Originea românilor, Istoria României, românilor: anii 500-1200

Originea românilor

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294

Forumul Softpedia > E-Opinions > Poiana lui Iocan

sosok

15th October 2005, 09:14

QUOTE(Naga @ Oct 14 2005, 23:36)

Nu, la atractia catre bautura l-am mostenit pe tata, care e roman.

Adica nu prea am treaba cu tariile, mai mult cu berea si vinul.
In poza este reprezentata o hai sa ii zicem "divinitate" tibetana (desi termenul e impropriu): boddhisattva Manjushri sub forma de Nagaraksha (un fel de protector spiritual atat al naga-silor, fiinte mitice jumate oameni - jumate serpi , cat si al oamenilor contra unor actiuni ale naga-silor). De altfel cuvantul naga in sanskrita mai inseamna si pur si simplu sarpe.

Naga, acest cuvant Nu inseamna sarpe in sanscrita, - poate doar o anume SPECIE de serpi, asta da.
din cate stiu, sarpe seamana cu alt cuvant sanscrit: SARPA.
despre textul postat de Rakoczy.... poezia aia aromana e greu de inteles si pentru mine. este evident O ALTA LIMBA si nu un dialect! din cate stiu, aromana este o limba romanica putin influentata de salva si fara neologismele patrunse din limbile neo-latine, ca in romana noastra.
oricum, pare foarte arhaica si nu cred ca explica traseul " catre Nord" urmat de proto-romanii alungati de slavi si avari.... pur si simplu, nu seamana cu nici un grai ardelean >>>>>> moldovean.
poate gresesc eu...
totusi, aceasta nu o spun ca sa daram teoria migratiei din sud catre nord, al carei partizan raman in continuare. cred insa ca trebuie regandita.
Diogene, te rog sa explici, daca poti aceste diferente/contradicitii.

postez in continuare un mesaj mai lung, pentru Naga/Tapas si ceilalti ce adoptand Nick-uri "sanscrite" pot fi interesati:

Dovezi lingvistice ...............

Un prieten din India, Dr. Jwala Prasad Singhal, Editor of J.K. Review, mi-a trimis harta de mai jos, scriindu-mi acum patru decenii: "Am primit de asemenea broşura care arată similaritatea dintre sanscrită şi română, care este foarte interesantă. Vei fi poate surprins să afli că sunt încredinţat că vechii indieni şi românii aparţin probabil aceleiaşi familii. În această conexiune am anumite lucruri de spus lumii care vor revoluţiona concepţiile istoriei străvechi, dar aceasta va cere oarecare timp. Totuşi, spre a avea o privire în chestiune, anexez o hartă a lumii aşa cum exista acum cincizeci de mii de ani, bazată pe evidenţe geologice după cum o concordă cu arhivele indiene străvechi "Despre dovezile lingvistice, prove provate, vom reveni într-o încercare viitoare. Destul să spunem că sanscritul suria, soare, face latinul sol, şi din acesta românescul soare? Vide dezvoltarea lui "l" din "r" (Fick) şi nu "r" din "l". Să nu uităm de muntele Surian de la noi. Se ştie că arhaicii suiau muntele spre a adora pe culmi soarele. Cultul soarelui în inscripţiile din peştera Pescari, vasele de ceramică de la Cucuteni îndreptăţesc cele spuse. Astrolatria aceasta a dus la ridicarea de monoliţi care reprezentau cursa anuală a soarelui. Erau astfel aşezaţi încât soarele apărea exact în spatele unuia dintre ei la solstiţiul de iarnă, la echinocţiul de primăvară îndărătul altuia, ş.a.m.d. în tot cursul anului. Pietrele dispuse în cerc serveau la cercetări astronomice şi constituiau adevărate cadrane. Care este sensul soarelui de andezit de la Sarmizegetusa? Dar pietrele incintei sacre? Oare nu se ştie că spiritualitatea religioasă traco-dacă, tradiţia indiană şi sacrul egiptean erau încă în fiinţă pe tărâmul lui Suria căruia i se aduceau închinăciunile acelor timpuri?
De asemenea, se ştie cum celtul antic (aceşti celţi familiali), bardul şef, săvârşea slujba de logan, piatra principală din centrul cercului sfânt, pe care stătea sabia ceremonială şi numai după ce soarele se ridica la orizont, druidul invoca "în faţa Soarelui şi în faţa Luminii." În şcolile druizilor se învăţa pe dinafară un mare număr de versuri despre natura bunei purtări, a înţelepciunii arhaice şi a religiei. Aici elevii se instruiau timp de douăzeci de ani. Cezar spune că nu socoteau a trece aceste lucruri ale sufletului în scris, deşi în actele publice şi particulare se foloseau de literele greceşti. Triadele erau sursa învăţăturii. Bunăoară, trei lucruri conferă zilnic tărie, sprijinite de majoritatea dorinţelor: Iubirea, Cunoaşterea şi Dreptatea. Trei lucruri slăbesc, cărora li se opune majoritatea dorinţelor: Ura, Nedreptatea şi Ignoranţa. Trei lucruri sporesc înţelepciunea: Nenorocirea, Boala şi Duşmanii8.
Astăzi, din dorinţa de a stăpâni Natura, nu ţinem pas cu creşterea dominaţiei Omului asupra lui însuşi. Cultura, în acest caz, nu mai este în raport de egalitate cu civilizaţia, care a luat-o cu mult înainte. Nu merg pari passu.
Or, celtul era valhul sau valahul tărâmurilor noastre. Stonhenge este pre-druidic. Este o moştenire atlantă. Cultul soarelui s-a perpetuat până în zilele noastre, duminica fiind ziua soarelui, dies solis. Oul cosmic de pe unele metope nu denotă cea mai lungă vechime arhaică? Zeroul este Infinitatea nemărginită, fie sub forma Oului cosmic, fie a Cercului filosofic. Ce-l făcea pe Lucian Blaga să scrie despre Brâncuşi: "Acelaşi sculptor a cioplit şi a cizelat un ou, preocupat exclusiv de problema figurilor fundamentale şi totuşi, depăşindu-se, el a întruchipat oul cosmic, ce aminteşte un se ştie ce teo- şi cosmo-gonie orfică?"
La fel, sanscritul apa, apă, formează latinul aqua, şi acesta dă românescul apa? Cum e cu putinţă ca un cuvânt în circulaţie vie, şi după schimbări structurale, să revină la forma primară, la puritatea unei obârşii moarte? Sau noi suntem cei care l-am păstrat şi-l folosim aşa cum l-am moştenit, iar cei care l-au modificat nu suntem noi?
Frumosul cuvânt vis, care înseamnă, cum spune dicţionarul, pénétrer au delà, e pur sanscrit. Jamblicus în "De Mysteriis" vorbeşte de vis ca fiind viziune divină, când omul redevine iarăşi un Dumnezeu căci vis înseamnă a străbate, a intra în natura esenţei. Nu cumva chiar acesta să fie şi sensul exact şi tehnica justă a lui care denotă un proces subtil de parapsihologie. Visul e sufletul sufletului, zice acelaşi Blaga. În orice caz vis este energeia naturae. Numele de Pârvan, provine din sanscritul parvan, primul; probabil cu sensul de primul în comunitate şi nu de la pervîi (slav), care dă Pârvu, primo genito, primul în familie. Sau ola, ol, oală; sarpa, şarpe; ba, ba; sau mri, a muri.
Aici deschidem o paranteză mai lungă. Pentru unii savanţi lingvişti, mormânt şi monument vin amândouă de la monumentum. Desigur, monument vine cu bună ştiinţă de la monere, a aminti, a-şi aminti. Mormântul există însă dinainte de monument, chiar dacă cei avuţi şi-l clădesc, pe acesta din urmă, încă în viaţă fiind. Este limpede că mormânt provine de la mri, a muri. Să vedem: mânt din mentum ajută la formarea substantivelor, denotând rezultat, stare, acţiune. Precum crez-ă-mânt, acoper-ă-mânt, aşez-ă-mânt, deznod-ă-mânt, jur-ă-mânt, discern-ă-mânt ş.a.m.d. Aşadar, crez, acoper, aşez, deznod, jur, discern, pers. I la timpul prezent urmat de mânt (mentum). S-ar putea mon (de la monere) -u-ment să urmeze în linie succesivă şi logică mor-ă-mânt. Întâi mors mortis şi apoi monere. Şi monumentul a rămas ca o simplă aducere aminte a celui din mormânt. Aceasta după toate canoanele gândirii, chiar dacă dicţionarele ar spune altfel. Similar pământ şi paviment zice-se a veni de la pavimentum, pardoseală a unei încăperi sau pavaj al unei fundţi interioare, făcute din piatră, mozaic etc., având şi o funcţie decorativă, DEX. Deci nu e vorba de pământ! S-ar putea să fie de-a-ndoaselea. Despre ba faptul că ar fi luat de la ruteni, boemi şi poloni, după Hasdeu, cade; nu-i vedem circulaţie până în Oltenia, unde îşi are vatra, folosit înaintea lui nu, anterior venirii acestor noroade cu care ţăranii acestui miez al poporului român n-au avut nici în clin nici în mânecă. În Dacia, cu mult înainte de venirea romanilor existau domn şi domna. Să nu uităm pe Domna Sotira, numele Proserpinei, scris pe un ban al oraşului Cizic, din peninsula cu acelaşi nume în Marea de Marmara, pe unde mai erau încă traci (Eckhel). La vechii pelasgi constituie titlul maiestos al regilor, iar mai târziu, al marilor zei: Ianes duonus, dunus Ianus (Carmina Saliari).
Dacă latinii spuneau domus, iar slavii doma (casă) se vede uşor cine are prioritatea: numai la noi nu se mai cunoaşte o prioritate de limbă, deşi am locuit aici înaintea tuturor cu mult. Probabil pe atunci noi nu cunoşteam decât cuvântul bordei. Sau vacă, de la sanscritul vaca, fără nici o modificare; uger, udhar, lat. uber, gr. outhar, angl.sax. uder, germ. euter, oland. uijer, island. jugr, judr, etc.
A îmbrăca se dă ca mutaţie din latină. In-braca, braca erau nădragii, cioarecii dacilor. Azi avem brăcinari, breciri (Gorj). Bracas, bracatu, braceus, norv. brok, angl.sax. broc. Dacii erau porecliţi de romani bracati, iar Ovidiu punea în vers astfel: Braccata turba getarum. Deşi Bessel în Rebus Geticis spune că "arătările lui Ovidiu trebuie mai mult interpretate din istorie decât istoria din arătările lui." A fost totuşi martor de viaţă atâţia ani cu toate că nu se prea amesteca cu plebeii şi ţăranii. Sau saga. Aceasta era o haină despicată mult la spate. Ce ar putea fi atunci di- sau de- saga? di sau de arată doi, două. În acest caz n-ar mai proveni din bulgăreşte cum ne descurcă (?) dicţionarul. Ce să zicem de satâr? Nu am uitat de satârgii, oşteni în Moldova şi în Ţara Românească prin sec. XVI-XVII. Satâr se spune că vine din albaneză sau turcă. S-a uitat de neamul trac al satrilor, purtători de sabie, de satâr.
Dar am fost obişnuiţi şi învăţaţi că ne tragem din toţi şi din toate şi că suntem nişte subordonaţi.
Cantemir, care ştia mult mai multe lucruri (cele osebite) pe care nu le bănuieşte informaţia oricât de bogată a unui comentator modern, spune că stejar e dac9. Comentatorul, care păstrează atitudinea unor subordonaţi şi tributari, spune că este de provenienţă bulgară, incitat probabil de faptul că în satul Kandlika, din sudul Bulgariei, creşte un stejar tracic veşnic verde. Crede dânsul că am stat milenii fără nume pentru stejar, la umbra căruia celtul, tracul, valahul căutau prin cercetări şi meditaţii prelungite să dezlege misterele universului? N-a auzit de stejarii Celtidei? Care alt popor a cântat eoni de-a rândul: "Frunză verde de stejar?" Sau că termenul l-am schimbat nitam-nisam, imediat ce au venit bulgarii?
Din cele câteva paragrafe monografice ale lui Ivar Lissner în "Rättselhafte Kulturen" asupra stejarului deducem importanţa pe care acesta o avea şi o are la indoeuropeni în firea şi sfinţenia lor. Hesiod, Pliniu, Ovidiu şi alţii amintesc de aportul lui supranatural. Să revedem Historia Naturalis menţinând mereu ideea pregnantă de mai sus. La Dodone, Zeus a primit porecla de "Naios," cel care locuieşte în stejar. Şi câte altele de la Homer, Herodot ... care arată că prin adorarea stejarului oamenii tânjesc după "epoca de aur," acea arva beata sau vreun paleocastrion mai încoace. Fapt este că la români şi-a păstrat întreaga semnificaţie. Bulgarii păstrează chiar şi numele de Tracia aşa cum l-au găsit în popasul lor istoric acolo. Ba dăm şi de nume de persoane ca Tracov. Nu mai întrebăm ce mysterium magnum îl face pe comentatorul de mai sus să acorde prioritate bulgarei. Câte secole trebuie să fi aşteptat românii venirea bulgarilor spre a da numire grabei, întrucât acestora le lipsea voroava. La fel, gorun, pe care I. I. Rusu îl dă ca arhaic. Firesc este ca cei ce vin să adopte numirile locului, chiar dacă tălmăcesc în idiom propriu Peştişani prin Râbiţa sau confundă Dzierna, Tsierna, Tierna, [ierna cu Cerna, negru, şi nu ţărna, ţărână, sau poate loc întunecos.
Mai mult încă: DEX, dicţionarul explicativ al limbii române, spune că nai vine din turcescul nay, ney. Pan, care trăia prin pădurile tracilor şi al cărui regn a ieşit de mult din evoluţie, găsise probabil un turc prin imaginaţia de azi a dicţionaristului. Curată non-science fiction!
Dacă numai 160 de cuvinte sunt dace (vide "Ce ştim despre limba traco-dacilor," în Magazinul istoric, decembrie 1967) suntem, fireşte, nişte cerşetori inutili ai pământului. În acest caz nu mai putem defini ce este o limbă maternă, dată de mamă copilului ei, fără întrerupere, căci natura nu cunoaşte întreruperi.
E o gândire nemeditată bine şi îndelung la aceşti "rupturişti." Nici în gândire, nici în mersul social, nu pot exista rupturi. Natura nu evoluează prin întreruperi sau rupturi, oricât ar fi de lente. Evoluţia nu merge în linie dreaptă, ci într-un fel de zigzag, cu suiş şi coborâş, depăşind mereu în suişul următor pe cel de dinainte. Atinge potenţa timpului sau a unui timp oarecare, apoi decade, revine în alt suiş ş.a.m.d. Se atinge o culme de civilizaţie şi cultură, apoi o decădere spre a lua forţe noi, dar nu o stingere. Acesta este un studiu al ciclurilor cronologice şi psihice.
Acelaşi comentator, la aceeaşi carte, ne spune textual: "Romanizarea Daciei nu a însemnat nimicirea localnicilor, ci asimilarea (?) lor." Dimpotrivă, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi. Ovidiu, acest "paene poeta getes," în una din ale sale "Epistoles ex Ponto" (IV, II, 21, 22) scrie: "Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset, crede mihi, factus et ille Getes!" Sau în traducerea liberă a lui Camilar: "Homer, adus în locu-mi, el, marele poet, / Cu timpul ca şi mine ar fi ajuns un get."Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut bine şi care a şi scris elegii în limba lor, deşi la început nu-i plăceau aceşti "barbari pletoşi."
Ar fi culmea să nu vrem să înţelegem rolul radical al rădăcinii, al viţei, mai ales şi cu atât mai mult, într-un proces istoric. De un rând de vreme s-a încetăţenit ţigănescul ditamai (dita, ditai) în limbajul literar. Îl găsim chiar în traducerile din Shakespeare. Să deducem din aceste mutaţii lingvistice inferioare, care s-au succedat într-un fel sau altul, că întreaga noastră limbă este o limbă de împrumut, mai nefirească decât volapük sau esperanto? Lingviştii noştri merg până la latină, greacă, slavă şi se opresc. Nu este vorba de Hasdeu. Dacă ar trece mai departe ar vedea că am împrumutat un întreg lexicon acestor popoare, cuvinte de înaltă spiritualitate. Iar în compania eleno-celto-latinilor eram la noi acasă.
Finlandezul V. Kiparsky spunea că "Limba română ocupă un loc cu totul particular între limbile europene." Înţelegea, oare, ceea ce vrem să spunem noi?
În opul nostru, gândirea abundă în semne de întrebare. Ele sunt puse cu bună-ştiinţă pentru a incita - nolens volens - o gândire paralelă din partea cititorului pe care l-am vrea în mijlocul raţionamentelor noastre spre a nu cădea în premise şi inducţii false. Căci să nu pierdem din vedere că istoria este aceea care află prin toate mijloacele intelectuale şi intuitive şi determină în timp acea "calitate necunoscută" care dă omului viaţă, conştiinţă şi formă şi care îl face să înainteze, să progreseze şi să se perfecţioneze către [elul evoluţiei umane. Viaţa se schimbă prin reflecţie, calităţile se dezvoltă prin gândire, conştient dirijată şi caracteristicile, prin consideraţie umană.

