Originea românilor

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294

Forumul Softpedia > E-Opinions > Poiana lui Iocan

Diogene

3rd July 2006, 21:54

QUOTE(Ziper @ Jun 26 2006, 13:42)

Se vine cu afirmaţii de genul:
"Nu am văzut nici un studiu de folclor comparativ [pe domeniul X]. Nici nu cred că prea există. De-aceea se practică astfel de deliruri dacice.",
ceea ce dovedeşte nu doar o totală incultură în domeniul etnografiei şi folclorului, ceea ce poate fi scuzabil, dar şi o aroganţă şocantă: "Dacă eu nu ştiu ceva înseamnă că nu există".

Scuză-mă dacă te-am jignit domnule erudit. Eu am postat în altă parte chestiuni de etnografie bucovineană comparativă (că doar despre asta e vorba, nu de domeniul X). Am căutat prin biblioteci şi pe Internet. Am găsit doar la polonezi ceva.

Poţi să-mi dai acele titluri pe care nu le ştiu eu? Unde să scrie româneşte (nu englezeşte cum am citit eu) prin ce diferă dansurile bulgare de cele române şi cele ungureşti de cele române?

QUOTE(Ziper @ Jun 26 2006, 13:42)

Desigur, există şi izvoarele în sine, de la Herodot la Lactantiu şi de la Tacit la Iordanes, publicate în original de editori francezi sau români, germani ori britanici, în diferite colecţii. Pentru a le consulta este nevoie însă de cunoaştinţe corespunzătoare de latină, greaca veche şi, pentru izvoare ulterioare, cel puţin slavonă. Considerându-le rezervate specialiştilor, nu le mai amintim aici.)

Am scris în măsura posibilităţilor despre felul cum tot felul de mari oameni de ştiinţă români, care ne fac de râs în afara ţării, ne tratează pe noi românii de rând de idioţi, şi răstălmăcesc aceste izvoare. Am scris că, spre deosebire de cazul altor teritorii, se ştie cine a trăit în România de azi, din curtea Imperiului Roman de Răsărit, dar se tot încearcă să se facă din negru alb.

Cazuri tipice: trunchierea afirmaţiilor lui Herodot despre traci, sau vestitul "vom fi iarăşi ce am fost şi mai mult decât atât" al lui N. Ioga. Petru Rareş voia de fapt să spună că va ajunge iarăşi pe tron cu ajutorul Sultanului.

Ce eşti aşa nervos? Semnează cu numele adevărat dacă eşti de meserie. Noi ne dăm cu pseudonim ca să nu fim concediaţi de la serviciile noastre.

Ramunc

3rd July 2006, 22:05

QUOTE

Pentru că unitatea limbii române la sud şi nord de Dunăre este evidentă lingviştilor (desigur, nu neapărat şi arheologilor, medicilor, mecanicilor auto, aviatorilor sau profesorilor de engleză, ori altor specialişti din discipline străine domeniului în cauză) şi foarte bine atestată documentar.

Ce înseamna ca e evidenta lingvistilor? Daca aceasta evidenta nu se poate cuprinde în niste principii stiintifice, înseamna ca sunt doar impresii ale lingvistilor respectivi.

Despre originea vlahilor, a prezenta situri unde se afirma "evident ca aromânii sunt români" nu are relevanta.

Daca e asa, atunci sunt si situri unde se spune ca evident ca aromânii ar fi greci. Vedeti aceste discutii de pe alt forum: http://www.allempires.com/forum/forum_post...=12810&PN=1
si linkurile care se dau.

Diogene

3rd July 2006, 22:33

QUOTE(Ramunc @ Jul 3 2006, 23:05)

Ce înseamna ca e evidenta lingvistilor? Daca aceasta evidenta nu se poate cuprinde în niste principii stiintifice, înseamna ca sunt doar impresii ale lingvistilor respectivi.
.

Înseamnă că toţi mari savanţi ai lumii care s-au ocupat de cestiune au ajuns la aceeaşi concluzie.

Ramunc

3rd July 2006, 22:50

QUOTE(Diogene @ Jul 3 2006, 23:33)

Înseamnă că toţi mari savanţi ai lumii care s-au ocupat de cestiune au ajuns la aceeaşi concluzie.

