limba) a fost un fapt. Nu Marea Schismă este vinovată pentru aceasta, oricât s-ar specula.
Marea Schismă era pe undeva ceva firesc, dată fiind întinderea lumii creștine, decăderea Canstantinopolului și ridicarea Romei. Pe undeva grecii de acolo nu au vrut să recunoască realitatea că au trecut pe locul doi, și ne-au tot împrobodit cu filoloque, primatul Papei, purgatoriu și alte chestii din aceastea teologice. O chestie este și duminica Învierii - Paștele. Popii se iau după tot delul de calendare, care de care mai demodate ca să afle momentul echinocțiului de primăvară, pe când savanții îl stabilesc cu precizie sub 1 secundă. Se vede clar reaua-credință care a devenit un obicei, o a doua natură. Pe măsură ce oamenii se deșteaptă certurile acestea dintre popi le dă prost la imagine. Nu cred că din cauza ortodoxiei am devenit atât de închistați, ci invers, pentru că am devenit limitați, izolați de lume, am pus atâta preț pe "dreapta credință" care exclude alți creștini, îi consideră... necredincioși.
QUOTE(Diogene @ Nov 22 2005, 20:21)
Nu sunt un individ prea dus la biserică, dar în opinia mea de greco-catolic, românii sunt prea legați de Constantinopolul istoric ca să-l repudieze (poate află și unii ortodocși ce-i cu particula "greco") și să-l lase doar în seama grecilor.
Ocupația turcă (și avarii tot turci erau, i-am găsit pe site-uri turcești, păcat că nu știu limba) a fost un fapt. Nu Marea Schismă este vinovată pentru aceasta, oricât s-ar specula.
Marea Schismă era pe undeva ceva firesc, dată fiind întinderea lumii creștine, decăderea Canstantinopolului și ridicarea Romei. Pe undeva grecii de acolo nu au vrut să recunoască realitatea că au trecut pe locul doi, și ne-au tot împrobodit cu filoloque, primatul Papei, purgatoriu și alte chestii din aceastea teologice. O chestie este și duminica Învierii - Paștele. Popii se iau după tot delul de calendare, care de care mai demodate ca să afle momentul echinocțiului de primăvară, pe când savanții îl stabilesc cu precizie sub 1 secundă. Se vede clar reaua-credință care a devenit un obicei, o a doua natură. Pe măsură ce oamenii se deșteaptă certurile acestea dintre popi le dă prost la imagine. Nu cred că din cauza ortodoxiei am devenit atât de închistați, ci invers, pentru că am devenit limitați, izolați de lume, am pus atâta preț pe "dreapta credință" care exclude alți creștini, îi consideră... necredincioși.
Ocupația turcă (și avarii tot turci erau, i-am găsit pe site-uri turcești, păcat că nu știu limba) a fost un fapt. Nu Marea Schismă este vinovată pentru aceasta, oricât s-ar specula.
Marea Schismă era pe undeva ceva firesc, dată fiind întinderea lumii creștine, decăderea Canstantinopolului și ridicarea Romei. Pe undeva grecii de acolo nu au vrut să recunoască realitatea că au trecut pe locul doi, și ne-au tot împrobodit cu filoloque, primatul Papei, purgatoriu și alte chestii din aceastea teologice. O chestie este și duminica Învierii - Paștele. Popii se iau după tot delul de calendare, care de care mai demodate ca să afle momentul echinocțiului de primăvară, pe când savanții îl stabilesc cu precizie sub 1 secundă. Se vede clar reaua-credință care a devenit un obicei, o a doua natură. Pe măsură ce oamenii se deșteaptă certurile acestea dintre popi le dă prost la imagine. Nu cred că din cauza ortodoxiei am devenit atât de închistați, ci invers, pentru că am devenit limitați, izolați de lume, am pus atâta preț pe "dreapta credință" care exclude alți creștini, îi consideră... necredincioși.
in lumina celor de la
http://forum.softpedia.com/index.php?s=&sh...dpost&p=1060688
a teoriei despre primii voievozi Catolici ( intemeietorii cumanici din Wallachia si cei romani ardeleni din Moldova ) si in continuarea mesajului meu de mai sus:
Catolicismul in Moldova supt Alexandru-cel-Bun.
Alexandru-cel-Bun avea nevoie de vecinii de peste Nistru pentru a-si intari situatia. S’ar mai putea adaugi ca intaia lui sotie, indoielnica, Margareta, care purtanumele bunicii lui Alexandru si era poate chiar o ruda a acesteia, se numara printre credincioasele Bisericii romane. De aceia Alexandru-Voda, care incepuse organisand Biserica rasariteana a Moldovei si statornicind legatura cu ierarhia constantinopolitana, ajunse de la o vreme, - de sigur dupa moartea Vladicai Iosif, epitrop si sfatuitor al sau, -sa sprijine incercarile de cucerire ale catolicismului polon. La invierea episcopiei Siretiului nu era de gandit, cu toate ca regele Ludovic al Ungariei, ajuns si stapan al Poloniei, facuse pe Papa sa creeze in Haliciu, pentru Galitia si partile vecine, o Mitropolie catolica. La 1387, cel d’intaiu episcop de Siretiu fusesestramutat la Vilna, fara sa fi stat in orasul de resedinta domneasca, al carui titlu il purta.Inainte de ajungerea in Scaun a lui Alexandru, titlul de episcop siretean il purta un aldoilea polon, Stefan Martini, un Dominican, ca si aceia cari stateau in manastirea Sf. IoanBotezatorul din localitate, in care se savarsiau si minuni trecute la protocol. Pe la inceputul veacului al XV-lea scrie din Sandomirul polon cel de-al treilea episcop, deacelasi neam ca si inaintasii sai, Ioan; el atarna de Scaunul Cracoviei. Si la 1413 se pomeneste un episcop, Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul, apoi, in acelasi an, Dominicanul Toma, concurent biruitor al celui d’intaiu, care ajunse astfel sapastoreasca tocmai in Scardona Dalmatiei unguresti. Toma e si cel din urma episcop deSiretiu din Domnia lui Alexandru, si toti nu inseamna altceva decat urme goale si pretentii desarte.In timpul cand moastele Sf. Ioan celui Nou se aduceau in Suceava, ajunsa resedinta de Mitropolit cu binecuvantarea Patriarhului, langa Alexandru statea caDoamna o Romanca, ortodoxa Ana. Inainte de a o lua pe dansa, Domnul s’ar fi casatorit cu acea Margareta de care a fost vorba mai