bufteanu34

15th October 2005, 18:26

QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 22:40)

Românii vorbesc ceva asemănător cu italienii, occitanii, aromânii etc...

Ungurii se înţeleg mai greu pre limba lor cu croaţii, slovacii şi românii care constituiau şi ei Ungaria medievală. Chiar toţi românii, într-un fel... Nu era Chilia, cu gripa ei aviară, o cetate ungurească?

Asta-i ideea! Vezi, dacă nu ţi-am desenat... Nu ai înţeles.

mai Diogene si voi ceilalti, eu citesc aici si ma uimeste fandoseala asta culta cu pretentii stiintifice...
puteti sa ziceti ce vreti, dar eu cred ca sunteti cu toti o amestecatura de natii si nu e nici o mare scofala sa fi roman ori ungur!
uite aici un citat, eu zic sa cititi cu atentie, inainte sa ma injurati in stilu vostru superior.
Naga, Tapas, voi aveti niste nume care ( vi se pare de mirare?) inseamna ceva si in limba mea materna...
sunteti adepti ai culturii Indiei? cultura e facuta de oameni, nu de Cineva de sus.
eu sunt un urmas al unor oameni veniti din India, cu aproape 1000 de ani in urma.
nu stiu nici de Budda , nici de Yoga. sunt Crestin si atat.
sunt, deci inferior?
nu ma ridic la "nivelul" vostru?

@
Rasism Institutionalizat
Valeriu Nicolae

“De ce nu ii iau Europenii pe toti tiganii astia imputiti daca tot ii preocupa asa de mult soarta lor ?’’

Sunt sigur ca ati auzit de zeci de ori lucruri similare declaratiei de mai sus ; eu unul am citit in ziare, am auzit la televizor, in tren si ultima data in taxi idei construite cateodata mai mult sau mai putin sofisticat exprimand practic acelasi lucru.

Sunt unul dintre zecile de mii de romi romani pe care nu vreti sa ii vedeti. Sunt unul dintre cei langa care va simtiti comfortabil sa vorbiti de “tigani astia oligofreni” sau “criminali” sau “nemernici” sau in cazurile fericite decat “antisociali”.