Si de ce nu ni se spune cum? Ce e ezoterismul acesta?

ziper

3rd July 2006, 23:52

Pare fără rost...
Amintesc de faptul că am postat o bibliografie elementară pentru domeniul respectiv.
Th. Capidan, de pildă, este un reputat lingvist, specialist în dialectele româneşti sud-dunărene.
Dacă îi citiţi lucrările, veţi vedea şi care sunt principiile folosite.
Repet, am postat bibliografia necesară pentru domeniul izvoarelor istoriei românilor şi pentru românii sud-dunăreni în particular. Odată consultată, asemenea întrebări îşi vor afla un răspuns mult mai complet decât în câteva posturi, fie ele şi extinse.

ziper

4th July 2006, 01:36

QUOTE(Ramunc @ Jul 3 2006, 22:45)

Referitor la afirmatia ca lingvistii sunt convinsi de unitatea de origine a dialectelor romanice din Balcani si Carpati, nu trebuie sa uitam ca vlahii balcanici au fost puternic românizati datorita fluxului de carti în limba româna de care au beneficiat începând cu secolul 19.

Din păcate, lucrurile stau exact invers. Din bibliografia indicată veţi putea observa cu multă claritate că fenomenul a fost în sens opus direcţiei pe care o presupuneţi: de la sfârşitul sec. XVIII, odată cu masacrarea populaţiei româneşti din Aminciu, Moscopole şi alte oraşe din Epir, fenomenul de grecizare, slavizare şi respectiv albanizare al populaţiei româneşti din Balcani cunoaşte un ritm tot mai accelerat, iar diferenţierea faţă de idiomul daco-roman creşte.

QUOTE(Ramunc @ Jul 3 2006, 22:45)

Va adresez urmatoarea întrebare: daca ar fi existat o unitate a romanitatii balcano-carpatice, cum de exista aceasta fragmentare puternica chiar în Balcani? Cum de si-a pastrat limba româna unitatea vreme de atâtea secole iar romanitatea balcanica s-a fragmentat în asa masura?

Unitatea limbii române de la nord şi sud de Dunăre este dovedită de imensa majoritate a documentelor istorice referitoare la subiect. Ca explicaţie a acestei unităţi pe lângă fireasca ideea a formării simultane în epoca romană s-au adaus şi ipotezele migraţioniste, care încercau a aduce pe români fie din nordul Dunării în sud, fie din sudul Dunării în nord. Atât istoria cât şi lingvistica au dovedit falsitatea ipotezelor migraţioniste (a se consulta bibliografia elementară postată mai sus).
Fragmentarea idiomurilor româneşti din sudul Dunării s-a datorat unor izolări de natură etnică şi politică de diferite intensităţi (de exemplu, dalmata se desprinde de română în sec. XI, după cucerirea de Veneţia şi izolarea faţă de restul românităţii balcanice; de exemplu, istroromână şi meglenoromâna se dezvoltă lingvistic pe traseul unor graiuri nord-dunărene, până când scăderea radicală a numărului de vorbitori şi, implicit, generalizarea bilingvismului şi trilingvismului determină modificări radicale etc, etc; de altfel dacă citiţi Th. Capidan veţi putea înţelege pe larg fenomenul de care vă interesaţi).

QUOTE(Ramunc @ Jul 3 2006, 22:45)

Si înca o întrebare: presupunând, teoretic, ca în zona balcano-carpatica ar fi evoluat separat mai multe nuclee de limbi de origine latina, care ar fi fost aspectul acestor limbi ulterior?

Mă scuzaţi, dar "dacă şi cu parcă" nu sunt în domeniul meu de activitate. Realitatea este că în zona balcano-carpatică nu au evoluat separat mai multe nuclee de limbi de origine latină. Deşi nu aş dori să mai postez ceea ce oricum se regăseşte în bibliografia pe care am postat-o mai sus, poate este folositor să subliniez două aspecte fundamentale:
- structurile gramaticale fundamentale sunt identice idiomurilor sud şi nord dunărene ale limbii române;
- elemente de vocabular de origine latină veche prezente în sudul Dunării dar nu şi în nord şi în nordul Dunării dar nu şi în sud atestă formarea simultană a limbii române pe întreaga întindere dintre Maramureş şi Tesalia.
Desigur, mai există multe alte argumente lingvistice, ca şi istorice, dar pot fi găsite în lucrările amintite mai sus.

A! Şi pentru d-l Diogene: dacă vrei să cumperi pâine, mergi la brutărie. Dacă vrei să studiezi lucrări de etnografie şi folclor, mergi la Institutul naţional de etnografie şi folclor C. Brăiloiu. Specialiştii de acolo - de o deosebită amabilitate, vă asigur - vă vor indica lucrările care vă interesează. Să vă precizez că asemenea lucrări - pe care dvs. nu le-aţi găsit, desigur, pe internet - există încă din sec. XIX? Spor la citit!

k33

4th July 2006, 01:49

QUOTE(ziper @ Jul 4 2006, 00:52)

Ce pare fara rost ???