sus. Ea ar fi murit in cel d’intaiu salas alDomniei moldovenesti, Baia saseasca, si ar fi fost ingropata in vre-o biserica de lemn a negustorilor catolici cari erau oraseni cu drepturi ai Baii sau, cum i se zicea atuncea, deobiceiu si oficial, ai “cetatii Moldovei”, dupa apa ce curge in apropierea ei. Pesteosamintele presupusei Margareta, dar de sigur pentru noua Doamna polono-lituana Ryngalla, cum se va arata indata, Alexandru-Voda cladi acum o mare biserica de piatra,in stil gotic, cu bolti si sapaturi frumoase, si-i adause chilii de manastire, dar nu pentruDominicanii stramutati de la Siretiu, cari, ei, aveau grija sufleteasca a Moldovei de sprepartea catolicilor, ci pentru Franciscani, cari se intretiau pretutindeni la lupta cu schisma.La 1410 biserica era gata, si un nou episcop era sa steie langa zidurile ei. Aceasta declaratie de simpatie pentru catolicism trebuie pusa insa in legatura cu un sir de evenimente politice, care dovedesc ca nu credinta Domnului fusese schimbata,ci numai motive de oportunitate-l facusera sa iea unele masuri care nu corespundeau convingerilor sale. Anume, la 1404, Alexandru jura intaiasi data credinta regelui
--------------------------------------------------------------------------------
Page 2
Poloniei, lui Vladislav Iagello, pe cand vecinul sau Mircea facea politica ungureasca,mergand la Severin sa intampine pe Imparatul-Rege Sigismund. La 1410, Moldovenii seluptau la Tannenberg, in oastea polona, impotriva Cavalerilor Teutoni. La 1411,Alexandru facea un imprumut regelui si capata ca zalog eventual Pocutia. Si indata, - dupa 1415, cand Alexandru, mergand in Polonia, e intovarasit de Doamna sa Ana -,Domnul se insura a treia oara cu acea vara a lui Vladislav, Ryngalla, care voia sa-si aflein Moldova episcopul catolic si biserica latina. Inca din August, episcopul de Camenitacapata voia de a sfinti pe Ioan de Riza, Polon, ca episcop de Baia, si, in Novembre 1417, Ioan putea sa ocupe chiar aceste functii. In Maiu 1415 inca, atunci cand Alexandru, cu Doamna Ana, facu acea calatorie politica de noua inchinare la Curtea regelui Poloniei in Sniatyn, Vitold, Marele-Print alLituaniei, cautand sa-si capete oarecare neatarnare politica si stiind ca o formabisericeasca deosebita trebuie sa-i corespunda, isi crea la hotarele Moldovei un nou Mitropolit pentru Tinuturile sale, din care a vrut sa faca mai tarziu si un regat. Din dorintade a nu supara pe regele polon Vladislav, Patriarhia din Constantinopol nu voi sa deabinecuvantarea ei pentru intemeierea noii diecese. Se gasira insa episcopi cari sa acordecelui d’intaiu Mitropolit de Chiev din noua serie, Grigorie Tamblac, binecuvantarea lor. Tamblac fusese, probabil, la Constantinopol, egumen al vestitei manastiri Pantocratorul, si in aceasta calitate el luase parte la solia Patriarhiei in Moldova, caresavarsi opera de impaciuire. Cu acest prilej ramase el in tara mai multa vreme si tinu laSuceava, inaintea Domnului tanar, a batranului Mitropolit Iosif, a clericilor si a boierilor mai carturari, un sir de predici, laudand intr’una din ele si pe noul sfant ocrotitor al Scaunului domnesc insusi, Ioan de la Cetatea-Alba. Aceste predici, care fusesera puse in scris, s’au pastrat, si ele arata in Grigorie, care era de nastere Bulgar si invatase la scoalavestitului Patriarh de Tarnova, Eftimie, un cunoscator bun al stilului clasic in omiletica siun retor dibaciu. Pe vremea aceia, Tamblac, mai bucuros de Moldova “sarbeasca” decat de apasatoarea atmosfera elenisanta din Constantinopol, isi zicea numai: “ieromonah al Bisericii moldovenesti”. Poate ca recomandatiile lui Alexandru-Voda vor fi atras luarea-aminte a stapanitorului lituan asupra invatatului calugar, - si Mitropolitul moldovenesc, urmas al lui Iosif, se va fi aflat intre acei episcopi cari sfintira pe Grigorie ca pe un conducator al Bisericii rusesti din principatul lui Vitold. Cu greu ar fi gasit el oameni maibucurosi sa-l ajute decat pe Moldoveni, in mijlocul carora petrecuse atata vreme, sprefolosul lor cultural si religios. Hirotonisirea Mitropolitului de Chiev era un pacat fata de ierarhulconstantinopolitan: ingaduirea politicei de sprijinire a catolicismului, la care se invoiseAlexandru-Voda, era o alta greseala, nu mai putin grea. Se adaugi si o a treia pentru ca saapese si mai mult pe urmasul lui Iosif, pe al doilea Mitropolit, fara nume, al Bisericiimoldovenesti organisate. La 27 Decembre 1411, regele-Imparat Sigismund, - cu care Alexandru traia in bune legaturi de prietesug, ca unul ce nu stia tratatul de impartire aMoldovei, pe care, in 1412, puternicul vecin il incheiase cu Vladislav al Poloniei, altprieten si mai bun, - intra in orasul sviterian Constanta cu un stralucit alaiu, pentru adeschide acolo sinodul care trebuia sa inchida rana, de mult deschisa, a schismei Apusului, impartit intre Papa din Roma si Papa din Avignon. In Constanta venira, pelanga atatia prelati unguri, si trimesi ai mai multor orase, intre care si cele ardelenesti,
--------------------------------------------------------------------------------
Page 3