Sunt unul din milioanele de neromani cu cetatenie romana artificial creati de o societate in care rasismul a devenit obisnuinta.
In 1996 prim ministrul Romaniei Nicolae Vacaroiu , nu a ezitat sa separe romii de romani prin decret hotarand in locul celor mai bine de 1,8 milioane de romi pe care ironic ii reprezenta si stabilind ca termenul tigan trebuie sa fie folosit in locul celui politic corect de rom, nu de alta dar trebuia sa se faca o distinctie clara intre romi si romani caci guvernul avea nevoie de un tap ispasitor care sa fie responsabil de imaginea dezastroasa a Romaniei in cadrul institutiilor Europene datorate tunurilor de miliarde date de colegii dansului de partid.

In 1999 seful Politiei capitalei a acuzat tiganii a fi responsabili de toate nenorocirile din “ tara noastra” ( a romanilor ).Catarama, Vantu , Bivolaru si alte cateva zeci ca ei stateau linistiti in aceasi perioada in fotoliile parlamentului si senatului Romaniei sau conduceau firme importante in Romania.

Ioan Rus, ministrul de Interne al Romaniei si implicit al meu si celorlalti romi romani sau romani care au, sau au avut in familie romi spunea anul trecut :

“Bandele de tigani sau români, bandele care se inarmeaza ca sa terorize poporul român, aceste bande trebuie sa dispara cu orice pret! (....) pe noi nu ne intereseaza cauzele sociale, nu vrem asa-zisi haiduci moderni"

In societatea romana este normal sa separam cetatenii romani in functie de etnie.

Este normal ca in discursul ministrului de interne sa apara o distinctie a infractorilor in functie de culoarea pielii sau stereotipuri, caci ma indoiesc ca ministerul de interne a pus la punct metode genetice de a separa “ tiganii ” si a identifica romanii puri etnic.

Este normal ca ministrul de interne al Romaniei sa foloseasca formularea “ tigani sau romani “ incercand sa isi ascunda rasismul strident in spatele unui artificiu lingvistic desi este clar ca vorbeste de “ tigani ” caci despre discriminarea pozitiva a etnicilor romani nu am auzit pe nimeni sa vorbeasca mai ales ca la nivelul ministerial este atat de evidenta incat pana si ineptii care isi pierd vremea acolo ar considera-o ridicola.

Teribila clasa politica romaneasca cauta din ce in ce mai des refugii in romanismul lor ca si cum ar fi facut ceva sau ar avea vreun merit care sa justifice faptul ca ei sunt romani.
Politicienii de la Bucuresti nu se sfiesc sa separe romanii de tiganii, evreii sau ungurii romani.Mare parte dintre ei sunt fosti colaboratori ai securitatii, pupincuristi ai regimului ceausist, oameni care au pus umarul serios la furturile de miliarde care au pus pe butuci economia romana.In mod ironic ei sunt cei care pretind ca apara interesele “ romanilor romani “

“Toti suntem egali in fata legii si avem dreptul egal la protectie, fara discriminare din partea legii”.(lege in Romania)

Vorbind cu viceprimarul si probabil viitorul primar din Craiova anul trecut despre soarta tiganilor care traiesc din gunoaie acesta mi-a spus ca intai ar trebui sa rezolvam problemele noastre ale ”romanilor” si apoi ale “ tiganilor “ .

Vadim Tudor cu mesajul lui aberant si neurotic, lipsit de logica si plin de declaratii care ar face cinste oricarui regim fascist este prezent in nestire pe ecranele televiziunilor romane.

Nicolae Gheorghe rom roman, fost profesor universitar, sociolog care in anii 80 a avut curajul sa vorbeasca impotriva regimului ceausist, unul dintre cei mai activi specialisti din cadrul OSCE este in schimb total ignorat de o mass medie romana care pare sa nu vrea sa vorbeasca despre zecile de mii de romi invizibili :profesori , doctori , avocati care ar putea sa trimita socuri serioase de care avem multa nevoie intr-o Romanie care se complace intr-un nationalism care promoveaza rasismul.
Oameni care ar putea sa ofere modele alternative serioase pustilor care se pierd in ghetourile romilor de la marginea oraselor stau ascunsi de frica in a nu fi identificati cu imaginea “tiganilor “ din capul domnului ministru de interne, imagine adesea fidel reflectata de mass media romana.

Romani puri etnici exista decat in discursurile politicienilor demagogi si in fantezia celor care acestia au reusit sa ii manipuleze.Opinia publica romaneasca este dirijata cu un tampit spirit sinucigas in bratele nationalismului extremist, miscare ideologica vinovata de genocidurile coloniale si cele din timpul nazismului, sute de mii de morti in Ruanda si Kosovo.
Intelectualitatea romana, organizatiile care reprezinta miscarea civica romana, partidele din opozitie, pastreaza o tacere iresponsabila in fata unei discriminari devenita obisnuinta.Repetate la nestire miturile nationaliste ale Romaniei sunt receptionate ca adevar si astfel cetateni romani de alta etnie sunt vazuti ca oapeti nedoriti in propria lor tara.O tara in care au fost inrobiti si munciti si vanduti ca animale pentru mai mult de 500 de ani.

Naga

15th October 2005, 19:08

QUOTE(sosok @ Oct 15 2005, 09:14)

Naga, acest cuvant Nu inseamna sarpe in sanscrita, - poate doar o anume SPECIE de serpi, asta da.
din cate stiu, sarpe seamana cu alt cuvant sanscrit: SARPA.

http://www.khandro.net/mysterious_naga.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Naga_%28mythology%29

QUOTE(bufteanu34 @ Oct 15 2005, 18:26)

Naga, Tapas, voi aveti niste nume care ( vi se pare de mirare?) inseamna ceva si in limba mea materna...
sunteti adepti ai culturii Indiei? cultura e facuta de oameni, nu de Cineva de sus.
eu sunt un urmas al unor oameni veniti din India, cu aproape 1000 de ani in urma.
nu stiu nici de Budda , nici de Yoga. sunt Crestin si atat.
sunt, deci inferior?
nu ma ridic la "nivelul" vostru?

A zis vreunul dintre noi asa ceva?

Mie nu imi plac manelistii si "tiganii", indiferent daca la origine sunt rromi, romani, unguri, rusi etc.

Singura chestie care m-a cam deranjat e insistenta cu care si pe alte topicuri tot insisti pe originea indo-europeana a rromilor, dar uiti sa iei in considerare si aportul dravidian, care ii face pe rromi, ca si pe locuitorii Indiei in general, diferiti de populatiile europene. Iar eu unul sunt destul de atras de filozofia indiana si nu numai, asa ca nu ai sa ma vezi vreodata sustinand inferioritatea indienilor sau a rromilor din punct de vedere rasial sau etnic.

Repet, nu imi plac "tiganii" si manelistii, priviti drept subcultura care include si o groaza de romani. Nu am nimic cu rromii ca etnie.

Diogene

15th October 2005, 21:42

În română sunt multe cuvinte slave, probabil mai mult de 50 % dacă se ia tot lexicul. În vocabularul activ proporţia slavonismelor este aproape neglijabilă.

Deşi aromânii trăiesc printre slavii bulgari macedonenii şi în alte părţi, ei au foarte multe cuvinte greceşti şi deloc slavone.

Par evoluţii diferite pornind din acelaşi trunchi. A-i înţelege ca strămoşii noştrii din Sudul Dunării este oarecum ilogic. Dacă strămoşii nostrii au plecat de-acolo (1400 ani), nu mai pot fi acolo (în prezent).

Nu ştiu cum se definesc limitele între o limbă şi alta, dialecte, sub-dialecte etc. aşa că nu ştiu dacă aromâna este un dialect a aceleeaşi limbi ca aceea din nordul Dunării şi pe valea Timocului. Aşa spun unii.

QUOTE(sosok @ Oct 15 2005, 10:14)

Diogene, te rog sa explici, daca poti aceste diferente/contradicitii.

Johnnywal

15th October 2005, 21:56

QUOTE(Diogene @ Oct 15 2005, 21:42)

În română sunt multe cuvinte slave, probabil mai mult de 50 % dacă se ia tot lexicul.

Nu zau?

QUOTE(wikipedia)

Up to 20% of the vocabulary is of Slavic origin, including words such as: a iubi=to love; glas=voice; nevoie=need; prieten=friend; However, many Slavic words are archaisms and it is estimated that only 10% of the words in modern Romanian are Slavic

sursa care la randul ei citeaza pe Uwe Hinrichs, Handbuch der Südosteuropa-Linguistik.

rakoczy

15th October 2005, 21:57

L'Indépendence roumaine îl citeaza pe Leonida Colescu, seful Serviciului statistic al tarii, care furniza urmatoarele date: populatia României în 1902 era de 6 081 572 locuitori (92,9% crestini, 3,70% evrei si restul "altii"). În 1901 se încheiasera 43 750 de casatorii; au divortat 1 320 de cupluri, se nascusera 240 764 de copii, iar 160 351 de persoane decedasera.

citez acesta deoarece nu am gasit date despre anul 1859 cand s-a facut unirea Principatelor. probabil, atunci Romania avea cam 5 milioane de locuitori.
actele dezrobirii tiganilor estimeaza numarul lor la 600.000, deci 12% din total.
pastrand proportia, azi ar trebui sa fie aproximativ 2,5 mil rromi.
daca luam in considerare faptul ca natalitatea lor este mare, poate am putea avansa o cifra mai mare?
oricum, daca tinem cont ca numai 60% din rromi vorbesc efectiv limba romany, se poate verifica numarul real al acestei etnii ( coroborand cu alte studii) la 1,5-1,7 milioane.
eu inteleg ce vrea, de fapt, sa spuna Bufteanu in majoritatea mesajelor sale, anume ca:
tinand cont de

