Originea românilor
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294


Diogene


Lasă aibă și vest-moldovenii, săracii, o minoritate, și ei acolo. Că ardelenii și valahii au minorități, har domnului!


QUOTE(Sirius @ Oct 14 2005, 10:55) *
Stimate domn sa avem totusi simtul proportiilor! Uitandu-ma pe hartile alea as crede ca nu ma pot duce in Moldova fara dictionar! Iar cifra de 260.000 e exagerata. Rezultatele recensamantului arata astfel:

POPULATIA DUPA ETNIE

ROMANIA IN PROCENTE
TOTAL POPULATIE STABILA 21698181 100
ROMANI 19409400 89,5
MAGHIARI 1434377 6,6
RROMI (TIGANI) 535250 2,5
GERMANI 60088 0,3
UCRAINIENI 61091 0,3
SARBI 22518 0,1
TURCI 32596 0,2
TATARI 24137 0,1
SLOVACI 17199 0,1
EVREI 5870 *
RUSI-LIPOVENI 36397 0,2
BULGARI 8092 *
CEHI 3938 *
CROATI 6786 *
GRECI 6513 *
POLONEZI 3671 *
ARMENI 1780 *
SLOVENI 175 *
RUTENI 262 *
CARAOVENI 207 *
ITALIENI 3331 *
CHINEZI 2249 *
ALBANEZI 520 *
GAGAUZI 45 *
MACEDONENI SLAVI 731 *
CEANGAI 1370 *
ALTA ETNIE 13653 0,1
NEDECLARATA 5935 *

* - sub 0,1%
Rezultate mai detaliate ale recensamantului din 2002 se pot vedea la:

http://www.insse.ro/rpl2002rezgen/14.pdf
Sirius
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 11:06) *
Lasă aibă și vest-moldovenii, săracii, o minoritate, și ei acolo. Că ardelenii și valahii au minorități, har domnului!


De acord. Dar daca ei s-au declarat liberi si nesiliti de nimeni 1300 si ceva, pana la a fi 260.000 e cale lunga!
 
Diogene
După Osmomysl în Galiția ajung ungurii. O oaste ruso-cumană va distruge ulterior Galiția, astfel încât ea devine pradă a lui Roman Mstyslavich de Volhynia. Harta Galiției unite cu Volhynia este a acelei perioade.



Cronicile vechi moldovenești au fost scrise în slavonă, ca și „Cântecul despre oastea lui Igor”, ca și „Cronica lui Nestor”. De ce în ultimele nu ar fi vorba despre români, iar în primele ar fi? De ce să considerăm o istorie comună cu alții un avatar înjositor? Unii țin la cărțile vechi ca la lumina ochilor. Nu ca românii care au vândut cărți vechi, îndeosebi din Ardeal, la revoluție. Vor fi ajuns în vitrina vreunui milionar american care să laudă ce cult este că a dat o juma’ de milion pe o carte. Cine știe ce se mai găsește prin bibliotecile de carte veche ungurești, rusești, turcești, de la Vatican? Chiar credeți că are acces oricine să vadă ce scrie acolo? Trebuie să constat că Internetul îți dă o forță nemaipomenită. Mai ales în ultimii ani când se expun materiale istorice importante pentru prezentarea popoarelor. Poți afla în câteva săptămâni mai mult decât un profesor universitar într-o viață. Totul e să ai capacitatea de-a rumega ceea ce afli. După starea jalnică a site-urilor românești deduc și că istoricii noștri încă nu știu toți ce-i ăla Internet.

Este posibil ceva și mai impresionant: slavizare românilor să fi avut loc în Galiția și Moldova, iar faptul că nu am devenit toți slavi să se datoreze, de pildă, luării sub protecție a românilor din marca Moldovei de către regele Ungariei. Poate dacă Galiția restrînsă nu ajungea la polonezi, acum era o frumoasă țară românească. Iar la întrebarea până unde ține Europa s-ar fi răspuns „până la istmul pontico-baltic, la granița de est a Galiției” (un vis frumos, ceva de genul, „dacă Constantinopulul nu ar fi fost ocupat de turci...”). Să nu uităm că și Valahia a fost inițial un stat slavon, din punct de vedere oficial, vasal Ungariei.

În orice caz, dacă arătăm că a existat un stup de români pe Tisa Superioară dovedim implicit că s-a stricat robinetul cu românași peste Carpații Păduroși, spre Galiția și Moldova.
rakoczy
nene Sirius, priveste mereu cu circumspectie datele recensamintelor.
ele pot fi manipulate si chiar buna-vointa unor recenzori este de pus la indoiala, cum s-a si intamplat si in 1992 si in 2002.
uite, strada e plina de rromi si totusi, conform la recensamant, la mine in oras ar trebui sa fie numai o,7%!
au fost recenzati cam 500.000 rromi, da?
pai studii facute de romani dau cifre de 1,8-2,2 milioane astazi, iar ei insisi se auto-identifica ca fiind in jur de 3 milioane! ( bun, sa zicem ca ONG rome au tendinta de a exagea ca sa primeasca bani mai multi de la stat.... dry.gif ), dar studiile specialistilor?
au fost cazuri comentate si in presa, cand la aceiasi familie 2 spuneau ca sunt romi, 3 romani si unul.... ungur! w00t.gif
nu mai caut acum chiar articolele acelea, dar poti vedea ceva dand search pe net cu: rromii, numarul real, studii, etc.
de ce fac rromii asta?
simplu.... dar in anumite studii se explica psihologia aceasta de .... ascundere ( nu gasesc alt termen).
acuma, cu ceangaii.
daca eu cunosc personal maghiari care s-au declarat romani la recensamant ( un var al tatalui meu, cu sotia lui, de la Dej mad.gif ), apai cum oare e cu ceangaii, supusi unui intens proces de asimilare inca dupa unirea Principatelor sub Cuza?
ceangaii au origine multipla, ca si secuii. nu se exclude un substrat cumanic.
numarul lor se verifica astfel : locul recenzarii + confesiunea religioasa.
nu este catolic in Moldova care sa locuiasca la Bacau/Roman/Tg. Ocna/ Moinesti/ Oituz....in comunele de pe Siret/Tazlau/Bistrita, - care sa fie altceva decat ceangau.
numarul lor era de peste 280.000 in 1992.
acum sunt aprox. 260.000. se stie precis ca unii au plecat la munca in.... Spania si nu au mai revenit.
altii, foarte interesant, au trecut muntii in Harghita ( cam 10.000, gasesti date pe net).
populatia locala ii numeste "moldoveni"/"ceangai"/"catolici moldoveni".
de ce au trecut dincolo, de unde, poate ca au si venit unii dintre ei, cu sute de ani in urma?
mister.
poate ca sunt padurari, ciobani, nu stiu asta.

QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 10:15) *
După Osmomysl în Galiția ajung ungurii. O oaste ruso-cumană va distruge ulterior Galiția, astfel încât ea devine pradă a lui Roman Mstyslavich de Volhynia. Harta Galiției unite cu Volhynia este a acelei perioade.



Cronicile vechi moldovenești au fost scrise în slavonă, ca și „Cântecul despre oastea lui Igor”, ca și „Cronica lui Nestor”. De ce în ultimele nu ar fi vorba despre români, iar în primele ar fi? De ce să considerăm o istorie comună cu alții un avatar înjositor? Unii țin la cărțile vechi ca la lumina ochilor. Nu ca românii care au vândut cărți vechi, îndeosebi din Ardeal, la revoluție. Vor fi ajuns în vitrina vreunui milionar american care să laudă ce cult este că a dat o juma’ de milion pe o carte. Cine știe ce se mai găsește prin bibliotecile de carte veche ungurești, rusești, turcești, de la Vatican? Chiar credeți că are acces oricine să vadă ce scrie acolo? Trebuie să constat că Internetul îți dă o forță nemaipomenită. Mai ales în ultimii ani când se expun materiale istorice importante pentru prezentarea popoarelor. Poți afla în câteva săptămâni mai mult decât un profesor universitar într-o viață. Totul e să ai capacitatea de-a rumega ceea ce afli. După starea jalnică a site-urilor românești deduc și că istoricii noștri încă nu știu toți ce-i ăla Internet.

Este posibil ceva și mai impresionant: slavizare românilor să fi avut loc în Galiția și Moldova, iar faptul că nu am devenit toți slavi să se datoreze, de pildă, luării sub protecție a românilor din marca Moldovei de către regele Ungariei. Poate dacă Galiția restrînsă nu ajungea la polonezi, acum era o frumoasă țară românească. Iar la întrebarea până unde ține Europa s-ar fi răspuns „până la istmul pontico-baltic, la granița de est a Galiției” (un vis frumos, ceva de genul, „dacă Constantinopulul nu ar fi fost ocupat de turci...”). Să nu uităm că și Valahia a fost inițial un stat slavon, din punct de vedere oficial, vasal Ungariei.

În orice caz, dacă arătăm că a existat un stup de români pe Tisa Superioară dovedim implicit că s-a stricat robinetul cu românași peste Carpații Păduroși, spre Galiția și Moldova.


Diogene, materialele tale sunt forte interesante.
din pacat ai un stil.... cam "alambicat" de exprimare, daca imi permiti asta sa zic. smile.gif
daca, rogu-te, poti sa fi mai clar, ca "se pricepe si io rumaneste"..... multzam fain frumos. smile.gif
Sirius
nene rakoczy, erori s-or fi strecurat la recensaminte, dar nu cred sa fi fost trucate rezultatele! Tiganii sunt poate chiar vreo 3 mil., pe ei ii vezi peste tot. Se stie insa ca ei nu s-au declarat ca atare! A fost optiunea lor. Nu a facut nimeni presiuni asupra lor. Incearca poate sa evite etichetarea aia peiorativa, fiind stiut felul in care este privita etnia lor.


In ce priveste originea ceangailor n-am idee , o sa mai studiez. Probabil ca au fost asimilati multi. La fel cum in Ungaria in perioada interbelica erau 400.000 de romani iar azi sunt cam 15-20.000. Eu nu mai incerc sa te conving cum ca ar fi tot 400.000:) I-au de bun recensamantul din tara respectiva.
Daca moldoveanul catolic e de fapt un fost ceangau asimilat, dar el se declara acum roman, cum sa-i zicem altfel?

Si repet nu stiu sa se fi facut presiuni asupra nimanui. Fiecare s-a declarat cum simte el ca este.

A propo daca ai ceva materiale privitor la originea ceangailor m-ar interesa si pe mine!

QUOTE(rakoczy @ Oct 14 2005, 11:31) *
nene Sirius, priveste mereu cu circumspectie datele recensamintelor.
ele pot fi manipulate si chiar buna-vointa unor recenzori este de pus la indoiala, cum s-a si intamplat si in 1992 si in 2002.
uite, strada e plina de rromi si totusi, conform la recensamant, la mine in oras ar trebui sa fie numai o,7%!
au fost recenzati cam 500.000 rromi, da?
pai studii facute de romani dau cifre de 1,8-2,2 milioane astazi, iar ei insisi se auto-identifica ca fiind in jur de 3 milioane! ( bun, sa zicem ca ONG rome au tendinta de a exagea ca sa primeasca bani mai multi de la stat.... dry.gif ), dar studiile specialistilor?
au fost cazuri comentate si in presa, cand la aceiasi familie 2 spuneau ca sunt romi, 3 romani si unul.... ungur! w00t.gif
nu mai caut acum chiar articolele acelea, dar poti vedea ceva dand search pe net cu: rromii, numarul real, studii, etc.
de ce fac rromii asta?
simplu.... dar in anumite studii se explica psihologia aceasta de .... ascundere ( nu gasesc alt termen).
acuma, cu ceangaii.
daca eu cunosc personal maghiari care s-au declarat romani la recensamant ( un var al tatalui meu, cu sotia lui, de la Dej mad.gif ), apai cum oare e cu ceangaii, supusi unui intens proces de asimilare inca dupa unirea Principatelor sub Cuza?
ceangaii au origine multipla, ca si secuii. nu se exclude un substrat cumanic.
numarul lor se verifica astfel : locul recenzarii + confesiunea religioasa.
nu este catolic in Moldova care sa locuiasca la Bacau/Roman/Tg. Ocna/ Moinesti/ Oituz....in comunele de pe Siret/Tazlau/Bistrita, - care sa fie altceva decat ceangau.
numarul lor era de peste 280.000 in 1992.
acum sunt aprox. 260.000. se stie precis ca unii au plecat la munca in.... Spania si nu au mai revenit.
altii, foarte interesant, au trecut muntii in Harghita ( cam 10.000, gasesti date pe net).
populatia locala ii numeste "moldoveni"/"ceangai"/"catolici moldoveni".
de ce au trecut dincolo, de unde, poate ca au si venit unii dintre ei, cu sute de ani in urma?
mister.
poate ca sunt padurari, ciobani, nu stiu asta.
Diogene, materialele tale sunt forte interesante.
din pacat ai un stil.... cam "alambicat" de exprimare, daca imi permiti asta sa zic. smile.gif
daca, rogu-te, poti sa fi mai clar, ca "se pricepe si io rumaneste"..... multzam fain frumos. smile.gif
dan-marius
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 11:15) *
Cronicile vechi moldovenești au fost scrise în slavonă, ca și „Cântecul despre oastea lui Igor”, ca și „Cronica lui Nestor”. De ce în ultimele nu ar fi vorba despre români, iar în primele ar fi? De ce să considerăm o istorie comună cu alții un avatar înjositor? Unii țin la cărțile vechi ca la lumina ochilor. Nu ca românii care au vândut cărți vechi, îndeosebi din Ardeal, la revoluție. Vor fi ajuns în vitrina vreunui milionar american care să laudă ce cult este că a dat o juma’ de milion pe o carte. Cine știe ce se mai găsește prin bibliotecile de carte veche ungurești, rusești, turcești, de la Vatican? Chiar credeți că are acces oricine să vadă ce scrie acolo? Trebuie să constat că Internetul îți dă o forță nemaipomenită. Mai ales în ultimii ani când se expun materiale istorice importante pentru prezentarea popoarelor. Poți afla în câteva săptămâni mai mult decât un profesor universitar într-o viață. Totul e să ai capacitatea de-a rumega ceea ce afli. După starea jalnică a site-urilor românești deduc și că istoricii noștri încă nu știu toți ce-i ăla Internet.