Clujul, Alba-Iulia si Brasovul. Poftita de un suveran asa de puternic precum era Sigismund, Moldova, pe care la 1420 episcopul de Baia o declara “supusa stapanirii temporale a lui Sigismund”, isi trimese si ea delegati, dar numai din acele orase care aveau un numar de locuitori catolici, dintre strainii unguri, germani si sasi. Cronicarul sinodului, Ulrich de Richental, pomeneste astfel pe represintantii Sucevei, Romanului,Iasului, Harlaului, Barladului si altor targuri prea sucit scrise ca sa se poata recunoaste.Stim ca si Chilia a avut stema ei la Constanta, precum, de alminterea, nici Muntenii n’aulipsit de la acest maret sinod pe care-l presida un Imparat doritor de a juca un rol mare in lume. In “cei doi Mitropoliti si sapte episcopi”, de cari vorbeste cronicarul, trebuie sa se vada mai multi preoti si egumeni decat episcopi adevarati. Ai nostri n’au avut fireste niciun rost in hotararea marilor probleme religioasepentru care fusese adunat sinodul. Dar un Mitropolit ortodox care sfinteste episcopi faravoia Patriarhiei, care ingaduie a i se da de Domn un coleg catolic, fara a protesta, si care,in sfarsit, lasa sa-i plece din tara delegati la un congres bisericesc latin, avea socoteli dedat la Constantinopol. El a si fost chemat acolo, cum, tot pentru tolerarea intinderiicatolice, fusese citat odata cel d’intaiu Mitropolit al Ungrovlahiei. Sau poate, fara nicio citatie, Mitropolitul Moldovei veni spre orasul imparatesc, din partea Domnului sau,pentru ca sa arate Imparatului bizantin, care insa nu era totdeauna stapan peste Patriarhullui, ca o asemenea actiune in materii religioase e impusa de nevoi politice ce nu se potinlatura. Oricum, iata-l pe capul Bisericii din principatul lui Alexandru-cel-Bun laAthyra, langa Constantinopol. Patriarhul nu voi sa-l recunoasca drept Mitropolit canonic, poate si pentru cafusese numit dintre clericii terii, ucenicii lui Iosif si ascultatorii lui Tamblac, in loc sa fie trimes de la Constantinopol, dintre clericii cari, acolo, se atineau la episcopii apropiate sau oricat de departate. Imparatul lipsia, fiind dus, - inca din vara anului aceluia, 1415 -, in Moreia pentru a ridica vestitul zid de sese leghi, Hexamilion. In zadar staruira pentru Moldovean unii dintre episcopii greci aflatori atunci in Capitala Imparatiei, si mai ales alMidiei, spuind ca e obiceiu a primi, nu numai prelati aflatori in situatia Mitropolituluimoldovenesc, dar pana si Armeni, Musulmani si eretici declarati. Afacerea se zabovi maimult timp, si anume pana la intoarcerea Imparatului Manuil, om de autoritate, care, inclipa cand propunea cruciata Venetienilor, trebuia sa caute a nu pierde prieteniaputernicului Domn ce stapania la gurile Dunarii. Dar Patriarhul Eftimie nu asculta nici desfatul Imparatului insusi; numai dupa moartea lui, la 31 Mart 1416, Mitropolitul capata de la noul Patriarh, Bulgarul Iosif, poate si el vre-un ucenic de-al lui Eftimie de Tarnova,putinta de a pleca, prin aceia ca i se dadura scrisorile patriarhale de intarire. Peste cinci ani de zile, Mitropolitul, care scapase din greutatile create de Patriarhie, vazu pe Alexandru-Voda despartindu-se, cu voie de la Roma, de sotia sacatolica, Ryngalla. Episcopul de Baia, Ioan, presinta cererea la 1-iu Iulie 1421, si la 15Decembre casatoria era deslegata, pentru inrudirea de aproape, necanonica, intre soti. Cu Doamna de neam polon, pleca din Iasi un puternic sprijin al catolicismului, de si Siretiul trecu, in 1421, la Ryngalla, care va fi stiut sa ocroteasca pe domeniul ei legea latina. Nustim ce isprava va fi facut episcopul de Siretiu in anul cat orasul fu al Doamnei divortate: dupa Nicolae Venatoris, intors la aceasta diecesa, un Ioan poarta titlul episcopal de Siretiu de la 1434 inainte. Dar rivalul sau din Baia intra in lupta cu Franciscanii, caripretindeau sa indeplineasca functii preutesti prin sate si, cat despre aceia, mergeau prin carciume si-si aveau tiitoare in vederea lumii. Nici Ioan, nici urmasul sau, de la 30 April
--------------------------------------------------------------------------------
Page 4
1438, Petru de Zips, nu putura sa mai ridice conditiile materiale sau morale ale diecesei,in care episcopul, care, din nenorocire pentru el, resida de fapt, primia doar saptezeci degalbeni pe an de la putinii credinciosi si nu era tinut in sama nici de Franciscanii, nici de Dominicanii cari mai erau lasati sa cutreiere tara, mai mult pentru placerile lor decatpentru folosul confesiunii latine.Episcopul Melchisedec pomeneste o notita pe un crononograf tradus inromaneste, notita, de buna sama marginala, care reproduce un antimis al Mitropolitului moldovean Macarie, cu data de 1429. Mitropolitul poarta titlul de “al Moldovlahiei si al partilor de langa Mare”. Acest titlu e intru toate corespunzator cu epoca lui Alexandru-cel-Bun, cand Moldova se numia bisericeste asa: “Moldovlahia” – si Domnul isi ziceastfel in cunoscutul patrahir ca si in unele din actele sale mai tarzii – si cand amintireaepiscopiei de Cetatea-Alba, de curand anexata apoi la Moldova, trebuia sa fie foarte vie. Macarie nu mai apare, de alminterea, nicairi, si niciun alt Mitropolit moldovenesc nu e amintit pana la tratativele cele noua pentru Unire, intre Roma, adusa la unitatea de Carmuire, si vechiul Bizant indaratnic, in 1437 si anii urmatori.
------------------------
repet ce a scris si Neagu Djuvara:
poate, daca optiunea pentru Catolicism ar fi ramas dominanta in Tarile extracarpatice, cred ca alta ar fi fost soarta istorica... poate mai buna....
Pentru cuvântul „roman” s-au purtat lupte grele. Pentru că să nu se lezeze Sfântul Imperiu Roman din apus s-a dat numele peiorativ de „bizantină” Romaniei de la Constantinpole. Deși amintea de numele vechi, grecesc al orașului, grecii nu au fost deloc încântați. Au rămas cu ideea că numai cei de la Constantinopole erau „romani” adevărați. „Vlahoii” din Peninsula Balcanică care vorbeau o limbă neolatină nu erau, după ei, „romani”.
Turcii au ocupat Constantinopolul la 1453. Au dat numele de Rumelia (de la „roman”) provinciei învecinate, deși ea se nume Europa. Așa că „Europa” nu a intrat în Turcia în 1453; poate intră în zilele noastre.
Pe la anul 1500 conștiința religioasă era mult mai puternică decât cea etnică. Este foarte posibil ca sensul cuvântul „roman” în Peninsula Balcanică să fi fost acela de creștin ortodox. Dacă grecii se mai considerau „romani”, este foarte posibil ca, cu diferențele de pronunție specifice fiecărei limbi, și sârbii și bulgarii să se fi considerat „romani”. Sârbii au și azi vulturul bicefal al Bizanțului pe stemă.