Un studiu intitulat "Anul 2050: va ajunge populaţia României la mai puţin de 16 milioane de locuitori?, avându-l ca autor pe prof.Vasile Gheţău http://jurnalulbtd.ro/rompres.php?id=391 si de:
@In paralel, in tacere, se petrece si o crestere exponentiala a numarului de rromi. Datele prezentului recensamint nu arata cu adevarat dramatismul acestei situatii, pentru ca majoritatea covarsitoare a rromilor s-au declarat romani, cu i din a. Nu am nimic cu rromii, sa nu fiu inteleasa gresit. Dar, din pacate, in cateva zeci de ani, ei vor fi populatia majoritara a acestei tari. Cristian Tudor Popescu spunea ca, peste 50 de ani, Romania se va numi Rromania. Iar eu, personal, nu cred ca a exagerat deloc.

http://forum.softpedia.com/index.php?s=&sh...ndpost&p=928948
si alte astfel de estimari, deducem ca Romania va deveni RROMANIA in curand.
pe de alta parte, el si nu numai accentueaza urmator lucru:
rromii sunt indoeuropeni de origine din India. am citit ca 60-70% din vocabularul de baza al limbii lor este comun cu sanskrita si limbile neo-indiene.

deduc, o linie de gandire astfel.....
acum 2000-2500 ani diferentierile intre limbile indo-europene erau mai putin evidente, dat fiind momentul apropiat al originii lor. corect?
daca e asa, atunci se explica si asemanarea traco-dacei cu latina si a limbii traco-dace cu proto-indo-europeana , fata de care sanskrita e cea mai aproape, cum spun lingvistii....
ce intelegem de aici?
ca rromii sunt de fapt, mai aproape de Originea Lingvistica Comuna, decat romanii de azi, corect?
adica... este asta o post-legitimare a lor aici si un argumentum teoretic la dreptul lor de stapanire aici, unde 600 de ani au fost in robia romanilor.
ce ironie a soartei!

sclavii, care si azi sunt discriminati si marginalizati, - vor deveni majoritari aici.
cum va arata RROMANIA?
eu zic ca avem o raspundere, noi cei de azi.
nu ne este indiferent acest loc.
nu cred ca discutiile fara concluzii, au rost.
eu cred ca, tara copiilor nostri ne intereseaza si pe noi.
cand vad asa apatie si mizerie ca reactia romanilor de la inundatiile de anul asta, ma cuprinde indoiala ca este un bun viitor ....
trebuie o maxima mobilizare ( inclusiv maxim de efort in integrarea tiganilor) ca, - indiferent cine va fi aici majoritar peste 10-20-30 ani, tara asta sa fie LOCUIBILA-VIABILA-EFICIENTA!
Diogene, ca si ardelean, roman, interesat de originea poporului tau si cred ca si de Destinul sau.... ce crezi de asta?
pax.

Naga

15th October 2005, 22:11

QUOTE(rakoczy @ Oct 15 2005, 21:57)

rromii sunt indoeuropeni de origine din India. am citit ca 60-70% din vocabularul de baza al limbii lor este comun cu sanskrita si limbile neo-indiene.

Din punct de vedere genetic, rromii, ca si indienii, sunt un amestec intre indoeuropeni si populatiile negroide numite de multe ori dravidiene. Nu e nimic rau sau "inferior" in asta, mai ales ca respectivele populatii au creat una dintre cele mai vechi civilizatii, si anume civilizatia de pe Valea Indusului, care include celebrele orase Harappa si Mohenjo Daro, civilizatie contemporana cu civilizatia sumeriana si cea egipteana.

Dar a spune ca rromii sunt un popor indo-european doar pe baze lingvistice e ca si cum ai spune ca ungurii de azi sunt un popor asiatic. Ce zici, rakoczy?

Diogene

15th October 2005, 22:23

Sosok eu nu fac parte din niciun trib, nici chiar din cel dacic, indiferent ce limbă vorbeşte. Dacă tu eşti membru de-l lor... sper să nu mă incluzi şi pe mine. Eu fac parte dintr-o etnie. Etniile au apărut după ce au dispărut triburile.

Nu pot sa-mi iau în seamă strămoşii decât în cadrul etniei. Cei din triburi îmi sunt simpatici, dar nu consider că am multe în comun cu ei.

Sau altfel spus, toate triburile sunt strămoşii mei. Oricum acum cinczeci de mii de ani erau prea puţin oameni ca să mai fac distincţie între strămoşii mei şi strămoşii tăi.

Deşi istoria lingivistică îmi crează un fel de piele de găină, este interesant ce scrii. Dar să precizezi că vorbeşti cu detaşare de nişte oameni de acum 50 000 ani, nu de "noi" şi "alţii".

QUOTE(sosok @ Oct 15 2005, 10:14)

numai la noi nu se mai cunoaşte o prioritate de limbă, deşi am locuit aici înaintea tuturor cu mult. ...

Dacă ar trece mai departe ar vedea că am împrumutat un întreg lexicon acestor popoare, cuvinte de înaltă spiritualitate. Iar în compania eleno-celto-latinilor eram la noi acasă.
Finlandezul V. Kiparsky spunea că "Limba română ocupă un loc cu totul particular între limbile europene." Înţelegea, oare, ceea ce vrem să spunem noi?

Foarte bine zicea cineva că etnia este o categorie spirituală. Este forma de existenţă a culturii. Ai dreptate, înainte de-a vorbi de oameni de etnie română sau maghiară, trebuie să facem distincţia între oameni care au o etnie şi cei care nu au niciuna...

QUOTE(bufteanu34 @ Oct 15 2005, 19:26)

rakoczy

15th October 2005, 22:44

pe mine ma "bulverseaza " discutia asta....

nici nu stiu ce sa mai cred!
stiam ca sosok ii roman 100% , acuma dracu mai intalege ce este, ca vad ca e filo-indian?! pro-rromi stiam ca e, de demult...
apai si eu simpatizez cumva cu rromii, asa, din spirit de "solidaritatea Minoritara"

...
dar...
Diogene, nu ai fost explicit. oare trebuie sa-mi desenezi un grafic?

Naga, maghiarii sunt un popor cu o limba uralo-altaica, familie extinsa din europa pana in extrem orient

finnlandeza, estona, turca, mongola, coreana, japoneza si multe altele fac parte din acest continuum lingvistic foarte divers astazi, dar care "din aproape in aproape" isi arata inrudirea si radacinile comune, - ca limba spun asta.
genetic.... hei, dificil de zis!
evident ca maghiarii sunt de rasa alba, iar extrem-orientalii amintiti mai sus sunt galbeni... dar popoarele s-au amestecat asa de mult in 2000-3000 ani!
intalnesti un croat cu ochi vag oblici si zici.... mai, asta are stramosi tatari!
Kolea Rautu, marele actor bassarabean, nu era mongoloid? Fory Eterle, vag mongoloid si el?
este extrem de spinos a aborda problema popoarelor azi pe temei dublu: lingvistic si genetic...

insa raman la tema propusa de mine.
sa reiau mesajul?

Naga

15th October 2005, 22:57

QUOTE(rakoczy @ Oct 15 2005, 22:44)

dar popoarele s-au amestecat asa de mult in 2000-3000 ani!

Corect.

Insa la rromi si la indieni mostenirea genetica dravidiana (desi termenul poate ca e putin impropriu) este inca evidenta din punct de vedere fizic.
Culmea e ca reprezentanti sau aparatori de-ai romilor, cum e si bufteanu, lupta pentru recunoasterea apartenentei rromilor la familia popoarelor indo-europene si uita ca, de fapt, arienii indo-europeni erau o populatie nomada cu o civilizatie cu mult inferioara populatiilor negroide pe care le-au invins si mai apoi asimilat. Bufteanu am vazut ca a tot insistat pe inrudirile dintre rromi si daci etc., dar nu a bagat de seama ca rromii au si alti stramosi mult mai "batrani", "autori" ai unei civilizatii mult mai renumite.

Diogene

15th October 2005, 23:04

Etniile, în general, sunt la o mare răscuce, o dată cu criza statelor. Nu ştiu ce va fi. Şi sunt convins că datoria mea faţă de acest proces este foarte banală, în legătură cu micile tradiţii din familia mea.

Ai uitat să spui că nomazii din România au fost primii care au găsit şi vor găsi căile Europei. Poate eu, dacă voi pleca, mă voi întoarce la pensie să dorm într-un cerdac cu liliac înflorit. Romii nu cred că se vor întoarce.

Viaţa bate filmul programelor europene de integrare socială a romilor. Filmul conservării valorilor culturale ale ţiganilor nu va putea înlocui viaţa. Pe scurt: romii vor da o notă de culoare tot mai palidă în Valahia. Tendinţa vine foarte de departe, din 1291. Cândva îi spunea Cumania? Unde sunt cumanii? Stau alături de daci, sarmaţi şi alţii ca ei.

Doar postura de robi până Cuza-Vodă, a făcut să mai existe aşa mulţi ţigani în Valahia, în câtva oraşe mari de acolo.

QUOTE(rakoczy @ Oct 15 2005, 22:57)

rakoczy

15th October 2005, 23:11

QUOTE(Diogene @ Oct 15 2005, 23:04)

mda... esti optimist, Diogene.
iar Naga....

nu are ... spirit practic, iertat sa-mi fie, priveste totul cu mare detasare yoghinica (

).
uite, Diogene, urmasi ai kumanilor, care ca si partial ceangaii, EXISTA SI AZI. putini, dar exista si nu dispar.

iar despre rromi: eu cred ca romii, cei mai multi aici raman... Europa ii tine departe de ea, in Patria asta.....

http://www.hunmagyar.org/tf-tn/caucasus/gagauz.html
apropos de popoarele turanice ( uralo-altaice)
http://www.hunmagyar.org/index.html

Naga

15th October 2005, 23:16

QUOTE(rakoczy @ Oct 15 2005, 23:11)

iar Naga....

nu are ... spirit practic, iertat sa-mi fie, priveste totul cu mare detasare yoghinica (

Vrei sa intri in detalii un pic?

rakoczy

15th October 2005, 23:22

QUOTE(Naga @ Oct 15 2005, 23:16)

Vrei sa intri in detalii un pic?

inca o data, scuze....
ma obligi la autocitat

intrebarea era pentru Diogene , el fiind mai "implicat' ca sa zic asa, dar si pentru tine, ca si pentru oricare.