Vezi ca ai uitat ceva. Datele de pe internet trebuie sa le discerni si abia apoi sa le rumegi. Nu tot ce gasesti pe net e corect sau adevarat.
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 11:15) *
Este posibil ceva și mai impresionant: slavizare românilor să fi avut loc în Galiția și Moldova, iar faptul că nu am devenit toți slavi să se datoreze, de pildă, luării sub protecție a românilor din marca Moldovei de către regele Ungariei.

Adica romanii erau niste pierde-vara care aveau nevoie de protectia regelui Ungariei? nono.gif Te cred in stare sa gasesti si alte pilde. smile.gif
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 11:15) *
Poate dacă Galiția restrînsă nu ajungea la polonezi, acum era o frumoasă țară românească. Iar la întrebarea până unde ține Europa s-ar fi răspuns „până la istmul pontico-baltic, la granița de est a Galiției” (un vis frumos, ceva de genul, „dacă Constantinopulul nu ar fi fost ocupat de turci...”). Să nu uităm că și Valahia a fost inițial un stat slavon, din punct de vedere oficial, vasal Ungariei.

În orice caz, dacă arătăm că a existat un stup de români pe Tisa Superioară dovedim implicit că s-a stricat robinetul cu românași peste Carpații Păduroși, spre Galiția și Moldova.

Robinetul cu românași? wink.gif laugh.gif Nu cred ca au avut nevoie, "balta" Moldovei era deja plină cu așa ceva.
Sirius
Pacat ca harta aia e cu caractere chirilice sa mai vaz' si eu ce e pe acolo.
Dar cum au ajuns romanii asa de in nord? Nu te ambala, nu vreau sa te contrazic, intreb insa retoric. Hm, interesanta ipoteza asta cu coborarea din Carpatii Padurosi. Eu ziceam ca pana la Dragos n-au fost romani in Moldova pt ca logica bunului simt (am mers pe asta pt ca n-am cum demonstra) ne-ar spune ca un popor romanizat (prin natura lui sedentar deci) n-ar fi tentat sa populeze teritorii expuse mereu navalirilor asiatice. Iar pana la mongoli mai mereu a fost asa. Proto-slavi erau insa un popor migrator, oricum nu puteau ajunge in Europa de sud decat trecand pe acolo.



QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 11:15) *
După Osmomysl în Galiția ajung ungurii. O oaste ruso-cumană va distruge ulterior Galiția, astfel încât ea devine pradă a lui Roman Mstyslavich de Volhynia. Harta Galiției unite cu Volhynia este a acelei perioade.



Cronicile vechi moldovenești au fost scrise în slavonă, ca și „Cântecul despre oastea lui Igor”, ca și „Cronica lui Nestor”. De ce în ultimele nu ar fi vorba despre români, iar în primele ar fi? De ce să considerăm o istorie comună cu alții un avatar înjositor? Unii țin la cărțile vechi ca la lumina ochilor. Nu ca românii care au vândut cărți vechi, îndeosebi din Ardeal, la revoluție. Vor fi ajuns în vitrina vreunui milionar american care să laudă ce cult este că a dat o juma’ de milion pe o carte. Cine știe ce se mai găsește prin bibliotecile de carte veche ungurești, rusești, turcești, de la Vatican? Chiar credeți că are acces oricine să vadă ce scrie acolo? Trebuie să constat că Internetul îți dă o forță nemaipomenită. Mai ales în ultimii ani când se expun materiale istorice importante pentru prezentarea popoarelor. Poți afla în câteva săptămâni mai mult decât un profesor universitar într-o viață. Totul e să ai capacitatea de-a rumega ceea ce afli. După starea jalnică a site-urilor românești deduc și că istoricii noștri încă nu știu toți ce-i ăla Internet.

Este posibil ceva și mai impresionant: slavizare românilor să fi avut loc în Galiția și Moldova, iar faptul că nu am devenit toți slavi să se datoreze, de pildă, luării sub protecție a românilor din marca Moldovei de către regele Ungariei. Poate dacă Galiția restrînsă nu ajungea la polonezi, acum era o frumoasă țară românească. Iar la întrebarea până unde ține Europa s-ar fi răspuns „până la istmul pontico-baltic, la granița de est a Galiției” (un vis frumos, ceva de genul, „dacă Constantinopulul nu ar fi fost ocupat de turci...”). Să nu uităm că și Valahia a fost inițial un stat slavon, din punct de vedere oficial, vasal Ungariei.

În orice caz, dacă arătăm că a existat un stup de români pe Tisa Superioară dovedim implicit că s-a stricat robinetul cu românași peste Carpații Păduroși, spre Galiția și Moldova.
 
rakoczy
http://members.fortunecity.com/magyarhun/magyar/id10.html


Today only 60,000 - 70,000 persons speak the Csango language. To try to preserve this example of Europe's cultural diversity the Assembly recommends that the Committee of Ministers encourage Romania to support the Csangos through concrete measures in particular in the field of education.
4. Their number ranges, depending on the definition, from as many as 260,000 (which corresponds roughly to the Catholic population in the area), even if more than two thirds of them cannot speak the language, to as few as a couple of tens of thousands (based on the fact that in the last official census only less than 3,000 persons declared themselves as Csangos).