Intrată în atmosfera de toleranță religioasă a Imperiului Otoman, Transilvania de după anul 1500 cunoaște o adevărată efervescență. Rând pe rând apar curentele protestante la maghiari și sași și deci desprinderea de catolicism. Se dă prima lege de toleranță religioasă din lume. Sașii care aveau, pe drept cuvânt, cred eu, conștiința de stăpâni ai Ardealului vor să-i convertească și pe români. Le traduc Biblia în limba română. Se pare că primul text în limba română a fost ceva Biblie din Maramureș nu Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung. Tot atunci apar și primele referiri în limba română la cuvântul „român”. „Națiunea română” din Ardeal se îndrepta impetuos spre emanciparea de slavonism, spre o primă biserică națională. Deși calendarul era plin cu sfinți răsăriteni, pentru că la Constantinopol stăpâneau turcii, și dacă treceai de ei dădeai peste greci, au hotărât „Unirea cu Roma”. Nici intrarea în grațiile Vienei catolice nu a fost scoasă din calcul. Astfel s-a creat un curent cultural care scurt-circuita legătura noastră cu Roma, prin intermediul Împăratului Traian, deși în cercurile închise ale greco-catolicilor se perpetua credința că românii sun urmașii poporului roman, compact și numeros, care a trăit în dreapta Dunării pe la anii 400-500. Păcăleala a ținut, așa că românii ortodocșii extracarpatici au luat ideea că ne tragem din Traian și Decebal, deși cei care au emis-o în sinea lor credeau în ceva mai nuanțat, mai aproape de adevăr. Oricum astăzi prima și ultima noastră biserică națională este practic desființată de adepții „credinței ortodoxe strămoșești”
Am putea crede deci că românii au ajuns să-și spună „români” pe cale scolastică, prin contopirea sensului de „creștin ținând de Constantinpol” cu sensul de „urmaș al Romei lui Traian” desprins din studiile catolice și protestante ale transilvănenilor și moldovenilor.
Totuși părerea oficială este că e vorba de un endonim (denumirea dată unei limbi și etnii din interiorul acelei limbi) mult mai vechi, păstrată încă de pe vremea romanilor propriu-ziși. Nu există într-adevăr dovezi, dar până la urmă româna a existat, deci trebuia să existe și un cuvânt în cadrul ei care să o desemneze. Și dacă era cuvântul „valah”? Sârbii – slavi - se pare că au luat numele de la „serdi” un trib tracic. Albanezii se pare că nu au nimic în comun, în afara numelui, cu tribul iliric al „albanoilor”, ei trăgându-se din tracicii carpi. De ce nu ar fi luat și românii numele de „valah” de la tribul celtic care ocupase Belgradul de azi, cu vreo sută și ceva de ani înaintea romanilor?
Turcii au ocupat Constantinopolul la 1453. Au dat numele de Rumelia (de la „roman”) provinciei învecinate, deși ea se nume Europa. Așa că „Europa” nu a intrat în Turcia în 1453; poate intră în zilele noastre.
Pe la anul 1500 conștiința religioasă era mult mai puternică decât cea etnică. Este foarte posibil ca sensul cuvântul „roman” în Peninsula Balcanică să fi fost acela de creștin ortodox. Dacă grecii se mai considerau „romani”, este foarte posibil ca, cu diferențele de pronunție specifice fiecărei limbi, și sârbii și bulgarii să se fi considerat „romani”. Sârbii au și azi vulturul bicefal al Bizanțului pe stemă.
Intrată în atmosfera de toleranță religioasă a Imperiului Otoman, Transilvania de după anul 1500 cunoaște o adevărată efervescență. Rând pe rând apar curentele protestante la maghiari și sași și deci desprinderea de catolicism. Se dă prima lege de toleranță religioasă din lume. Sașii care aveau, pe drept cuvânt, cred eu, conștiința de stăpâni ai Ardealului vor să-i convertească și pe români. Le traduc Biblia în limba română. Se pare că primul text în limba română a fost ceva Biblie din Maramureș nu Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung. Tot atunci apar și primele referiri în limba română la cuvântul „român”. „Națiunea română” din Ardeal se îndrepta impetuos spre emanciparea de slavonism, spre o primă biserică națională. Deși calendarul era plin cu sfinți răsăriteni, pentru că la Constantinopol stăpâneau turcii, și dacă treceai de ei dădeai peste greci, au hotărât „Unirea cu Roma”. Nici intrarea în grațiile Vienei catolice nu a fost scoasă din calcul. Astfel s-a creat un curent cultural care scurt-circuita legătura noastră cu Roma, prin intermediul Împăratului Traian, deși în cercurile închise ale greco-catolicilor se perpetua credința că românii sun urmașii poporului roman, compact și numeros, care a trăit în dreapta Dunării pe la anii 400-500. Păcăleala a ținut, așa că românii ortodocșii extracarpatici au luat ideea că ne tragem din Traian și Decebal, deși cei care au emis-o în sinea lor credeau în ceva mai nuanțat, mai aproape de adevăr. Oricum astăzi prima și ultima noastră biserică națională este practic desființată de adepții „credinței ortodoxe strămoșești”
Am putea crede deci că românii au ajuns să-și spună „români” pe cale scolastică, prin contopirea sensului de „creștin ținând de Constantinpol” cu sensul de „urmaș al Romei lui Traian” desprins din studiile catolice și protestante ale transilvănenilor și moldovenilor.
Totuși părerea oficială este că e vorba de un endonim (denumirea dată unei limbi și etnii din interiorul acelei limbi) mult mai vechi, păstrată încă de pe vremea romanilor propriu-ziși. Nu există într-adevăr dovezi, dar până la urmă româna a existat, deci trebuia să existe și un cuvânt în cadrul ei care să o desemneze. Și dacă era cuvântul „valah”? Sârbii – slavi - se pare că au luat numele de la „serdi” un trib tracic. Albanezii se pare că nu au nimic în comun, în afara numelui, cu tribul iliric al „albanoilor”, ei trăgându-se din tracicii carpi. De ce nu ar fi luat și românii numele de „valah” de la tribul celtic care ocupase Belgradul de azi, cu vreo sută și ceva de ani înaintea romanilor?
mda... eu regret sincer ca Greco-Catolicismul ardelean distrus de comunisti in 1948, nu si-a mai revenit dupa 1990. intr-adevar, in 1948, in Ardeal, majoritatea romanilor erau greco-catolici, NU greco-orientali!
azi, doar 200.000 romani au revenit la Roma. pacat.
later:
Squiperise /Squiperia este numele Albaniei... in albaneza!
ei sunt squipetari.
albania e un nume ce nu le este familiar.
ce zici despre asta? cum faci legatura cu originea lor daco-carpica?