@cum va arata RROMANIA?
eu zic ca avem o raspundere, noi cei de azi.
nu ne este indiferent acest loc.
nu cred ca discutiile fara concluzii, au rost.
eu cred ca, tara copiilor nostri ne intereseaza si pe noi.
cand vad asa apatie si mizerie ca reactia romanilor de la inundatiile de anul asta, ma cuprinde indoiala ca este un bun viitor ....
trebuie o maxima mobilizare ( inclusiv maxim de efort in integrarea tiganilor) ca, - indiferent cine va fi aici majoritar peste 10-20-30 ani, tara asta sa fie LOCUIBILA-VIABILA-EFICIENTA!
Diogene, ca si ardelean, roman, interesat de originea poporului tau si cred ca si de Destinul sau.... ce crezi de asta?
===============
a spune ca : sunt unul, parerea mea nu conteaza, - aia nu e treaba.
si NOI

suntem putini, dar...... uniti, activam intr-un scop anume de pastrare si afirmare Nationala.
deci, parerea oricui conteaza

Naga

15th October 2005, 23:27

QUOTE(rakoczy @ Oct 15 2005, 23:22)

inca o data, scuze....
ma obligi la autocitat

intrebarea era pentru Diogene , el fiind mai "implicat' ca sa zic asa, dar si pentru tine, ca si pentru oricare.
@cum va arata RROMANIA?
eu zic ca avem o raspundere, noi cei de azi.
nu ne este indiferent acest loc.
nu cred ca discutiile fara concluzii, au rost.
eu cred ca, tara copiilor nostri ne intereseaza si pe noi.
cand vad asa apatie si mizerie ca reactia romanilor de la inundatiile de anul asta, ma cuprinde indoiala ca este un bun viitor ....
trebuie o maxima mobilizare ( inclusiv maxim de efort in integrarea tiganilor) ca, - indiferent cine va fi aici majoritar peste 10-20-30 ani, tara asta sa fie LOCUIBILA-VIABILA-EFICIENTA!
Diogene, ca si ardelean, roman, interesat de originea poporului tau si cred ca si de Destinul sau.... ce crezi de asta?
===============
a spune ca : sunt unul, parerea mea nu conteaza, - aia nu e treaba.
si NOI

suntem putini, dar...... uniti, activam intr-un scop anume de pastrare si afirmare Nationala.
deci, parerea oricui conteaza

Si care e legatura cu lipsa mea de simt practic si detasarea "yoghinica"?

Oricum, am mai spus ca nu adopt toate elementele definitorii ale spiritualitatii extrem-orientale.

Partea cu detasarea nu face parte din principiile mele actuale.

Diogene

15th October 2005, 23:41

Limba romana este alcatuita dintr-o serie de elemente: autohton, latin si slave.Enumerarea elementelor componente ale unei limbi nu constituie , insa, definitia ei.Chiac in prefata dictionarului sau etimologic al limbi romane a aratat ca din 5765 de cuvinte, 2361 adica 2/5 ar fi slave, fata de 1165 adica, 1/5 cuvinte de origine latina.Hasdeu a combatut concluziile lui Chiac invocand evaluarea de circulatie a cuvintelor si aratand ca exista fraze romanesti cuprinzand numai cuvinte de origine latina, pe cand fraze numai cu elemente slave nu se pot construi

Preluat de la:

http://www.elevi.org/REFERATE/romana/file_...-%20Proiect.doc

Nu scrie pentru ce clasă. Eu cred că să începi din clasa I-âi şi apoi vezi tu ce faci mai departe.

QUOTE(Johnnywal @ Oct 15 2005, 22:56)

Nu zau?
sursa care la randul ei citeaza pe Uwe Hinrichs, Handbuch der Südosteuropa-Linguistik.

rakoczy

16th October 2005, 08:59

QUOTE(Diogene @ Oct 15 2005, 23:41)

Limba romana este alcatuita dintr-o serie de elemente: autohton, latin si slave.Enumerarea elementelor componente ale unei limbi nu constituie , insa, definitia ei.Chiac in prefata dictionarului sau etimologic al limbi romane a aratat ca din 5765 de cuvinte, 2361 adica 2/5 ar fi slave, fata de 1165 adica, 1/5 cuvinte de origine latina.Hasdeu a combatut concluziile lui Chiac invocand evaluarea de circulatie a cuvintelor si aratand ca exista fraze romanesti cuprinzand numai cuvinte de origine latina, pe cand fraze numai cu elemente slave nu se pot construi

Preluat de la:

http://www.elevi.org/REFERATE/romana/file_...-%20Proiect.doc
Nu scrie pentru ce clasă. Eu cred că să începi din clasa I-âi şi apoi vezi tu ce faci mai departe.

Romana este o limba balcanica, ea s-a dezvoltat insa intr-un mediu deosebit de mediul celorlalte limbi romanice: limbile autohtone ca si cele vecine, erau diferite, civilizatia, in rasaritul Europei, era alta.Limba romana s-a dezvoltat pe un teritoriu romanizat care cuprindea Dacia nord-dunareana, iar la vest si sud-est provinciile romanizate care au fost dintotdeauna in contact administrativ si comercial strans cu Dacia si anume Dardania si ce doua Moesii.
Limba balcanica cuprinde: dalmat , romana, precum si elementele latine din vocabularul albanez, bulgar si sarbocroat.Influenta limbilor balcanice asupra romanei s-a exercitat in nordul di sudul Dunarii; intrucat dialectela slave meridionale se intindeau de asemenea si la nordul Dunarii, astazi este recunoscut faptul ca limba romana s-a format la nordul si la sudul Dunarii, incepand chiar din latina orientala.
-----------------------------------------------
cat despre influenta limbii maghiare asupra romanei, aceasta este evidenta in cazul Trransilvaniei, unde in functie de regiune procentul ajunge la 8-9%, crescand pana la 20-25% in Secuime dar si in zonele de interferenta de la Vest ( Crisana-Partium).
influenta maghiarei consta in rostirea specifica a unor suntete ( in special "inchiderea " lui A in O, si pronuntia grupului GY/ DY, precum si in aportul de cuvinte.

cateva exemple, unele intrate in vocabularul de baza al romanei, altele regionalisme:
Din magh. pohár, scr. pehar.
[Var.: (reg.) vezetéu s.m.] – Din magh. vezeto
mester /<ung. mester
iz/ Din magh. íz.
tau ( lac)/Din magh. tó.
a cetlui/Din magh. csatló
lacatus/magh. lakatos
birau/Din magh. bíró.
suteu/ Süto
borviz/ Din magh. borviz
oras/Din magh. város.
megies/ Din scr. medjas, magh. megyés.
MINTENÁS
bai/Din magh. baj.
baie ( mina)/Din magh. bánya.
pargar/Din magh. polgár
imas/ Din magh. nyomás.
aldamas/Din magh. áldomás.
cucuruz/ bg., scr. k u k u r u z, k u k u r u d z a. kukorica
omat/ omat/sl. ometu

halau/Din magh. háló.
salau ( peste) Din magh. süllo.
cizma/Din magh. csizma.

Din magh. bánat/banat
TEMETÉU, temeteie, s.n. (Reg.) Cimitir. – Din magh. temetö.

feredeu/Din magh. dial. feredö (lit. fürdö).

vana/ germ-magh. Wanne
urias/Din magh. óriás

munca/ Din sl. monka. magh. Munka
sarguincios/ Din magh. sürgös „grabit“.
sarg/ Cal cu parul galben deschis. – Din magh. sárga.
damb/ Din magh. domb.
–palos/ Din magh. pallos.
bumb/Cf. magh. g o m b.
husar/Din magh. huszár
catana/Din magh. katona
hotar/Din magh. határ
pa ( la revedere)/Cf. germ. p a, magh. p á.

hambar/Din magh. hambár,
neam/Din magh. nem.

viclean/Din magh. hitlen. HICLEÁN
hartag/ Din magh. harcag
Din magh. gazda
Din magh. támadni „a sprijini“, „a ajuta“.
Din magh. csatolni
a cheltui < költeni = to spend;
a fagadui < fogadni = to promise)
A refuza. – Din magh. tagadni
Füstös = fistas (afumat regionalism)
Bolond= bolund ( nebun)
hegy= ighiu ( munte) regionalism
viz= apa in nume de localitati, ape ( ex Vizantea)
megjar = a merge ( mere)
buzogány= buzdugan

Johnnywal

16th October 2005, 10:48

QUOTE(Diogene @ Oct 15 2005, 23:41)

Preluat de la:

http://www.elevi.org/REFERATE/romana/file_...-%20Proiect.doc
Nu scrie pentru ce clasă. Eu cred că să începi din clasa I-âi şi apoi vezi tu ce faci mai departe.

daca pentru tine un referat de pe un site pentru ajutat elevii incapabili sa scrie singuri o compunere este mai de incredere decat o enciclopedie (e drept, o enciclopedie pentru toti)... atunci cred ca nu avem ce discuta. Oricum, "referatul" colcaie de greseli gramaticale.
si apropo de asta: prima clasa pe care o faci la scoala se numeste clasa I, nu clasa I-âi.

Diogene

16th October 2005, 12:51

Totuşi, dacă ai trecut de clasa I-âi, ce ştii, fără să te bâlbâi, despre părintele etimologiei româneşti Bogdan Petriceicu Haşdeu şi opiniile lui despre rolul influenţei limbii slavone în limba română?

