QUOTE(Diogene @ Oct 18 2005, 21:11) 
Iar ai dat în bară. Eu nu vorbesc de diferențieri, ci de mai puține amestecări.
Povestea cu țăranca dacă de la Costești poate furniza o imagine eronată despre poporul român. Între moți există niște oameni cu fața albă ca varul, ochi albaștri și părul negru. Habar nu am din ce trib provin. Fetele cu părul auriu și grațioase de la Rușii-Munți sunt desigur înrudite cu balerinele moscovite.
În realitate suntem o „uniune de triburi diverse”, suntem o „Europă în miniatură”, poate prima națiune din lume constituită pe alte baze decât genetice, suntem precum națiunea americană. Suntem de „rase” foarte diferite, uniți prin limbă, prin cultură – o reeditare, sub acest aspect, a Imperiului Roman. Cu astfel de fraze ar trebui să înceapă orice lecție de etnogeneză din cărțile de istorie. A.D. Xenopol și N. Iorga au căutat ceva ce nu există: poporul român ca “rasă românească”.
Deci eu respect antropologia, inclusiv cea istorică. Îi prevăd un mare viitor. Deocamdată o văd mai puțin aplicabilă la români decât la maghiari sau la incași (peruani).
Nu este exclus ca predominant să ne tragem din daco-moesii care "înainte de-a pleca la război ... se duceau să bea apă din Dunăre - un fel de împărtășanie - căci pentru ei bătrânul fluviu era sfânt, cum este pentru indieni Gangele". O așa origine se suține și într-un link de la început de topic.
Dacă împărțim civilizația romană din Balcani, între Dunăre și linia lui Jirecek în două părți cam pe linia Serdica - Ratiaria (Sofia-Vidin de astăzi), observăm că în vest avem un vast dreptunghi de vreo 90 000 kmp, iar în dreapta o fâșie lungă și îngustă (doar de vreo 50 de km) de-a lungul Dunării, de vreo 40 000 kmp. Această fâșie care se sprijinea pe Dunăre, pe lângă faptul că reprezenta doar 30 % din „romanitate”, a fost vulnerabilă la orice agresiune din Nordul Dunării sau chiar la influențele din Sudul Munților Balcani. Faceți comparația cu o placă dreptunghiulară de fier și o sârmă lungă și subțire. Așa dar sediul romanității sud-dunărene a fost în mod clar în Serbia de azi. Ar fi bine să se facă inventarul ruinelor romane din Serbia și al celor din România nord-dunăreană, ca să vedem cine moștenește mai multe și mai grele pietre romane. Comparați Moesia Superior cu Moesia Inferior:
Povestea cu țăranca dacă de la Costești poate furniza o imagine eronată despre poporul român. Între moți există niște oameni cu fața albă ca varul, ochi albaștri și părul negru. Habar nu am din ce trib provin. Fetele cu părul auriu și grațioase de la Rușii-Munți sunt desigur înrudite cu balerinele moscovite.
În realitate suntem o „uniune de triburi diverse”, suntem o „Europă în miniatură”, poate prima națiune din lume constituită pe alte baze decât genetice, suntem precum națiunea americană. Suntem de „rase” foarte diferite, uniți prin limbă, prin cultură – o reeditare, sub acest aspect, a Imperiului Roman. Cu astfel de fraze ar trebui să înceapă orice lecție de etnogeneză din cărțile de istorie. A.D. Xenopol și N. Iorga au căutat ceva ce nu există: poporul român ca “rasă românească”.
Deci eu respect antropologia, inclusiv cea istorică. Îi prevăd un mare viitor. Deocamdată o văd mai puțin aplicabilă la români decât la maghiari sau la incași (peruani).
Nu este exclus ca predominant să ne tragem din daco-moesii care "înainte de-a pleca la război ... se duceau să bea apă din Dunăre - un fel de împărtășanie - căci pentru ei bătrânul fluviu era sfânt, cum este pentru indieni Gangele". O așa origine se suține și într-un link de la început de topic.
Dacă împărțim civilizația romană din Balcani, între Dunăre și linia lui Jirecek în două părți cam pe linia Serdica - Ratiaria (Sofia-Vidin de astăzi), observăm că în vest avem un vast dreptunghi de vreo 90 000 kmp, iar în dreapta o fâșie lungă și îngustă (doar de vreo 50 de km) de-a lungul Dunării, de vreo 40 000 kmp. Această fâșie care se sprijinea pe Dunăre, pe lângă faptul că reprezenta doar 30 % din „romanitate”, a fost vulnerabilă la orice agresiune din Nordul Dunării sau chiar la influențele din Sudul Munților Balcani. Faceți comparația cu o placă dreptunghiulară de fier și o sârmă lungă și subțire. Așa dar sediul romanității sud-dunărene a fost în mod clar în Serbia de azi. Ar fi bine să se facă inventarul ruinelor romane din Serbia și al celor din România nord-dunăreană, ca să vedem cine moștenește mai multe și mai grele pietre romane. Comparați Moesia Superior cu Moesia Inferior:
excelent Diogene. acum insa, Conspiratia ne omoara...
Colea Rautu (ca tot il pomeneste Racokzy) se inrudeste oare cu tatarii sau cu japonezii?! Ca si aia au ochi oblici! De acord ca sunt sate de-ale motilor sau in Maramures unde locuitorii au par blond sau brun si ochi albastri. S-au putea sa fie urmasii dacilor. Nu contest aceste realitati. Insa nu stiu daca se poate fundamenta un studiu pe baza lor. Poate da poate nu.
numele de familie e maghiar, gratie maghiarizarii din alte vremuri. asa ca implicit ma simt oarecum aproape de maghiari. am trait alaturi de maghiari 25 de ani si am ajuns sa-i cunosc si sa admir multe la ei.