-------------
cetatea Skhoder/Skodra
azi, doar 200.000 romani au revenit la Roma. pacat.
later:
Squiperise /Squiperia este numele Albaniei... in albaneza!
ei sunt squipetari.
albania e un nume ce nu le este familiar.
ce zici despre asta? cum faci legatura cu originea lor daco-carpica?
-------------
cetatea Skhoder/Skodra
QUOTE(rakoczy @ Nov 23 2005, 10:47)
mda... eu regret sincer ca Greco-Catolicismul ardelean distrus de comunisti in 1948, nu si-a mai revenit dupa 1990. intr-adevar, in 1948, in Ardeal, majoritatea romanilor erau greco-catolici, NU greco-orientali!
azi, doar 200.000 romani au revenit la Roma. pacat.
azi, doar 200.000 romani au revenit la Roma. pacat.
Personal n-am nimic impotriva greco-catolicismului. Suntem cam la fel , noi romaniii, cu religiile astea doua, indiferent ca ne uitam la rasarit sau la apus cand ne rugam!
Dar cum ca "majoritatea romanilor erau greco-catolici" e evident un neadevar! Au fost mai multi decat acum, dar nici o sursa nu-i pomeneste ca fiind majoritari!
QUOTE(rakoczy @ Nov 23 2005, 10:47)
ce zici despre asta? cum faci legatura cu originea lor daco-carpica?
-------------
Originea albanezilor
Sa spunem pentru inceput ca originea albanezilor este la fel de problematica ca si cea a romanilor, deoarece si unii si altii apar an istoria scrisa abia an secolul X.
In a doua jumatate a primului mileniu patria albanezilor a fost regiunea oraselor Nis, Skopje, Stip - acest lucru este dovedit in primul rand chiar de numele acestor orase, care prezinta o evolutie fonetica albaneza.
Exista numeroase argumente impotriva autohtoniei albanezilor in Albania de azi si a descendentei lor ilire: numele oraselor (Dures, Skoder) si restul toponimiei în general slava; terminologia maritima care este in intregime imprumutata, ocupatia principala reprezentata de pastorit.
Lipsa cuvintelor grecesti antice in limba albaneza, impreuna cu prezenta a numeroase cuvinte latine, ii exclude pe stramosii albanezilor din teritoriul de limba greaca, care cuprindea si jumatatea sudica a actualei Albanii.
Dar, orice studiu al originii albanezilor trebuie sa porneasca in primul rand de la legaturile stranse dintre romana si albaneza. Interpretarea acestora nu poate sa duca decat la concluzia ca romanii si albanezii au reprezentat candva acelasi popor, din care o parte a fost romanizata, iar alta nu. Faptul ca mai mult de jumatate din cuvintele de fond, preromanice, din limba romana se regasesc doar an albaneza, ne impiedica sa acceptam ideea ca la baza celor doua limbi moderne s-au aflat doua limbi diferite, doar intr-o anumita masura inrudite intre ele.
Originea ilira a albanezilor devine astfel foarte improbabila. Se stie ca Peninsula Balcanica (partea centrala si nordica) a fost locuita in antichitate de trei mari popoare: iliri, traci si daci - cu observatia ca dacii erau intr-o anumita masura inruditi cu tracii. Linia despartitoare dintre iliri si grupul daco-tracic a fost situata probabil pe raurile Vardar si Morava, desi apartenenta etnica a populatiilor care au locuit centrul Balcanilor este destul de incerta. Toate informatiile pe care le avem (texte antice, toponimie, antroponimie) separa net pe daco-traci de iliri, deci nici ideea unor limbi foarte asemanatoare nu poate fi acceptata.
Centrul Balcanilor, regiunea Nis, Skopje, Stip, a fost pentru multe secole sub influenta limbii latine (este situat la nord de linia Jirecek). Pentru aceasta regiune dovezile indica un amestec de populatii dacice, tracice si ilire.
Mai spre est, Muntii Balcani separa teritoriul romanizat, de-a lungul Dunarii, de cel grecizat din sud. In aceasta parte nu se poate imagina pastrarea unui numeros popor neromanizat si care in plus nu a suferit de loc influenta limbii grecesti.
Lingvistul bulgar Vladimir Georgiev, bun cunoscator al limbii trace, a demonstrat pe baza unor fenomene fonetice ca limba daca este mai apropiata de albaneza decat limba traca (totusi, masura in care trebuie sa deosebim limba daca de cea traca nu ne este bine cunoscuta).
Albanezii - daci neromanizati
Pentru o prezenta dacica la sud de Dunare, in centrul Balcanilor, pledeaza nu numai localitatile cu terminatia specifica dacilor (dava), ci si informatiile istorice despre mutarea, o data a 100.000, iar alta data a 50.000 de daci de la nordul Dunarii (aceste colonizari au avut inaintea cuceririi Daciei de catre romani, in timpul domniilor lui Claudius si a lui Augustus).
Dar, originea albanezilor nu trebuie sa fie explicata doar pe baza dacilor sau tracilor care au locuit la inceputul erei crestine pe acest teritoriu. Alte dovezi vin in sprijinul unei migratii a dacilor neromanizati de la nordul Dunarii, care a avut loc mai tarziu, in secolul IV.
Aceasta migratie este necesara si datorita romanizarii evidente a centrului Balcanilor timp de mai multe secole, deci fiind destul de improbabila pastrarea unei mari populatii neromanizate.
Aceste fapte sugereaza migrarea unor daci neromanizati, ramasi in afara provinciei romane Dacia, dar dovezile nu se opresc aici. Un fapt de prima importanta este reprezentat de mutarea intregului neam al carpilor in Imperiul Roman, in ultimii ani ai secolului III. Aceasta informatie este regasita la trei autori antici si este in plus confirmata arheologic.
Carpii, trib dacic locuind in Moldova, a cunoscut o dezvoltare deosebita in cursul secolului III, atacand in numeroase randuri Dacia si alte provincii romane. La sfarsitul secolului III se constata disparitia culturii carpilor, parasirea asezarilor si ocuparea Moldovei de catre goti. Migrarea carpilor devine astfel o certitudine. Se stie si locul unde au fost colonizati carpii in imperiu, si anume in regiunea orasului actual Pecs, din Ungaria. Totusi, nu putem fi atat de categorici incat sa sustinem disparitia completa a carpilor de la nordul Dunarii: exista informatii despre carpi care continua sa atace imperiul, iar urme ale acestora s-au descoperit in Dacia abandonata de romani.