5. The Csangos are one of the best examples of the beneficial effects of European cultural diversity. The group has for centuries been living more or less isolated from other areas where Hungarian is spoken, in an area with a Romanian majority. This resulted in the development of a pocket with an individual, most specific culture, interacting with elements of Romanian culture. This is perhaps best illustrated by the folk songs and ballads, which are living and developing even today. They show mainly Hungarian but also Romanian elements. It is well known that many of the European ballads cross the political and ethnic frontiers. One of the last fortresses of this common European ballad-culture is that of the Csangos the study, fostering and conservation of which is therefore a very important task both for Hungary and Romania, as well as for Europe.

http://www.ceangai.ro/ro/istorie/istorie7.htm

Catolicii din prima capitală a Moldovei


Octav George Lecca: Dicționar istoric, arheologic și geografic al României, București 1937:
"BAIA (Vechiu: Târgul Moldovei) Sat în județul Baia, pe Moldova, altă dată oraș cunoscut la 1300 ca așezare săsească. Primul scaun al Moldovei sub Dragoș și urmașii lui, pe la 1350. Târg întărit; începu să cadă în secolul XVII. Biserica catolică episcopală, azi în ruine, frumoasă clădire gotică în care era mormântul (1410) Margaretei doamna."
Nicolae Iorga: Istoria românilor prin călători, București 1981:
"Ca o veche capitală trebuie să se recunoască Baia. (...) Orașele noastre, și în Moldova și în Muntenia, au fost întemeiate exclusiv de străinii din Ardeal sau Galiția (...) În Moldova erau mai multe orașe, civilizația economică și politică fiind aici mult mai înaintată, așa că și numărul orașelor întemeiate de străini a trebuit să fie mult mai mare.

Unul din cele mai vechi a fost fundat de sași în legătură cu exploatările de mine care odihnioară formau, fără îndoială, un însemnat izvor de bogăție: e vorba de Baia (lângă Folticeni), al cărui nume chiar înseamnă: mină. Anumite nume de localități din împrejurimile Băii amintesc colonia de sași de dincolo de munte, cari erau specializați în lucrarea minelor; ba chiar populația satelor acestora păstrează și astăzi un caracter deosebit, cu ochii albaștri și poate chiar și cu anume vechi practice de gospodărie mai bună decât a sătenilor celorlalți. Am pomenit iarăși și de pecetea cu inscripția latină a orașului Baia, păstrată până târziu, până în momentul când săpătorii, cari în cea mai mare parte erau acum țigani, habar nu aveau de literele chirilice și mai ales de cele latine, pe care le diformau, dar ei sculptau încă pecetea în mijlocul căreia este cerbul Sfântului Hubert, cu crucea între coarne. Putem spune cu siguranță că orașul exista în secolul al XIII-lea, că e deci mai vechi cu vreo sută de ani chiar decât domnia Moldovei."


Sigiliul orașului medieval
Baia are înscris cu litere gotice
pe latină:
"Sigiliul Moldaviei, orașul
de căpetenie al țării
moldovenești"


Constantin C. Giurescu: Târguri sau orașe și cetăți moldovene:
"Sașii i-au zis, după râu, Stadt Molde, iar în latinește Civitas Moldaviae. Baia a fost un important centru meșteșugăresc și comercial. Afacerile erau atât de înfloritoare, încât unii locuitori din Baia își pot permite să-și trimită fiii la studii în apus (Praga și Viena). Constatăm, de asemenea, sladnițe, sau mici fabrici de bere. Prezența unei asemenea sladnițe nu are nimic surprinzător deoarece berea era băutura tradițională a sașilor."



Istorici români despre ceangăi
DIMITRIE CANTEMIR
Descriptio Moldaviae, 1716.
"Rușii și ungurii au fost totdeauna în Moldova țărani. Aceia care au fost aduși din Țara Leșească (Polonia) în mijlocul Moldovei și-au uitat, cu scurgerea vremii, limba lor și și-au însușit-o pe cea moldovenească; iar aceia care locuiesc la hotarul Podoliei vorbesc și astăzi leșește sau rusește. Fiindcă ungurii au rămas neclintiți în legea lor papistășească, și-au păstrat și limba țării lor: dar ei înțeleg cu toții și limba moldovenească."
RADU ROSETTI
Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, București, 1905.
"Strămoșii ceangăilor au alcătuit niște colonii militare, aduse de coroana ungară în Moldova pentru paza graniței regatului și așezate chiar pe graniță, alcătuită de râul Siretiu."
PETRE P. PANAITESCU
Istoria românilor pentru clasa a VIII-a secundară, București 1990.
"Secuii au trecut și dincolo de Carpați, formând în Moldova populația numită a ceangăilor."

NICOLAE IORGA
Istoria românilor prin călători, București 1981.
"Venim acum la coloniile ungurești de la noi (...) cum am văzut, când a fost vorba de întemeierea Moldovei, ea a fost concepută de regele Ungariei ca o provincie a lui. (...) Populația ungurească e deci veche. O parte stă în legătură cu secuimea, fără îndoială. Aceasta este originea populației ungurești din județul Bacău. Satele lor sunt făcute după norme românești, și numite, nu după sfinți, ci după întemeietori: Tămășeni, de la Tamás, numele unguresc al lui Toma, ori, în Romanul vecin, Săbăoani de la Sabău (Szabó), care înseamnă croitor. (…) Venim la ceea ce ne spune însuși episcopul Querini, episcopul numit la sfârșitul veacului al XVI-lea. (…) În ceea ce privește predica la sate, ni se spune că se făcea în limba ungurească. Mai târziu, în secolul al XVII-lea această limbă a fost înlocuită în parte prin cea românească, pe când călugării erau în cea mai mare parte italieni."