Spre exemplu pararea dlui Lucian Heţco poate fi considerata pozitiva sau negativa ?

Dansul spune niste lucruri destul de interesante, cum ar fi faptul ca aromanii sunt descendentii fostilor traci sud-dunareni si este destul de categoric cand nu afirma ca aromanii vorbesc limba romana ci o limba romanica.

Cam asta spunea si Ramunc. Care ar fi problema ?

Aromânii vorbesc o limba romanica ce deriva din vechea latina vulgara si se numesc ei insisi aromâni. Aromânii sunt o dovada istorica a unei continuitati milenare in peninsula balcanica, in ciuda slavizarii, grecizarii si prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. Insusi numele de "aroman" - nota bene, confirma originea latina a acestor populatii balcanice. Denumirea data aromanilor, cea de vlahi - ne apropie pe noi romanii (daco-romanii) de aromani inca o data, caci sute de ani am fost numiti chiar noi - cei de la nord de Dunare : "valahi". Aromanii sunt descendentii directi ai fostilor traci sud-dunareni romanizati odata cu cucerirea romana.

Geto-dacii, tot din neamul tracilor (I.C.Dragan) locuiau la nordul de Dunare fiind stramosii nostri directi. Romanizarea populatiilor trace respectiv a grupei tracilor geto-daci si a celor sud-dunareni (moesice) a a avut loc in perioade diferite, tracii sud-dunareni fiind deja sub stapanire romana inainte de razboaiele daco-romane din secolul I si II.e.n. Limba aromana (armaneasca), s-a format la sud de Dunare, despartindu-se dupa tezele mai recente de limba "Romaniei orientale" cel mai tarziu in secolul al zecelea, dar inceputurile acestui proces par fi situate chiar in secolul al 6-lea.

ziper

4th July 2006, 07:09

QUOTE("Lucian Heţco")

Motto: "Aromanii si daco-romanii sunt un singur neam. A pretinde ca romanii din Oltenia sau Moldova, Timoc, Macedonia, Basarabia sau orice alt pamant unde se vorbeste romaneste sunt "altceva" decat romani, nu este altceva este obscurantism si politicianism..." Un aroman.

Desigur, a fost pus ca motto pentru a evita răstălmăciri ca cele pe care le-am văzut mai sus pe acest topic. Se pare, fără rost, de vreme ce răstălmăcirile tot a apărut. Mai este de precizat că domnul Lucian Heţco, un patriot de care putem fi mândri, nu este, totuşi, istoric sau lingvist, astfel încât unele inexactităţi de exprimare îi sunt scuzabile (mai ales că delimitările făcute clarifică ceea ce ar putea părea obscur la o lectură crâmpoţită).
Mai pun un singur text din Lucian Heţco:

QUOTE("Lucian Heţco")

Aromanii sunt romani si vorbesc un grai al limbii romane si simt romaneste! Aromànii - sunt romànii de la sud de Dunare si atesta istoric dovada unei continuitati romànesti milenare in peninsula balcanica, in ciuda slavizarii, grecizarii si prigonirilor sociale de-a lungul secolelor.

Acum o fi clar?

Ramunc

4th July 2006, 07:32

Domnule Ziper,

va multumesc pentru indicatiile date.

Despre faptul ca ar fi existat o unitate a romanitatii balcano-carpatice, acest lucru este evident deoarece toate aceste limbi deriva din latina vulgara. Dar asa cum spuneti dv, au evoluat diferit, prezenta unor termeni de origine latina care se gasesc doar în Balcani dovedind acest lucru.

De asemeni am citit în Istoria Românilor (Editura Academiei) în volumul dedicat perioadei migratiilor ca în limba româna exista peste 100 de termeni de origine latina care nu se gasesc în alte limbi, deci nici în cele balcanice, de exemplu crestin, cântec, ierta, împarat, legana, întâi, lingura, oaie, ospat, placinta, putred, urî, vânat.

A afirma ca aromânii sunt români nu e neadevarat, înteleg ca ei se simt aproape români, dar totusi nu suntem chiar acelasi neam. Nu putem pune asemanarea dintre moldoveni si olteni pe picior de egalitate cu cea dintre români si aromâni.