În orice caz în sursele tale şi în general la cei care vorbesc de 15-30 % influenţă slavonă în română nu se face deosebirea dintre lexicul total, multisecular, şi vocabularul activ în prezent (acum vorbim romgleza).

QUOTE(Johnnywal @ Oct 16 2005, 11:48)

rakoczy

16th October 2005, 16:34

QUOTE(Diogene @ Oct 16 2005, 12:51)

romgleza,.... in curand RROMGLEZA!

rakoczy

16th October 2005, 18:07

tari, codrii, orase..... Valahii diverse...

Ovidiu Pecican
Tări, muntenii, codri si jupe.
Organizare teritorial-politică si imaginatie socială în Evul Mediu românesc

Atunci când încerci să întelegi mai bine trecutul medieval românesc, reconstituirea acestuia se loveste nu doar de precaritatea mărturiilor scrise, ci si de insuficienta ana-lizei conceptelor implicate. Dar oricât de expeditivă ar fi abordarea realitătilor acelor vremuri, nu ai cum să nu constati că, în timp ce unele forme de organizare teritorială si social-politică au fost împrumutate, altele par mai fundând inventii românesti. În cele care urmează, strădania mea este de a interoga mai atent si, eventual, mai consecvent unele dintre notiunile desemnând forme de organizare teritorial-politică din feudalismul prestatal al românilor, care au supravietuit, cu diverse alterări si transferuri de sens si ulterior, dând astfel posibilitatea de a fi cunoscute, fie si partial. Elucidarea lor ar permite atât cunoasterea mai aprofundată a faptelor din teren, cât si tipul de proces – esentialmente cultural – care le-a generat.
Istoriografia română nu a acordat încă pe deplin - si nici sistematic - atentie chestiunii formelor de organizare prestatală din spatiul actualei Românii, relatiei dintre “tară” - ca exemplu de asemenea organizare -, si “câmp”. Notabilă este contributia lui Stelian Brezeanu care, într-un studiu vizând întelesurile denumirii “terra Bazarab”1, arăta că termenului medieval de “tară”, văzut într-o perspectivă teritorial-administrativă si politică, îi corespunde si acela de “holdă”. Aceasta ar fi un teritoriu agricol prin excelentă, opus notiunilor de “codru”, “munte” si “oras”, sub raportul relatiei dintre structura politico-administrativă pe care o desemnează si forma de relief a teritoriului unde este aceasta asezată. Foarte convingătoare în cazul relatiei “holdă” - “codru”, demonstratia istoricului bucurestean se cuvine însă aprofundată pentru celelalte raportări. Nu îmi propun, desigur, să epuizez aici pro-blematica, a cărei investigare se află, mi se pare, abia în faza tatonărilor. Cred, totusi, că unele nuantări si chiar o lărgire a spectrului abordării ar permite o mai bună întelegere a acelor realităti îndepărtate, pentru cunoas-terea adecvată si profundă a cărora suntem aproape lipsiti de izvoare.
Echivalată cu holda, tara ar fi, în viziunea autorului mentionat, o comunitate de drept gentilică si o structură esentialmente agrară2. Rezultă că, desi “codrul” si “muntele” sunt, la rândul lor, comunităti de drept gentilice, acestea diferă structural atât de “tară”/ “holdă”, cât si între ele, prin structura non-agricolă cu specificităti proprii, de la caz la caz. În timp ce comunitatea umană a codrului si-a format asezările prin lăzuiri si desteleniri, ceea ce si asigură principala ocupatie a oamenilor din zonă, în cazul muntelui, forma specifică de relief - păsunea alpină - dă locuitorilor ocupatia de bază: păstoritul transhumant.
Orasul este, desigur, altceva. Aici organizarea nu mai este gentilică, după cum nici ocupatiile practicate în comunitatea urbană nu se aseamănă cu cele din comunitătile de agricultori, de lăzuitori ori de păstori. Ceea ce deosebeste asezarea citadină de celelalte forme de organizare administrativ-teritorial-politică este însă tipul de raport de proprietate prevalent. Mai precis, în cazul “tării”, proprietatea funciară rămâne esentială, cu o tendintă marcată de iesire din indiviziune. “Codrul” determină un regim de proprietate special, munca de destelenire fiind asociată scutirilor de taxe pe o perioadă determinată, terenurile nefiind nici foarte întinse, nici foarte productive (din pricina necesitătii de a le elibera de buturugi, rădăcini, vegetatie mai măruntă). În oras (târg, gorod, burg etc.), proprietatea se referă mai ales la mijloacele de productie - ateliere mestesugăresti de diverse tipuri, antreprize comerciale -, iar scutirile din partea puterii centrale vizează ansamblul asezării în anumite conditii date (confruntarea dintre principe si marea aristocratie anarhică si avidă de acaparări).
Nicolae Iorga observa cu subtilitate că românii sunt la origini niste locuitori ai orasului. În română, spunea el, pentru a desemna solul se întrebuintează cuvântul pământ (de la latinescul pavimentum, care înseamnă pavaj, drum pietruit). În aceste conditii devine limpede si pe cale filologică ceea ce stiam deja: anume că, pentru a veni în contact cu pământurile noii lor patrii, latinii au părăsit orasele, ruralizându-se, si nu invers.3 Ceea ce nu observa însă istoricul era că românii desemnează solul si cu alte vocabule, nu mai putin grăitoare. Si cuvinte cum sunt tărână (provenind din terra, terrana apartinând pământului), ori glie (glebs, glebis) provin tot din latină, doar că au evoluat înspre semnificatii diferite. În timp ce pavimentul ajungea să semnifice pământul, devenind astfel aproximativ sinonimul gliei, terra evolua în două directii divergente, dând atât tărâna, cât si tara (politică). Iar la rândul ei, tara exprima si ea, după alte decantări, două sensuri: de încropire teritorial-politică, si de totalitate a oamenilor care o reprezentau pe aceasta în forurile de luare a deciziilor.
Deocamdată însă m-as întoarce la observatia lui Nicolae Iorga după care cuvântul pământ trimite, pentru trecutul românesc, la o locuire citadină anterioară ruralizării de mai târziu. ( va urma)

Altfel spus, de ce “codrii” si “muntii”, cel putin, nu au rămas să definească, în egală măsură, macrounitatea teritorial-administrativă si juridică locuită de o comunitate umană unită de o anume solidaritate?
Unul dintre răspunsurile posibile ar putea fi acela că, asezate la câmpie si deci mai accesibile, “tările” sau “holdele” s-au aflat direct pe marile trasee ale circuitului economic si ale campaniilor militare. Altul ar fi că, producând esentialmente surplusul de grâne care a făcut posibilă aparitia statului, acestea au fost cumva privilegiate genetic, prefatând organismele statale de mai târziu (Tara Românească, Vlaskoi zemlia etc.). După Nicolae Iorga, “Statul este o formă târzie, foarte înaltă, foarte delicată, la care, în anumite conditii, ajunge un popor. Chiar si astăzi s-ar putea trăi în unele împrejurări fără forma aceasta de stat care îsi găseste originea în amintirile clasice, în anumite forme de filosofie politică din timpurile noastre. Prin urmare, nu era un stat, ci o lume românească trăia în mijlocul pădurilor, în satele acestea înconjurate de pădurile ocrotitoare, în care de altminteri se putea dezvolta o anumită viată, de un nivel care putea fi destul de ridicat.”4 Dar păduri – “codri” – se întindeau atât la câmpie, cât si la munte.
Din acest punct de vedere, o nouă lectură a legendei întemeierii Tării Românesti asa cum o consemnează Letopisetul cantacuzinesc - preluând-o pe filiera analelor slavo-române din sec. XVI direct din literatura istorico-legendară a secolului anterior -, reliefează două întemeieri, cea de la câmpie (a Basarabilor) si cea de la munte (a lui Negru Vodă). Într-o etapă ulterioară, cele două entităti statale s-au contopit, fiind puse sub autoritatea Basarabilor. Scenariul este plauzibil, în cele din urmă câmpia ajungând să domine politic zona montană, datorită superioritătii sale economice, comunicationale si, nu în ultimul rând, organizatorice (fiindcă organizarea fiscalitătii în zonele de câmpie este mai usoară).
Tot Tara Românească a păstrat însă cel mai pregnant urmele organizării ei - sau, mai precis, a unei anumite zone înglobată în ea - ca “muntenie”5. Desi cronicile si documentele polone folosesc denumirea de Muntenia (Multanski) pentru întregul stat de la sud de Carpati, aceasta se potriveste doar unei părti a sa, anume zona dominată de lantul Carpatilor Meridionali.
Dar o “muntenie” exista si în Moldova, de vreme ce compilatia lui Simion Dascălul reproduce după Grigore Ureche următoarea explicatie privitoare la Transilvania: “Ardealul sau Tara de jos Ungurească să chiamă Tara peste Munte (subl. O. P.), carea coprinde o parte de Datiia si piste munte. Direptu aceia-i zicu Tara peste Munte, căci ieste încunjurată de toate părtile cu munti si cu păduri, cum ar fi îngrădită”6. Ce se poate afla de aici? Că dincolo de Munte - nume generic care acoperă zona montană a Carpatilor Orientali, al căror versant estic era înglobat în statul feudal al Moldovei - există o tară cunoscută sub mai multe nume. Ardealul este cunoscut si ca Tara Ungurească de Jos, spre a se deosebi de restul fostului regat al Ungariei (textul lui Ureche este scris în prima jumătate a sec. XVII). Dar el se cheamă si “Tara [de – n. O. P.] peste Munte”, ceea ce arată că pentru cei care îi spun astfel, moldovenii, dincolo de realitatea organizatorică teritorial-politică a muntelui, unde oamenii trăiesc într-o “muntenie” si se ocupă mai ales cu păstoritul si cresterea vitelor, începe o “tară”, adică o zonă a cărei locuire este organizată în formele social-politice întemeiate pe o rea-litate economică agrară7. Este de remarcat că, în timp ce numele cult dat de maghiari locului - Transilvania - trimite “peste codru”, adică dincolo de o zonă organizată teritorial si social-politic ca un “codru”, numele maghiar (Erdelyi) indică însusi acel codru; semn că, la primele contacte, Ardealul a însemnat pentru unguri tocmai această formatiune prestatală de tipul codrului, abia mai târziu, după extinderea cuceririi, sensul deplasându-se către trans-silva, deci “dincolo de păduri”. Trecuse de-acum destul timp pentru a se uita semnificatia teritorial-politică a“codrului” si a se confunda - în cronica lui Anonymus (sec. XII) sensul figurat cu sensul primar, asadar cu pădurea însăsi8.
Sub un alt unghi, se cuvine făcută si o altă remarcă: dacă pentru maghiari Ardealul era o trans-silvanie, pentru moldoveni el se impunea ca o trans-montana sau trans-alpina. De altfel, Transalpina s-a numit, în izvoarele latino-maghiare medievale, Tara Românească însăsi, dovadă că, îndreptându-se către sud în expansiunea lor, maghiarii au luat contact initial cu o “muntenie” organizată în zonă. Aceasta se va fi petrecut pe la începutul secolului al XIII-lea, în perioada când cavalerii Ordinului Teuton au procedat la cucerirea unui amplu spatiu sud-carpatin. urmeaza....