NICOLAE IORGA
România cum era până la 1918, București 1940.
"Agiudul e într-un ținut cu totul șes, de și vecin cu munții înalți ai Putnei. E un vechiu târg, ale cărui începuturi se ridică în veacul al XIII-lea, când Ungurii veniți de peste munte se întinseră până la Siretiu în țara nouă a episcopului Cumanilor, păstor de lege catolică la margenea Tătărimii. Agiud e un nume cu sufix unguresc, cum se află câteva în Ardeal și foarte multe în Țara Ungurească; apropiatul Sascut, cu noua-i fabrică de zahăr, amintește în numele său o "fântână săsească" (Szász-kút). De fapt, venirea Ungurilor din valea Slănicului e cu mult mai veche decât vremea antreprenorilor. Încă de la începutul veacului al XIII-lea ei s-au coborât în pământurile episcopului catolic al Cumanilor, ajungând pe această cale până la apa Siretiului."
CONSTANTIN C. GIURESCU, DINU C. GIURESCU
Istoria românilor, vol I, București 1975.
"De la o vreme, unii din secui trecură și peste munți, stabilindu-se în părțile Bacăului și Romanului: urmașii lor sunt ceangăii de astăzi."
GHEORGHE I. BRĂTIANU
Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, București 1980.
"Odată cu românii din Ardeal și Maramureș, unguri și secui au coborât prin pasul Oituzului și valea Trotușului în ținutul Bacăului; fie că ceangăii de astăzi sunt coborâtori din ei, sau că alcătuiesc urmele altor populații, pecenegi sau cumani, trecute la legea creștină, care au sălășuit în Moldova."
Gh. I. NĂSTASE
Ungurii din Moldova la 1646 după "Codex Bandinus", Chișinău 1935–1936.
"Dacă, după cum se susține și cum credem și noi că-i adevărat în general, elementul unguresc cel mai vechi din Moldova apuseană este colonizat de stăpânirea ungurească din sec. XII, XIII și XIV care se întindea și în regiunile de la răsărit de Carpații moldovenești, apoi acea stăpânire n-a putut să se propage, teritorialicește, decât până la Siret; cel puțin cursul mijlociu al acestui râu, jalonat de grupări de colonii ungurești la gura Bistriței și acea a Moldovei a fost hotarul statului unguresc spre răsărit înainte de întemeierea statului moldovenesc. (...)
Dintre așezările ungurești din Moldova, mai vechi decât anul 1646, au putut să conserve unguri de proveniență anterioară acestei date numai următoarele: Grozeștii, Târgu-Trotuș, Fărăoanii, Valea Seacă, Trebeșu, Tămășanii, Agiudenii, Răchitenii, Tețcanii, Săbăoanii-Leucușenii, Hârlăul, Cotnarii, Hușii și poate, Bacăul și Romanul. Numai în aceste așezări și în coloniile fiice ce au roit din vechile colonii elementul unguresc are o vechime mai mare decât anul 1646, pe teritoriul Moldovei. (...) O parte din catolici erau sași, cari erau cu mult mai puțini decât ungurii."
OCTAV GEORGE LECCA:
Dicționar istoric, arheologic și geografic al României, București 1937.
" Încă din secolul 13 aflăm pe Secui răspândiți prin partea de jos a Moldovei actuale (Bacău-Putna), în valea Trotușului. Ei țineau de episcopia catolică a Milcoviei din secolul 13, apoi de a Bacăului. Sate secuiești se întâlnesc mai târziu și pe valea Siretului, răspândite prin ținuturile Bacău, Roman, Iași. Acești secui din Moldova sunt cunoscuți sub numele de "ciangăi". (...) Colonii maghiare (secuiești) din veacurile de mijloc au rămas până azi și în Moldova, grupate în câteva sate (ciangăi)."
Diogene
QUOTE(dan-marius @ Oct 14 2005, 12:05) *
Vezi ca ai uitat ceva. Datele de pe internet trebuie sa le discerni si abia apoi sa le rumegi. Nu tot ce gasesti pe net e corect sau adevarat.


Nu prea văd nuanța. Discernământul și raționamentul sunt de la bovine. Rumegarea este de la oameni.

QUOTE(dan-marius @ Oct 14 2005, 12:05) *
Adica romanii erau niste pierde-vara care aveau nevoie de protectia regelui Ungariei? nono.gif Te cred in stare sa gasesti si alte pilde. smile.gif.


Regele Ungariei a fost cu câteva sute de ani (1089) înaintea lui Dragoș prin Moldova. Dragffi ăsta cred că era un român destul de maghiarizat, ferchezuit, care nu suporta să doarmă în corturi, care se îndeletnicea mai mult cu vânătoarea decât cu luptele. A fost un fel de trimis plenipotențiar al regelui Ungariei. Și acum se trimit ambasadori mai mult piloșii decât merituoșii.

De-abia cu Bogdan I se schimbă lucrurile.


QUOTE(dan-marius @ Oct 14 2005, 12:05) *
Robinetul cu românași? wink.gif laugh.gif Nu cred ca au avut nevoie, "balta" Moldovei era deja plină cu așa ceva.


Încerc să te cred. Da' de unde erau? Dintre pecenegi, dintre slavi, dintre cumani? Erau vechii daci sau strălatini care au rezistat tuturor intemperiilor pentru că țineau cușma pe o ureche?

Nu ai susținut că moldovenii sunt imigranți?
rakoczy


Teoria originii românești


Teoria originii românești a ceangăilor a fost lansată prima dată în timpul dictaturii lui Antonescu, în 1942: cartea preotului Iosif Petru Pal a fost o reacție de apărare față de politica regimului antonescian.
În acei ani, persoanele aparținând minorităților naționale erau amenințate cu deportarea, drepturile lor cetățenești elementare erau încălcate. Nu aveau voie să cumpere pământ dacă nu prezentau autorităților locale un certificat care să ateste originea lor românească.



Conform teoriei create de Iosif Petru Pal, cu prilejul despărțirii bisericilor ortodoxă și romano-catolică (1054), o parte din românii din Moldova ar fi rămas fideli bisericii romano-catolice, ei fiind apoi maghiarizați de biserica catolică maghiară chiar în Moldova.(!) O altă "descoperire" a sa este că "numărul Românilor catolici a sporit la 1352, fiindcă oamenii coborâți din Maramureș cu Dragoș erau catolici de rit latin". Nici un istoric adevărat nu putea accepta astfel de idei, de aceea s-a încercat mai târziu să se demonstreze altfel "originea românească" a ceangăilor, prin teoria lui Dumitru Mărtinaș. El a schimbat ipoteza lui Iosif Pal, afirmând că strămoșii ceangăilor erau români ortodocși din Transilvania, care au fost siliți să treacă la religia catolică. Astfel, după ce au fost "parțial maghiarizați" în Transilvania, s-ar fi refugiat în Moldova în jurul anului 1700, ca să scape de opresiunea maghiară. Această nouă teorie a originii românești a fost lansată de regimul Ceaușescu în 1985, când la intervenția secției de propagandă a partidului comunist a apărut cartea lui Dumitru Mărtinaș.

El susține astfel că ceangăii vorbesc în familie dialectul transilvănean al limbii române și în afara familiei vorbesc dialectul moldovenesc al limbii române.