Din toate aceste elemente, putem trage concluziile referitoare la stramosii albanezilor.
Albanezii s-au format prin amestecul dintre daci migrati de la nordul Dunarii cu populatia neromanizata, daco-traco-ilira, din centrul Balcanilor, limba daca fiind cea care s-a impus.
Migratia carpilor colonizati in regiunea Pecs, la care s-au alaturat probabil si daci din nord-vestul Daciei (atestati arheologic in numar mare in secolele III-IV), catre centrul Balcanilor, a avut loc cu ocazia invaziei devastatoare a hunilor (sfarsitul secolului IV). Este cunoscut faptul ca invazia hunilor a provocat dislocari de populatii, exemplul cel mai bun fiind acela al gotilor care au parasit Moldova si estul Munteniei, mutandu-se an Imperiu. Chiar Attila, la mijlocul secolului V cand centrul Imperiului hun este asezat intre Dunare si Tisa, cere sa sa-i fie inapoiati supusii care si-au parasit asezarile pentru a se stabili in Imperiul Rasaritean
Astfel, inaintea sosirii slavilor, proto-albanezii locuiesc regiunea Nis, Skopje, Stip, de unde mai tarziu (secolele IX-X) se vor muta spre sud-vest, ocupand teritoriul Albaniei actuale. Putem accepta totusi si o extensiune mai spre vest a leaganului albanezilor, cuprinzand o parte din Muntii Dinarici, dar mai greu de precizat.
Într-adevăr "albanez' este un exonim. Dar așa este și "carp". De fapt nu știm cum își spunea carpii lor înșiși, poate ... schipetari...
Nu este ciudată coincidența că toți din jur, slavi, germani, greci, unguri ne-au spus la un moment dat „valahi”? Deci trebuia să ia unii de la alții "exonimul" respectiv, iar din limba populației vizate nici unul? Mai ales că populația respectivă se afla chiar între ei...
Nu este ciudată coincidența că toți din jur, slavi, germani, greci, unguri ne-au spus la un moment dat „valahi”? Deci trebuia să ia unii de la alții "exonimul" respectiv, iar din limba populației vizate nici unul? Mai ales că populația respectivă se afla chiar între ei...
QUOTE(rakoczy @ Nov 23 2005, 10:47)
mda... eu regret sincer ca Greco-Catolicismul ardelean distrus de comunisti in 1948, nu si-a mai revenit dupa 1990. intr-adevar, in 1948, in Ardeal, majoritatea romanilor erau greco-catolici, NU greco-orientali!
azi, doar 200.000 romani au revenit la Roma. pacat.
later:
Squiperise /Squiperia este numele Albaniei... in albaneza!
ei sunt squipetari.
albania e un nume ce nu le este familiar.
ce zici despre asta? cum faci legatura cu originea lor daco-carpica?
-------------
cetatea Skhoder/Skodra
azi, doar 200.000 romani au revenit la Roma. pacat.
later:
Squiperise /Squiperia este numele Albaniei... in albaneza!
ei sunt squipetari.
albania e un nume ce nu le este familiar.
ce zici despre asta? cum faci legatura cu originea lor daco-carpica?
-------------
cetatea Skhoder/Skodra
QUOTE(Sirius @ Nov 23 2005, 10:53)
Personal n-am nimic impotriva greco-catolicismului. Suntem cam la fel , noi romaniii, cu religiile astea doua, indiferent ca ne uitam la rasarit sau la apus cand ne rugam!
Dar cum ca "majoritatea romanilor erau greco-catolici" e evident un neadevar! Au fost mai multi decat acum, dar nici o sursa nu-i pomeneste ca fiind majoritari!
Dar cum ca "majoritatea romanilor erau greco-catolici" e evident un neadevar! Au fost mai multi decat acum, dar nici o sursa nu-i pomeneste ca fiind majoritari!
Afla ceva ce o sa te surprinda poate. In Moldova exista comunitati de catolici de rit roman, din Evul Mediu..., adica autentici. Acestia si cu secuii sunt singurii catolici de rit roman din Romania. Deci, exceptand ungurii, s-ar putea ca romanii din Moldova sa stie mult mai mult despre catolicism decat stiu romanii uniti din Ardeal.
Apoi, sintagma Grecocatolicii, in afara de fililoque, primatul papal si inca cateva chestii minore, au un cult identic cu cel ortodox. Catolicii recunosc oficial in categoria Bisericilor Unite: Biserica Maronita, Chaldeana, Ruteana, Romana si Ukrainiana. .
"Schisma" romanilor a avut loc in 1698
Nota bene,
Numai in jur de 10% dintre romani au fost impresionati la vremea aceea de "avantajele" catolicismului. In plus, Biserica Romana Unita a avut un rol important in emanciparea romanilor ardeleni.
Exista peste 10 milioane (numai) de uniti in lume, din India, trecand prin Orientul Mijlociu si Balcani, pana in Ukraina. 75% dintre uniti, adica peste 7 milioane, ii reprezinta ukrainenii (uniti de la 1592...).
Cine imi citeste mesajele stie ca am vorbit intotdeauna despre catolicii din Romania referindu-ma atat la cei de rit roman(romani in Moldova, maghiari si de alte nationalitati in Ardeal,romani in sud)cat si la greco-catolici.Cine crede ca unii ar fi mai "veritabili" catolici decat ceilalti nu cunoaste Ecleziologia Bisericii Catolice si a auzit prea putin despre Conciliul Vatican II.In Biserica Catolica exista atat credinciosi de traditie occidentala(romana, ambroziana)cat si de traditii orientale(traditie bizantina-greco-catolici ucrainieni,ruteni,romani,slovaci etc,traditie alexandrina-copticatolici si etiopieni catolici,traditie antiohiana-siro-orientali,siro-occidentali,maroniti,traditie armeana-armenii catolici).TOTI CATOLICII INDIFERENT DE RIT SUNT CATOLICI VERITABILI!IN Romania exista o Conferinta a Episcopilor catolici a carui Presedinte este o perioada un greco-catolic o alta un romano-catolic.
Nimeni nu neaga existenta romano-catolicilor romani din Moldova care au Episcopii inca din sec.XIII si care astazi reprezinta o populatie de cca 300 000 de credinciosi.Realitatile romano-catolicilor din Vechiul Regat sunt insa putin diverse de cele ale greco-catolicilor romani din Ardeal.TOTI CATOLICII ROMANI INSA SUNT O DOVADA A FIDELITATII UNEI PARTI A POPORULUI NOSTRU FATA DE COMUNIUNEA CU ROMA DIN PRIMUL MILENIU!