Printre “codrii” de la sud de Carpati trebuie numărati si Codrii Vlăsiei, localizati în zona de ses a Tării Românesti. Dar, cum se stie, “vlăsia” trimite la “Vlahia”, care este o formă de organizare teritorial-politică a vlahilor. În acest punct este de observat că Vlahiile consemnate în izvoarele scrise cele mai timpurii - Vlahia Mare, Vlahia Mică, Vlahia de Sus, Blaquie, toate situate în sudul Dunării -, sunt “muntenii”, structuri organizatorice localizate la munte. Cele consemnate ulterior, la nordul Dunării, nu mai sunt obligatoriu la fel. Dimpotrivă, ele apar explicit drept “codri” (Terra sau Silva Blacorum, Codrul Vlăsiei) sau drept “tări” (Wallachenland, Valahia Mare, Valahia Mică). Rezultă de aici că “vlahiile” mai de timpuriu înregistrate de izvoare erau niste muntenii, vlahii fiind prin excelentă perceputi ca locuitori ai muntelui, deci păstori. Nu este de mirare că s-a putut discuta atâta în jurul denumirii de vlah, interpretată nu doar ca etnonim (în traditia istoriografică românească), ci si ca ocupatie (vlah = păstor în istoriografia bulgară si, partial, maghiară17).
Dacă vlahi însemna nu doar latinofoni, deci vorbitori de limbă romanică, ci si păstori, atunci nu este de mirare că aceia care au fost desemnati prin acest etnonim au comutat, odată cu afirmarea istorică a “tărilor” locuite de ei - deci prin organizarea superioară sub raport administrativ si politic a teritoriilor agricole, de podis si câmpie, spre denumirea de rumâni. Păstrând afirmarea caracterului lor romanic - sub raport lingvistic si ca descendentă -, ei încetau să alimenteze imaginea conform căreia ar fi fost doar păstori. Această translatie nu a apărut însă în teritoriile unde puterea politică apartinea unui alt grup etnic, majoritar (Bizant, Bulgaria, Serbia), functionând ca raport de dominatie efectivă, ci acolo unde problema se punea ori ca simplă dominatie nominală (ca în cazul migratorilor pecenegi ori cumani), ori ca o convietuire (cu slavii nord-dunăreni). Substitutia a trebuit să coincidă cu momentul istoric când din convietuirea slavo-română, desi posesori în continuare ai unui bilingvism si promotori ai culturii în limba slavă (reminiscentă a domi-natiei politice slave si a organizării religioase în dependentă de ierarhia ecleziastică slavă), a răsărit o constiintă identitară românească proprie. Acest lucru a fost, cred, catalizat de afirmarea politică comună româno-bulgară, în cadrul asa-numitului al doilea Tarat Bulgar, si a continuat în perioada imediat următoare domniei lui Ionită Caloian (după 1207), printr-o delimitare treptată, însă ireversibilă, de partenerii bulgari.
Se pot face câteva observatii si în legătură cu evolutia acestor structuri teritorial-organizatorice. După cum remarca Radu Popa, “Din punctul de vedere al coroanei [maghiare - n. O. P.], conditia administrativ-juridică a Tării Hategului a evoluat de la starea de «pădure» (silva) la aceea de «tară» (terra) si apoi la aceea de comitat, transformat ulterior în district. O evolutie riguros identică am constatat-o în Maramures, desemnat între 1199 si 1271 ca fiind «loc de vânători regale», «silva regis» sau «silva Maramarosi», pentru ca la 1299 să fie numit «terra», iar în secolul al XIV-lea să se transforme în comitat. Chiar dacă o «silva Hateg» nu apare în izvoare scrise, absenta ei este compensată de atestarea la 1224 a acelei «silva Blacorum et Bissenorum» din sudul Transilvaniei, pentru care sunt temeiuri a o considera ca întinzându-se până în Banat, iar consemnarea la 1247 a «tării Hateg», cu o jumătate de secol mai devreme decât atestarea Tării Maramuresului, nu reflectă decât ritmul mai rapid în care s-au produs în această directie progresele teritoriale ale regatului”18. Ceea ce surprinde istoricul citat este transformarea “codrului” în “tară”, altfel spus dobândirea de teritoriu agricol prin practica lăzuirilor. Prin asemenea actiune cu caracter economic se schimba si statutul formatiunii teritorial-politice, ea intrând într-un circuit mai amplu, devenind accesibilă pe căile de comunicatie si producând mai mult, deci devenind mai bogată, mai valoroasă, mai aptă de dominatie politică. Suprapu-nerea comitatului peste această evolutie trebuie văzută ca o intruziune dinafară, menită să subordoneze formatiunea teritorial-politică autonomă puterii centrale din Regatul Maghiar. Cât despre organizarea districtuală, în cazul Hategului, ea marchează o concesie făcută - de nevoie - de puterea regală autonomiilor locale. Acolo unde această concesie apare (în Banat, în Hateg etc.), ea mărturiseste o anume maturitate în organizarea autonomă locală,(..............)

La noi, atât în Banat, cât si în Tara Românească, amintirea jupelor a rămas prezentă, în primul caz în toponimie22, într-al doilea, în titulatura boierilor păstrată de documente23. Cele mai vechi mentiuni de jupani pe teritoriul României sunt însă cele de pe unul dintre vasele tezaurului de la Sânicolau Mare (sec. VIII: jupanii Voila si Vataul) si cea de pe o inscriptie de la Murfatlar (843, jupan Dimitrie). Chiar dacă nu stim de ce etnie erau jupanii ale căror nume s-au păstrat din acea epocă îndepărtată, mai important este faptul istoric al perpetuării institutiei jupelor si a jupanilor în partea sudică a tării noastre, adică exact cea aflată în apropierea zonelor sud-slave. Aceste repere cronologice dau o imagine despre vechimea jupelor la nordul Dunării, confirmând teza lui S. Dragomir că “originea acestor nume din Banat e mai veche decât secolul XI, când la popoarele slave învecinate institutia jupelor porneste spre declin, iar pe teritoriul ungar se dezvoltă sistemul comitatelor”.
Jupele aveau deci un trecut redutabil si în această calitate mărturiseau despre existenta unor grupări de sate de pe valea unui râu, puse sub autoritatea unui jupan. Prin atributiile lui militare si judiciare, jupanul pare o variantă a cnezului. Este însă interesant de observat că în Tara Românească, în timp ce jupani erau numiti boierii din anturajul domnesc, deci sfetnicii apropiati ai domnului si, totodată, marii proprietari funciari, cnezii alcătuiau mica nobilime obli-gată să presteze servicii militare24. Această situatie pare să indice o evolutie istorică al cărei rezultat a fost ridicarea socială a jupanilor din masa cnezilor la rangul de mare boierime. De ce să fi ajuns însă tocmai jupanii să îsi impună titulatura în sfatul domnesc, la fel cum domnul însusi, în calitatea lui de conducător al ostirii, impusese în vârful ierarhiei tocmai titulatura care îl desemna ca atare? Se pot face speculatii, dar nu stim sigur. Se poate însă ca răspunsul să îl dea tocmai asezarea jupelor pe văile râurilor. Fiind vitală stăpânirea acestora, atât prin resursele pe care le detineau (peste, zăcăminte), cât si prin facilitătile de transport pe care le presupuneau (tranzit fluvial în ambarcatiuni, plutărit) ori sursele suplimentare de venituri (vămi la vaduri), permitând dezvoltarea unei vieti organizate la nivel inter-comunitar si fortificarea naturală a centrului fără obstacolele naturale ale muntelui (prin construirea fortificatiilor între coturile meandrate ale râurilor), jupele se puteau impune ca formatiuni prestatale cu un rol esential în organizarea statului. Nu acelasi lucru se poate afirma despre “muntenii”, de pildă, desi fortăretele lor na-turale erau cvasi-inexpugnabile. De aceea, poate, Basarabii s-au asezat, întâi si întâi, la Dunăre, la Turnu Severin, ajungând fundând să domine si muntele, în timp ce resedinta lui Negru Vodă, Câmpulungul, a fost destul de fundând abandonată în favoarea Curtii-de-Arges. De altfel, întregul proces de re-fixare a capitalei tării, care a urmat, a adus o coborâre a capitalei de la munte la deal (Curtea-de-Arges si, ulterior, Târgoviste) si de la deal în câmp (Bucuresti)25. La fel s-a petrecut si cu capitala Moldovei, stabilită initial la Baia, pe apa Moldovei, după agregarea tării la dimensiunile ei medievale “clasice” adusă la Suceava, printre dealurile bucovinene, si ajunsă, în cele din urmă, la Iasi, în plină câmpie.
--------------------
Dacă termenul de “jupă”, “jupan” este de origine avară, cum crede Sextil Puscariu, ori este, dimpotrivă, de origine slavă, după cum opinează Ion Pătrut, atunci aceste denominatii amintesc o organizare prefeudală avară, respectiv slavă. Pe urmele unei teorii lansate la noi de P. P. Panaitescu (dar avându-si modelul într-alta, a lui Augustin Thierry), se poate identifica în jupani o feudalitate de origine avară ori slavă, intrată în decursul secolelor în simbioză cu vlahii.
Fără îndoială, discutia se cere continuată pe măsură ce noi mărturii istorice vor intra în lumină si îndată ce noi abordări vor permite o altă lectură a elementelor luate mai sus în consideratie. Din opacitatea unui trecut ignorat cvasi-total par să înceapă să prindă contur niste realităti medievale care, desi nu epuizează nici pe departe bogătia de forme de organizare socială pe care convietuirea mai multor neamuri si rase a putut-o isca, totusi permit o anume intuire a complexitătii de nebănuit a acelor vremuri.