Cine a fost în Transilvania poate să spună dacă a auzit români vorbind cu s în loc de ș. În realitate, actele ungurești scrise în Transilvania medievală conțin deseori această formă arhaică a limbii maghiare, cu s în loc de ș, așa cum se mai aude azi la unii catolici din Moldova. Dialectologii au stabilit că vorbirea limbii române cu s în loc de ș la o parte din catolicii din Moldova și la unii români din Banat a apărut sub influența limbii maghiare.
Ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, era liber să scrie astfel despre ungurii din Moldova: "În Moldova, în doue din cele mai mari și mai frumoase județie, mai cu semă Bacăulu și Romanulu, locuitorii țierani, cari suntu mai toți răzăși, moșneni și proprietari mici, vorbesc numai unguresce. Cându intri în satele loru, e mai reu decâtu în mijloculu Ungariei; trebue să mergi cu tălmaci: femeile și copii nu sciu se dea nici "bună demaneția" românesce. Culpa neiertată este a oameniloru noștri de statu că n-au îngrigitu nici odată de romanisarea acestui elementu și a lăsatu în inima Moldovei o populațiune de peste doue sute de mii, streină și de limbă și de religiune. Domnule Nicolae Crețiulescu, Ministru culteloru și instucțiunei publice, se vede că seculii ți-a păstratu d-tale resolvarea acestei cestiuni naționale. Fă ca poporulu ruralu, căruia i-au datu pământu la 2 maiu, se fie unulu și același și în limbă și în animă, căci în elu stă vieția țierei; româniseză pre acești Ciangăi, scapă-i de urâtulu nume, ce nu voru nici ei să-lu poarte, și vei ave eterna recunoscinția. Mesurile ce ar trebui să se ia suntu: mai întâiu îndesuirea scoleloru prin tote satele, cătunele și fundăturile unguresci; copii luați cu vătășielulu și duși la scola erna si vera, mai cu seama fetele, care devenindu mame și voru înveția copii românesce; și alu doilea, pe la tote bisericile loru, aduși preoți dintre Românii din Transilvania, ca să le vorbească și să le ceteasca românesce. Cându preotulu le va da binecuventarea în limba română, cându dascălu le va cânta românesce, și cându mama va legăna copilulu si-i va dice: haidi, nani, puiulu mamei, resultatulu va fi dobânditu!" (Extras din Pozsony Ferenc: Ceangăii din Moldova, Cluj 2002.) Mulți dintre misionarii italieni din Moldova preferau limba română, așa că dorința autorităților din vremea aceea s-a realizat foarte ușor: reușind să preia Episcopia de Iași în 1884, preotul italian Camilli s-a angajat față de autorități ca în biserica romano-catolică din Moldova să se folosească numai limba română. În acest fel, în județul Bacău erau situații când la spovadă și la slujbă preotul se ruga pe românește, iar femeile se rugau în șoaptă pe limba lor, așa cum erau învățate. Sunt totuși câteva exemple de preoți și dascăli care foloseau limba poporului, conștiința lor fiind mai puternică decât ordinele șefilor.








Amintirea preotului Neumann, care a învățat atât limba oficială cât și limba credicioșilor săi, a rămas mult timp în sufletul oamenilor din Valea Seacă.
"Eu, care sunt german și care nu am făcut politică și nu voi face niciodată, consider ca pe un drept sfânt ca oamenii să poată vorbi, să se poată ruga și să cânte în limba lor maternă. În cei 41 de ani de activitate preoțească în Moldova am văzut cum acest drept a fost mereu încălcat."



Mai greu era pentru profesori. Rezultatele educației pe care o făceau în satele ceangăiești nu puteau fi indiferente pentru ei. Disperarea în fața sarcinii de a preda lecții numai și numai pe românește unor copii care nu înțelegeau această limbă, reiese din cererea de transfer a entuziastului învățător Gheorghe Teodosiu din Pildești, la 1865: "Întâmpin cele mai mari dificultăți, provenite numai din cauză că această comună fiind populată numai de locuitori unguri și ai căror copii nu numai că nu pot vorbi, dar nici că înțeleg măcar cât de puțin limba română, căci cea mai mare parte dintre mume, de care atârnă învățarea copiilor în casă a vorbi, singure nu știu românește. Sunt nevoite a lua bărbatul lor ca tălmaci pentru cumpărarea de prin târg bumbac, etc... chiar și când cu mare greutate îi dă la școală nu înțeleg deloc românește încât nu mă pot apropia de dânșii câte două și trei luni, până se mai deprind câte puțin cu mine și apoi dacă pot face ceva cu dânșii, căci astfel începe să plângă ca și cum ar vedea pe cel mai desfiguratu și mai feroce animal.


Deci cum am zis, după trecerea de două-trei luni de la intrarea lor în școală, timp în care un român ar putea citi, apoi cu neteziri pe cap, căci numai asta îi încredințează despre blândețe, încep a arăta literele, imitându-mă până ce le cunoaște bine și cu încetineală și foarte greu se deprinde a silabisi, însă mecanic, cu aceasta urmare ajungem la citire, unde iarăși mecanic citesc în orice carte foarte bine, dar ce folos dacă nu știu ce citesc, pentru că numai în școală, în prezența mea, deprind a vorbi românește, iar afară și acasă cu părinții și frații lor, vorbesc numai ungurește.





http://www.csango.ro/rom.html

Problema ceangailor maghiari revine in atentie. Doua organizatii neguvernamentale, Liga Proeuropeana si Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania acuza autoritatile ca duc o politica de asimilare a ceangailor din Moldova refuzandu-le dreptul la invatamant si slujbe religioase in limba maghiara. Potrivit celor doua organizatii
neguvernamentale, singura solutie ar fi recunoasterea statutului de minoritate nationala pentru ceangaii maghiari.
Reprezentantii APADORCH si ai Ligii ProEuropa spun ca au investigat situatia Ceangailor din judetul Bacau ca urmare a plangerilor primite din partea Asociatiei Ceangailor Maghiari din Romania. Potrivit raportului, 2.000 din cei 60.000 de ceangai din judet s-au declarat ceangai maghiari, ceea ce inseamna ca ar trebui sa beneficieze de invatamant in limba maghiara. Acest drept le-ar fi fost refuzat, spun autorii raportului, de catre Ministerul Educatiei. Vicepresedintele Ligii ProEuopa, Smaranda Enache, spune chiar ca exista cazuri de persecutie a ceangailor maghiari.

Smaranda Enache: Doua femei care se declara ceangau maghiar si sunt membre ale acestei asociatii si-au inchiriat cate o incapere dotata cu cele necesara pentru cercurile acestei asociatii, au foat mai mult de doua ore interogate, intimidate, amenintate ca vor fi amendate, ca li se va face perchezitie la domiciliu.

O alta problema ridicata de autorii raportului este refuzul preotilor romano-catolici de a oficia slujba in limba maghiara, asa cum ar fi cerut reprezentanti ai ceangailor maghiari. In opinia organizatiilor care au intocmit raportul, toate problemele ar dispare daca ceangaii maghiari ar fi recunoscuti ca minoritate nationala. Smaranda Enache si Gabriel Andreescu au invocat o recomandare a Consiliului Europei referitoare la ceangai.
etc....... smile.gif
---------------------
dialectul stravechi al ceangailor, asa cum e el, fie chiar si "mixtura" romano-maghiara trebuie pastrat viu, ca limba. asta vor ceangaii, atata tot.
nu alipire la Secuime, nu autonomie......
Sirius
QUOTE(rakoczy @ Oct 14 2005, 12:22) *
http://members.fortunecity.com/magyarhun/magyar/id10.html
4. Their number ranges, depending on the definition, from as many as 260,000 (which corresponds roughly to the Catholic population in the area), even if more than two thirds of them cannot speak the language, to as few as a couple of tens of thousands (based on the fact that in the last official census only less than 3,000 persons declared themselves as Csangos).



se inscrie in logica a ceea ce am spus mai sus. Acesti 260.000 de catolici or fi fost la origine ceangai, dar acum ei se declara romani de religie catolica.
In rest bogata informatie o s-o parcurg.
jericho
boxing.gif
Sirius
QUOTE(rakoczy @ Oct 14 2005, 12:22) *
http://members.fortunecity.com/magyarhun/magyar/id10.html
4. Their number ranges, depending on the definition, from as many as 260,000 (which corresponds roughly to the Catholic population in the area), even if more than two thirds of them cannot speak the language, to as few as a couple of tens of thousands (based on the fact that in the last official census only less than 3,000 persons declared themselves as Csangos).



se inscrie in logica a ceea ce am spus mai sus. Acesti 260.000 de catolici or fi fost la origine ceangai, dar acum ei se declara romani de religie catolica.
In rest bogata informatie o s-o parcurg.
Diogene
Învață alfabetul kirilic că-i de viitor (glumă macabră!).