Problema greco-catolicilor este legata de Ardeal din diverse motive.In primul rand majoritatea greco-catolicilor romani locuiesc in Ardeal si in momentul Unirii reprezentau un numar mai mare de credinciosi decat ortodocsii ardeleni.In al doilea rand necunoasterea situatiei complexe a Ardealului influenteaza si taraganarea restituirilor de BISERICI catre greco-catolici.NUMAI GRECO-CATOLICILOR LI S-AU LUAT BISERICI DE CATRE COMUNISTI,PE LANGA MULTE IMOBILE .Celorlalte culte li s-au luat doar imobile.
Nu stiu pe care lista serioasa cu Bisericile ORIENTALE CATOLICE nu exista Biserica Greco-catolica romana dar cineva trebuie doar sa rasfoiasca editiile straine ale CCEO(CODEX CANONUM ECCLESIARUM ORIENTALIUM)si sa vada toate aceste Biserici "sui iuris"catolice.Sper ca cineva sa nu caute lista aceasta in CIC(CODEX IURIS CANONICI).Termenul de Biserici unite nu se foloseste azi ci doar cel de Biserici Orientale Catolice.
Cat despre faptul ca in sec.XVII, cand majoritatea romanilor din Ardeal s-au intors la comuniunea cu Roma , nu ar fi existat convingeri serioase religioase..ma indoiesc ca putem sa citim in sufletul acelor oameni astazi.Un lucru este insa cert:urmasii lor au refuzat sa-si paraseasca credinta catolica de-a lungul secolelor si au infundat in numar mare puscariile comuniste pentru ca refuzau trecerea fortata la ortodoxie din 1948.
Astazi in Romania drepturile greco-catolicilor sunt calcate sistematic in picioare si chiar cei din Vechiul Regat trebuie sa se adreseze Curtii de la Strasbourg pentru a putea sa se roage in propriile lacasuri de cult.Vorbesc despre credinciosii greco-catolici bucuresteni(12 000)care incearca sa gaseasca justitie la CEDO pentru biserica lor "Sf.Vasile" (str.Polona-Bucuresti), justitie refuzata in tara lor
Pentru cei care nu cunosc realitatile Ardealului trebuie precizat ca in aceasta regiune istorica a Romaniei nu sunt numai minoritati etnice dar si minoritati religioase.In sanul populatiei majoritare romanesti exista o diversitate confesionala,in Ardeal ortodoxia nefiind atat de majoritara ca si in Vechiul Regat.Pana la venirea comunistilor majoritatea judetelor din Ardeal aveau mai multi greco-catolici decat ortodocsi.Anul 1948 a dus la persecutia greco-catolicilor si la confiscarea ilegala a mai bine de 2000 de biserici si manastiri(manastirea Ordinului Bazilian de la Nicula,pentru care exista azi un proces intre greco-catolici si ortodocsi,e doar un exemplu)date ortodocsilor,alte bunuri fiind pastrate de catre statul comunist.In 1989 Biserica Greco-catolica revine oficial la viata(a supravietuit oricum in catacombe)dar bunurile sale nu-i sunt redate decat in mica masura de stat(deoarece statul le-a confiscat)iar decretul 126/1990 nu a adus o solutionare a disputelor patrimoniale dintre cele doua Biserici romanesti din Ardeal.Doar IPSS Mitropolitul ortodox Nicolae al BAnatului a dat inapoi bisericile din teritoriul sau greco-catolicilor iar relatiile dintre cele doua Biserici din zona aceasta sunt de invidiat.In restul Ardealului ,chiar daca intr-o localitate ortodocsii au oricum biserica lor,nu vor sa restituie ceea ce nu le apartine de drept.
Lucrul cel mai grav insa este existenta unei adevarata politici fundamentaliste din partea unor autoritati locale care incearca in orice fel sa se impotriveasca la retrocedarea bunurilor greco-catolicilor,ignorand daca e necesar inclusiv hotararile justitiei.Exemplele nu ne lipsesc din pacate.La Ocna Mures greco-catolicii isi recastiga biserica prin sentinta definitiva,sunt pusi in posesie(caz rar deoarece in multe locuri executorii judecatoresti ezita sa puna in aplicare hotararile definitive de punere in posesie a greco-catolicilor)dar primaria se amesteca in mod nepermis,le da voie ortodocsilor sa faca zilnic Liturghie in fata bisericii greco-catolice.Mai mult acum primaria incearca sa redea ortodocsilor biserica greco-catolica impotriva deciziei justitiei.Precedentul este periculos iar fundamentalismul pare sa triumfe impotriva drepturilor greco-catolicilor de a sluji in propriile biserici.Cine protejeaza de fapt respectarea libertatii de constiinta,cine doreste respectarea prevederilor constitutionale de egalitate in fata legii?Sau ortodocsii au mai multe drepturi pentru ca sunt mai numerosi iar greco-catolicii nu trebuie respectati pentru ca sunt mai putini?Este interesant cum sunt tratati coreligionarii lui Inocentiu Micu,Sincai si Maior,Vulcan si Darabant,Cipariu si Micu Moldovan,Pop de Basesti si Lucaciu,Maniu,Hossu si Coposu!!!Rusine celor ce incearca sa modifice istoria,sa stearga din constiinta neamului romanesc Biserica Greco-catolica...sau sa continue sa o persecute ca pe vremea lui Dej!
Sutele de mii de greco-catolici ardeleni(si nu numai) vor sa li se respecte drepturile ,sa li se restitue bisericile ce le apartin de drept si sa nu fie nedreptatiti in favoarea ortodocsilor.Politicienii trebuie sa respecte legile nu sa-si impuna opinnile religioase si sa favorizeze in mod discutibil pe unii in defavoarea altora.Sigur ca situatia din Mihalt(jud.Alba)este un alt exemplu dureros rtodocsii au biserica dar nu o dau pe cea unita celor peste 800 de greco-catolici ...ba mai mult incearca sa-i incrimineze pe acestia din urma pentru ca au facut slujba in casa parohiala parasita(de drept a greco-catolicilor,de fapt in posesia ortodocsilor)...Sa continui cu exemplele?
Nu mă obosesc să-ți cuat Sirius. Dar românii greco-catolici erau majoritari printre românii din Ardeal, și înainte și după de Unirea din 1918. Chiar s-au descoperit în recensământul austro-ungar mulți "neromâni greco-catolici", o evidentă absurditate (pentru că existau prea puțini galițieni greco-catolici în Ardeal) și o probă că s-a încercat reducerea românilor la respectivul recensământ.