rakoczy

16th October 2005, 18:47

Secuii, - urmasi ai Avarilor si Hunnilor

Ce este Ţinutul Secuiesc ( Terra Siculorum)?

Consiliul Naţional Secuiesc, întrunit în şedinţa din 17 ianuarie 2004 la Sfântu Gheorghe, a definitivat şi aprobat Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Cu aceeaşi ocazie au mai fost adoptate hotărâri cu privire la: înaintarea proiectului de Statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc, Parlamentului României, Parlamentului Europei, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Comisarului CSCE pentru drepturile omului; aprobarea simbolurilor (stemei şi drapelului) Consiliului Naţional Secuiesc; participarea Consiliului Naţional Secuiesc în Comisia Permanentă Maghiară (rugând fondatorii organismului respectiv cât şi Guvernul Ungariei, să asigure Consiliului Naţional Secuiesc “un loc cu drepturi egale” ); adoptarea unei propuneri de completare a proiectului de Constituţie europeană cu introducerea “drepturilor colective ale minorităţilor naţionale”.

-------------
secuii, un popor, o natiune, urmasi ai Turanicilor .

Judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, situate la izvoarele Mureşului şi Oltului, în zona interioară a Carpaţilor de curbură, au o poziţie centrală în cadrul ţării. Prin poziţia geografică, aceste locuri au jucat un rol important în cursul istoriei, fiind aşezate la întretăierea drumurilor care legau sud-estul Transilvaniei de ţinuturile Moldovei şi Munteniei, prin pasurile din Carpaţii Răsăriteni.

În perioada romană, pe cuprinsul judeţelor amintite, a existat viaţă, pusă în evidenţă de cateva castre, iar după retragerea stăpânirii romane, cercetările arheologice pun în evidenţă permanenţa elementului autohton, daco-roman inca neomogenizat cât şi prezenţa popoarelor migratoare (carpii, goţii, hunii, avarii, gepizii, slavii). Dovezile arheologice releva existenta unor asezari hunice si avare, mai apoi si slave, inca din sec. 4-5.)

În secolul XII-XIII, pentru paza trecătorilor din Carpaţi, în estul Transilvaniei parund maghiarii insotiti de o populaţie de războinici subordonată puterii centrale si tot atunci apare in documente pentru prima data numele Szkely. La venirea lor în sud-estul Transilvaniei, Secuii au găsit aici o populaţie amestecata , slaba numeric si care trăia dispersată în toată regiunea, sub conducerea unor cneji proprii, cu o religie pe care secuii o numesc până azi “religia valahă” . Documentele medievale amintesc alături de secui şi pe români având rosturi militare.
După Sabin Opreanu, întâile cronici zic secuilor şi zekel, şi zaculk (Siculus). De reţinut faptul că secil în limba turcă înseamnă ales, fapt ce a fost reţinut şi de istoriografia maghiară. Székely este noţiunea desemnând paznic în limba ungurilor. Sabin Opreanu apreaciază că, paznic şi székely erau cuvinte sinonime, păstrate până la mijlocul secolului al XVIII-lea (la 1217 îi găsim organizaţi în centuria Sceculzas. În primele secole ale stăpânirii maghiare în Pannonia şi în Dacia, „numele de Secui însemnând o profesiune şi nu un popor”. Trebuie mentionat si cuvantul szék - scaun in acest noian de ipoteze....
Asupra originii secuilor, istoricii nu au ajuns la un consens, în decursul timpului existând mai multe teorii (unele susţin descendenţa din huni, altele din avari sau din pecinegi, cabari, gepizi; unele teorii susţin faptul că secuii sunt unguri de baştină, în timp ce altele apreciază că secuii ar fi un popor deosebit de unguri).

De menţionat şi faptul că, potrivit Memorandum-ului final al Delegaţiei maghiare la Conferinţa de Pace de la Paris 1919, ungurii au declarat că “secuii sunt de origine avară, o populaţie care în Evul Mediu a încheiat un Pact cu ungurii şi saşii în Transilvania, fiecare din aceste naţiuni având putere deplină asupra teritoriului pe care îl ocupau - Unio Trium Nationum.“

Legendele despre originea enigmatică a secuilor transilvăneni, legende transmise prin cântece şi datini populare, ca şi prin poezii, şi prin literatura pentru tineret, nu sunt nici în ziua de azi lipsite de un important impact psihologic, reliefează Paul Lendvai. Ele aparţin cercului de legende despre Attila şi Arpad, despre pasărea Turul şi calul alb, despre pretinsa identitate străveche dintre huni şi maghiari. Jakai Mor ajunge la concluzia că legenda şi istoria se întreţin, aşa că ori trebuie să le acceptăm în întregime, ori să le respingem în realitate. Totuşi, după P.Lendvai, teza sa despre o identitate dintre huni şi maghiari, merge, desigur, prea departe.

Oricum ar fi, sigur este că secuii au mai folosit şi la începutul epocii moderne o variantă a scrierii turceşti runice. Ei au vorbit, ne spune acelaşi Paul Ledvai, ce-i drept, chiar de timpuriu ungureşte, dar de-a lungul veacurilor şi-au păstrat structura socială distinctă şi poziţia lor specială.

La început - susţine Pal Antal Alexandru - întreaga Secuime a avut o singură denumire “Terra Districtus Siculorum” derivată dintr-o organizare teritorială băştinaşă sau “diocesis” după împărţirea bisericească, fără ca hotarele şi organizarea să fi fost bine conturate. Regiunile ocupate care au fost denumite probabil după conducători sau după mediul geografic, care aveau un rol hotărâtor în formarea scaunelor secuieşti. Termenul de secui nu a fost nici el, iniţial, un etnonim, arătând tot o însuşire, o calitate, e drept privilegiată, căpătată în schimbul anumitor prestaţii, de regulă militare şi economice.
În afară de scaunul Mureş, de-a lungul vremii, în sud-estul Transilvaniei au mai existat următoarele scaune secuieşti: Scaunul Odorhei, care a fost, timp îndelungat, scaunul matcă al tuturor scaunelor secuieşti numit din acest motiv şi scaunul-mamă (Anya Szek), Scaunul Şepşi (reşedinţa la Sf.Gheorghe), Scaunul Orbai (cu reşedinţa la Covasna), Scaunul Kezdi (cu reşedinţa la Tg. Secuiesc), toate contopite ulterior în scaunul Trei Scaune (reşedinţa la Sf. Gheorghe), împreună cu scaunul filial Micloşoara şi Brăduţ, Scaunul Ciuc (reşedinţa la Miercurea-Ciuc), Giurgeu (reşedinţa la Gheorghieni) şi Casin. De mentionat si scaunul Aries ( Aranyos, in Alba).
În colectivitatea sătească dar si urbană din secuime, ne spune istoricul Imreh Istvan, viaţa era si este reglementată de norme de comportament bazate pe tradiţii, modele ancestrale, o anumită ierarhie a valorilor, cristalizată de-a lungul timpului, în care la loc de frunte se afla interesul obştesc şi conştiinţa responsabilităţii reciproce faţă de comunitate. În societatea secuiască s-a menţinut o pătură liberă destul de largă, cu funcţie militară, deţinând rămăşiţele vechilor “drepturi şi libertăţi secuieşti”, din “epoca gentilică”. Cu timpul s-a produs o stratificare dar şi o diversificare a aristocraţiei locale......................

Drágfi Gáspár

Johnnywal

16th October 2005, 19:07

QUOTE(Diogene @ Oct 16 2005, 12:51)

imi pare rau, nu am trecut de clasa I-âi, deci nu stiu despre Hasdeu asta al tau nimic
Ai un ignore de la mine, maestre.

CapitanuPICARD

16th October 2005, 20:23

QUOTE(rakoczy @ Oct 16 2005, 19:47)

În perioada romană, pe cuprinsul judeţelor amintite, a existat viaţă

hai nu zau! zi sa mori tu! si zici ca era viata pe Marte? A, scuzati... in judetele amintite?

Si erau forme de viata inteliGHEnta?

rakoczy

16th October 2005, 20:59

QUOTE(CapitanuPICARD @ Oct 16 2005, 20:23)

hai nu zau! zi sa mori tu! si zici ca era viata pe Marte? A, scuzati... in judetele amintite?

Si erau forme de viata inteliGHEnta?

GHEmentule!

Reclama

A minute ago

In curand... autoevolution.ro

Teste, stiri, ghiduri, jurnale, forum si multe altele!

Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.