Slavii au fost totuși sedentari. Mișcările lor au fost accidentale, din cauze exterioare. I-au cam zgândărit și transformat mongolii (tătarii). Tendințele imperiale sunt ceva mai noi, de la Petru Cel Mare. Au prins gustul expansiunii tot recuperând teritorii de la mongoli. Petru cel Mare era mare prieten cu Cantemir. Cică nu a vrut să semnez cu Cantemir tratatul cu granița pe Nistru ci l-a luat în brațe pe Dimitrie și l-a pupat (Petru avea 2,5 metri). Prietenia cu rușii s-a stricat din cauza Basarabiei pe la 1812.

Logica ta era valabilă și pe vremea lui Cuza, care a cam fugit la București de frica rușilor. Și e valabilă și acum cu țarul Putin la Moscova. Să plecăm toți de acolo și să facem granița pe aliniamentul Nămoloasa Galați?

Iar Galiția și Bucovina nu au fost atât de tentante pentru românii lui Menumorut până nu au apărut ceva neamuri de-a lui Rakoczy prin Crișana. Altfel, îmi pare că în jurul Cernăuțiului sunt niște soluri foarte mănoase...

QUOTE(Sirius @ Oct 14 2005, 12:18) *
Pacat ca harta aia e cu caractere chirilice sa mai vaz' si eu ce e pe acolo.
Dar cum au ajuns romanii asa de in nord? Nu te ambala, nu vreau sa te contrazic, intreb insa retoric. Hm, interesanta ipoteza asta cu coborarea din Carpatii Padurosi. Eu ziceam ca pana la Dragos n-au fost romani in Moldova pt ca logica bunului simt (am mers pe asta pt ca n-am cum demonstra) ne-ar spune ca un popor romanizat (prin natura lui sedentar deci) n-ar fi tentat sa populeze teritorii expuse mereu navalirilor asiatice. Iar pana la mongoli mai mereu a fost asa. Proto-slavi erau insa un popor migrator, oricum nu puteau ajunge in Europa de sud decat trecand pe acolo.
sosok
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 12:52) *
Învață alfabetul kirilic că-i de viitor (glumă macabră!).

Slavii au fost totuși sedentari. Mișcările lor au fost accidentale, din cauze exterioare. I-au cam zgândărit și transformat mongolii (tătarii). Tendințele imperiale sunt ceva mai noi, de la Petru Cel Mare. Au prins gustul expansiunii tot recuperând teritorii de la mongoli. Petru cel Mare era mare prieten cu Cantemir. Cică nu a vrut să semnez cu Cantemir tratatul cu granița pe Nistru ci l-a luat în brațe pe Dimitrie și l-a pupat (Petru avea 2,5 metri). Prietenia cu rușii s-a stricat din cauza Basarabiei pe la 1812.

Logica ta era valabilă și pe vremea lui Cuza, care a cam fugit la București de frica rușilor. Și e valabilă și acum cu țarul Putin la Moscova. Să plecăm toți de acolo și să facem granița pe aliniamentul Nămoloasa Galați?

Iar Galiția și Bucovina nu au fost atât de tentante pentru românii lui Menumorut până nu au apărut ceva neamuri de-a lui Rakoczy prin Crișana. Altfel, îmi pare că în jurul Cernăuțiului sunt niște soluri foarte mănoase...


ma bucura discutiile civilizate care se poarta pe aici!
totusi, diogene, rakoczy are dreptate. uneori e cam greu de decelat mesajul tau, no offence.
rakoczy
QUOTE(sosok @ Oct 14 2005, 11:59) *
ma bucura discutiile civilizate care se poarta pe aici!
totusi, diogene, rakoczy are dreptate. uneori e cam greu de decelat mesajul tau, no offence.



mda..... credeam ca numai eu sesizez asta.
unde e Piecardos? va zice ca esti ungur "greu de cap" w00t.gif

QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 11:52) *
Învață alfabetul kirilic că-i de viitor (glumă macabră!).

Slavii au fost totuși sedentari. Mișcările lor au fost accidentale, din cauze exterioare. I-au cam zgândărit și transformat mongolii (tătarii). Tendințele imperiale sunt ceva mai noi, de la Petru Cel Mare. Au prins gustul expansiunii tot recuperând teritorii de la mongoli. Petru cel Mare era mare prieten cu Cantemir. Cică nu a vrut să semnez cu Cantemir tratatul cu granița pe Nistru ci l-a luat în brațe pe Dimitrie și l-a pupat (Petru avea 2,5 metri). Prietenia cu rușii s-a stricat din cauza Basarabiei pe la 1812.

Logica ta era valabilă și pe vremea lui Cuza, care a cam fugit la București de frica rușilor. Și e valabilă și acum cu țarul Putin la Moscova. Să plecăm toți de acolo și să facem granița pe aliniamentul Nămoloasa Galați?

Iar Galiția și Bucovina nu au fost atât de tentante pentru românii lui Menumorut până nu au apărut ceva neamuri de-a lui Rakoczy prin Crișana. Altfel, îmi pare că în jurul Cernăuțiului sunt niște soluri foarte mănoase...


Petru cel Mare avea doar 2,1 m. oricum pentru vremea aia era urias w00t.gif
Cantemir era mic de statura.....
stiati ca era neam de tatar? crestinat desigur. coolspeak.gif
Diogene
Vă rog să dați exemple de fraze neinteligibile.

QUOTE(sosok @ Oct 14 2005, 12:59) *
ma bucura discutiile civilizate care se poarta pe aici!
totusi, diogene, rakoczy are dreptate. uneori e cam greu de decelat mesajul tau, no offence.
sosok
sesizez un vag mesaj "subliminal"........ o anume tendintza...... naughty.gif dar nu e explicita. cred ca frazele sunt voit alambicate. sesizez ceva.... conspirationist naughty.gif
Diogene
Picard și unul care îmi dă pumni în gură mai sus, au sesizat mai clar. Vreau să dărâm "începuturile" și drepturile "românilor în Dachia". Vor fi prinși toți românii și vor fi închiși în lagăr în Transnistria. Dup care se va da cu var.