Interesant în în Galiția există vreo 5 milioane de greco-catolici, deși Stalin înterzisese și acolo această religie.
Noi am fost mai staliniști.
Interesant în în Galiția există vreo 5 milioane de greco-catolici, deși Stalin înterzisese și acolo această religie.
Noi am fost mai staliniști.
QUOTE(Sirius @ Nov 23 2005, 10:53)
Personal n-am nimic impotriva greco-catolicismului. Suntem cam la fel , noi romaniii, cu religiile astea doua, indiferent ca ne uitam la rasarit sau la apus cand ne rugam!
Dar cum ca "majoritatea romanilor erau greco-catolici" e evident un neadevar! Au fost mai multi decat acum, dar nici o sursa nu-i pomeneste ca fiind majoritari!
Dar cum ca "majoritatea romanilor erau greco-catolici" e evident un neadevar! Au fost mai multi decat acum, dar nici o sursa nu-i pomeneste ca fiind majoritari!
Ma surprinde in tot ce spui aici un singur lucru doar: faptul ca greco-catolicii au fost majoritari in Ardeal!
Da-mi date, cifre de la recensaminte etc! Dovedeste-mi!
In rest faptul ca greco-catolicii au fost nedreptatiti nu-l contest! Trebuie respecta religia fiecaruia dintre noi!
Repet: e corect ce spui in afara un singur aspect, cel al statutului de "majoritar" al celor uniti cu Roma!
Da-mi date, cifre de la recensaminte etc! Dovedeste-mi!
In rest faptul ca greco-catolicii au fost nedreptatiti nu-l contest! Trebuie respecta religia fiecaruia dintre noi!
Repet: e corect ce spui in afara un singur aspect, cel al statutului de "majoritar" al celor uniti cu Roma!
QUOTE(rakoczy @ Nov 23 2005, 11:13)
Afla ceva ce o sa te surprinda poate. In Moldova exista comunitati de catolici de rit roman, din Evul Mediu..., adica autentici. Acestia si cu secuii sunt singurii catolici de rit roman din Romania. Deci, exceptand ungurii, s-ar putea ca romanii din Moldova sa stie mult mai mult despre catolicism decat stiu romanii uniti din Ardeal.
Apoi, sintagma Grecocatolicii, in afara de fililoque.........................
Apoi, sintagma Grecocatolicii, in afara de fililoque.........................
1. táblázat.
A népesség felekezeti megoszlása 1850-ben és 1857-ben, és nemzetiségi megoszlása 1850-ben Erdélyben és a Partiumban
(Szám szerint és százalékban)
Felekezet 1850
Összesen 2061645 100,0 %
Görögkeleti 621852 30,2%
Görög katolikus 664154 32,2%
Római katolikus 219536a 10,6 %
Református 297129 14,4%
Lutheránus 197363 9,6%
Unitárius 46012 2,2%
Izraelita 15599 0,8%
http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/studcens.htm
A népesség felekezeti megoszlása 1850-ben és 1857-ben, és nemzetiségi megoszlása 1850-ben Erdélyben és a Partiumban
(Szám szerint és százalékban)
Felekezet 1850
Összesen 2061645 100,0 %
Görögkeleti 621852 30,2%
Görög katolikus 664154 32,2%
Római katolikus 219536a 10,6 %
Református 297129 14,4%
Lutheránus 197363 9,6%
Unitárius 46012 2,2%
Izraelita 15599 0,8%
http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/studcens.htm
Domnilor poate nu stiu eu bine! Dati-mi surse, cifre, ca sa vaz' ca asa a fost!
Fa-mi o scurta traducere rogu-te! Deocamdat' e ambiguu pt. mine ce scrie acolo.
QUOTE(Diogene @ Nov 23 2005, 11:21)
Nu mă obosesc să-ți cuat Sirius. Dar românii greco-catolici erau majoritari printre românii din Ardeal, și înainte și după de Unirea din 1918. Chiar s-au descoperit în recensământul austro-ungar mulți "neromâni greco-catolici", o evidentă absurditate (pentru că existau prea puțini galițieni greco-catolici în Ardeal) și o probă că s-a încercat reducerea românilor la respectivul recensământ.
Interesant în în Galiția există vreo 5 milioane de greco-catolici, deși Stalin înterzisese și acolo această religie.
Noi am fost mai staliniști.
Interesant în în Galiția există vreo 5 milioane de greco-catolici, deși Stalin înterzisese și acolo această religie.
Noi am fost mai staliniști.
Fa-mi o scurta traducere rogu-te! Deocamdat' e ambiguu pt. mine ce scrie acolo.
QUOTE(rakoczy @ Nov 23 2005, 11:24)
1. táblázat.
A népesség felekezeti megoszlása 1850-ben és 1857-ben, és nemzetiségi megoszlása 1850-ben Erdélyben és a Partiumban
(Szám szerint és százalékban)
Felekezet 1850 Felekezet 1857 Nemzetiség 1850
Összesen 2061645 100,0 2174137 100,0 Összesen 2061645 100,0
Görögkeleti 621852 30,2 680470 31,3 Román 1225618 59,5
Görög katolikus 664154 32,2 674463 31,0 Magyar és székely 536843 26,0
Római katolikus 219536a 10,6 237756 10,9 Német és szász 192270 9,3
Református 297129 14,4 312245 14,4 Cigány 78885 3,8
Lutheránus 197363 9,6 196385 9,0 Zsidó 15606 0,8
Unitárius 46012 2,2 48117 2,2 Örmény 7687 0,4
Izraelita 15599 0,8 18792 0,9 Egyéb 4736 0,2
Egyéb - - 5909b 0,3
A népesség felekezeti megoszlása 1850-ben és 1857-ben, és nemzetiségi megoszlása 1850-ben Erdélyben és a Partiumban
(Szám szerint és százalékban)
Felekezet 1850 Felekezet 1857 Nemzetiség 1850
Összesen 2061645 100,0 2174137 100,0 Összesen 2061645 100,0
Görögkeleti 621852 30,2 680470 31,3 Román 1225618 59,5
Görög katolikus 664154 32,2 674463 31,0 Magyar és székely 536843 26,0
Római katolikus 219536a 10,6 237756 10,9 Német és szász 192270 9,3
Református 297129 14,4 312245 14,4 Cigány 78885 3,8
Lutheránus 197363 9,6 196385 9,0 Zsidó 15606 0,8
Unitárius 46012 2,2 48117 2,2 Örmény 7687 0,4
Izraelita 15599 0,8 18792 0,9 Egyéb 4736 0,2
Egyéb - - 5909b 0,3
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.