QUOTE(sosok @ Oct 14 2005, 13:17) *
sesizez un vag mesaj "subliminal"........ o anume tendintza...... naughty.gif dar nu e explicita. cred ca frazele sunt voit alambicate. sesizez ceva.... conspirationist naughty.gif
dan-marius
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 12:29) *
Nu prea văd nuanța. Discernământul și raționamentul sunt de la bovine. Rumegarea este de la oameni.
Regele Ungariei a fost cu câteva sute de ani (1089) înaintea lui Dragoș prin Moldova.

Care e traseul pe care a calatorit?
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 12:29) *
Dragffi ăsta cred că era un român destul de maghiarizat, ferchezuit, care nu suporta să doarmă în corturi, care se îndeletnicea mai mult cu vânătoarea decât cu luptele. A fost un fel de trimis plenipotențiar al regelui Ungariei. Și acum se trimit ambasadori mai mult piloșii decât merituoșii.

Sau poate vroia doar sa scape de el asa ca l-a trimis in aia a masii dincolo de frontiera. biggrin.gif Impreuna cu vasalii lui cu tot.
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 12:29) *
De-abia cu Bogdan I se schimbă lucrurile.
Încerc să te cred. Da' de unde erau? Dintre pecenegi, dintre slavi, dintre cumani? Erau vechii daci sau strălatini care au rezistat tuturor intemperiilor pentru că țineau cușma pe o ureche?

Nu ai susținut că moldovenii sunt imigranți?

Nu eu, ci Sirius. Eu sint adeptul ipotezei ca daco-romanii nu am parasit niciodata aceste locuri (eventual cel mult temporar, pentru a se ascunde din fata valurilor de navalitori pentru a se intoarce dupa un timp). Adica cele ale actualei Rromanii.
rakoczy
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 12:41) *
Picard și unul care îmi dă pumni în gură mai sus, au sesizat mai clar. Vreau să dărâm "începuturile" și drepturile "românilor în Dachia". Vor fi prinși toți românii și vor fi închiși în lagăr în Transnistria. Dup care se va da cu var.




OOOOHHHH! w00t.gif w00t.gif

nono.gif
ce gluma!

sa glumim in continuare? naughty.gif
Diogene
Aștept alte argumente la ipoteza ta în afara de cele ale lui Alexandru Vlahuță din "România pitorească"

Cât despre traseului regelui ungur... Ar fi ajuns la o apă. Era foarte însetat și ar fi zis "szeretlek" (te iubesc). Și de atunci i-a rămas numel "Siret".

Mai este un "Siret" în Galiția. Acolo a ajuns alt rege ungur, o sută de ani mai târziu. Și era și el însetat.

QUOTE(dan-marius @ Oct 14 2005, 13:42) *
Care e traseul pe care a calatorit?

Nu eu, ci Sirius. Eu sint adeptul ipotezei ca daco-romanii nu am parasit niciodata aceste locuri (eventual cel mult temporar, pentru a se ascunde din fata valurilor de navalitori pentru a se intoarce dupa un timp). Adica cele ale actualei Rromanii.



M-am uitat atent la fotografii, dar nu am văzut nicăieri gluma. În plus sunt clujean și îmi e foarte cunoscut piesajul. Pe vremea aceea, recunosc, nu eram în Cluj. Un unchi astupa o fântână ca să-i păcălească pe militarii unguri care căutau reperele de pe o hartă. Astfel unchiul meu a făcut România cu câțiva kilometri mai mare.


QUOTE(rakoczy @ Oct 14 2005, 13:55) *
OOOOHHHH! w00t.gif w00t.gif

nono.gif
ce gluma!

sa glumim in continuare? naughty.gif
Sirius
QUOTE(Diogene @ Oct 14 2005, 12:52) *
Învață alfabetul kirilic că-i de viitor (glumă macabră!).

Slavii au fost totuși sedentari. Mișcările lor au fost accidentale, din cauze exterioare. I-au cam zgândărit și transformat mongolii (tătarii). Tendințele imperiale sunt ceva mai noi, de la Petru Cel Mare. Au prins gustul expansiunii tot recuperând teritorii de la mongoli. Petru cel Mare era mare prieten cu Cantemir. Cică nu a vrut să semnez cu Cantemir tratatul cu granița pe Nistru ci l-a luat în brațe pe Dimitrie și l-a pupat (Petru avea 2,5 metri). Prietenia cu rușii s-a stricat din cauza Basarabiei pe la 1812.

Logica ta era valabilă și pe vremea lui Cuza, care a cam fugit la București de frica rușilor. Și e valabilă și acum cu țarul Putin la Moscova. Să plecăm toți de acolo și să facem granița pe aliniamentul Nămoloasa Galați?

Iar Galiția și Bucovina nu au fost atât de tentante pentru românii lui Menumorut până nu au apărut ceva neamuri de-a lui Rakoczy prin Crișana. Altfel, îmi pare că în jurul Cernăuțiului sunt niște soluri foarte mănoase...



Mmm, nu m-ai inteles. Ma refeream la navalitorii mongoloizi care socau Europa cand ajungeau aici. In fata alora nu avea curaj nimeni sa iasa in intampinare! Si pentru standardale europene de la acea vreme erau mult prea cruzi. Calugarul Rogerius, zice in sa "Carmen Mizerabile" cum ca ei nu cunosteau conceptul de mila. De fapt el a albit intr-o singura noapte de prizonierat la ei.

Iar ca slavii n-aveau vocatie migratoare stiu. De fapt ei au devenit mari razboinici doar sub comanda altora! In alianta cu tribul bulgarilor (de la care au mostenit structurile organizatorice) si sub tutela lor cred, au reusit sa-si creeze un "tarat" in Balcani. Cat despre rusi nu e nimic de comentat. Oleg , fiul vikingului Rurik, in 882 parca, cucereste Kievul si bune bazele "Rusiei kievene". Poporul "rush" erau de fapt vikingii suedezi (nu cei din Danemarca si Norvegia care au pradat Europa de Vest), care in timp au fost slavizati.
rakoczy
mda... poate nu a fost prea reusita gluma..... dar Pekardus este pe aici pe forum si va face spuma cand va vedea! naughty.gif

apai gluma mea a fost o reactie la treaba aia cu Transnistria si varul..... confusedsmiley.png
Sirius
Care-i poanta cu fotografiile alea?
Reclama
In curand... autoevolution.ro

Teste, stiri, ghiduri, jurnale, forum si multe altele!
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.