Voi încerca, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa consult din lucrarile recomandate de dv.

ziper

4th July 2006, 07:48

QUOTE(Ramunc @ Jul 4 2006, 08:32)

Dar asa cum spuneti dv, au evoluat diferit, prezenta unor termeni de origine latina care se gasesc doar în Balcani dovedind acest lucru.

Eu nu spun aşa ceva, domnule Ramunc. Prezenţa unor termeni diferiţi în diferite regiuni este o caracteristică tipică graiurilor, diferenţele minore gramaticale de asemenea. Atunci când apar diferenţa mai mari dar e vorba de aceeaşi limbă se face trecerea la dialecte. Dar dialectele sunt părţi ale unei limbi unice! În cazul de faţă, limba română.

QUOTE(Ramunc @ Jul 4 2006, 08:32)

De asemeni am citit în Istoria Românilor (Editura Academiei) în volumul dedicat perioadei migratiilor ca în limba româna exista peste 100 de termeni de origine latina care nu se gasesc în alte limbi, deci nici în cele balcanice, de exemplu crestin, cântec, ierta, împarat, legana, întâi, lingura, oaie, ospat, placinta, putred, urî, vânat.

Da, în limba română. Inclusiv în dialectul aromân, de pildă. Faceţi confuzie între limbă şi dialect, presupunând din start că macedoromâna e o limbă străină (ceea ce este un punct de vedere străin celui susţinut de Academia Română). Cuvintele prezentate de dvs. apar şi în dialectul macedoromân!

QUOTE(Ramunc @ Jul 4 2006, 08:32)

A afirma ca aromânii sunt români nu e neadevarat, înteleg ca ei se simt aproape români, dar totusi nu suntem chiar acelasi neam. Nu putem pune asemanarea dintre moldoveni si olteni pe picior de egalitate cu cea dintre români si aromâni.

Suntem acelaşi neam, tocmai asta este durerea.
Îndoctrinarea ciudată la care au fost supuşi românii îi face să respingă bogăţia propriei lor culturi.
Explicaţi-i unui bavarez că "nu e chiar acelaşi neam cu germanii" pentru că nu e prusac!
Explicaţi-i unui lyonez că "nu e chiar acelaşi neam cu francezii" pentru că nu e din Languedoc!
E aberant!
Doar la noi se poate ajunge la absurditatea de a respinge pe vorbitorii unui dialect - recunoscut ca atare de cei mai reputaţi lingvişti români şi străini - pentru că nu vorbesc nativ fie limba literară, fie un alt dialect al aceleiaşi limbi.

QUOTE(Ramunc @ Jul 4 2006, 08:32)

Voi încerca, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa consult din lucrarile recomandate de dv.

Sper să vă ajute Dumnezeu să o faceţi, şi sunt convins că multe se vor limpezi.

Diogene

4th July 2006, 08:26

QUOTE(ziper @ Jul 4 2006, 02:36)

A! Şi pentru d-l Diogene: dacă vrei să cumperi pâine, mergi la brutărie. Dacă vrei să studiezi lucrări de etnografie şi folclor, mergi la Institutul naţional de etnografie şi folclor C. Brăiloiu. Specialiştii de acolo - de o deosebită amabilitate, vă asigur - vă vor indica lucrările care vă interesează. Să vă precizez că asemenea lucrări - pe care dvs. nu le-aţi găsit, desigur, pe internet - există încă din sec. XIX? Spor la citit!

Deci domnii de la Institut v-au vorbit de tomuri întregi de etnografie comparativă. M-am liniştit. Şi continui să mă îndoiesc de existenţa acelor studii. Soră mea a vrut să-şi dea doctoratul exact în acest domeniu... Datorită acestor domni etnografi, în rînd a faptului că nu ies în media, se exagerează excepţionalismul românesc şi se ajunge la subcultura "dacologiei". Doamna Marioara Murărescu, de la Televiziunea Publică Română îşi face treaba, dar poate nu ar strica să spună că tezaurul folcloric român este în mare parte în coproprietate cu alţii, că românii sunt acţionari nu investitori unici. Pe mine mă interesează receptarea istoriei, etnografiei etc., nu istoria, etnografia etc. Adică mă interesează construcţia şi supravieţuirea identităţii etnice la popor, nu la dascăli "roşi de molii". Deci am o abordare mai degrabă filosofic-sociologică. Şi chiar mă zbat să citesc şi să mă informez. Nu meritam să fiu pus în acelaşi plan cu K33 şi Ramunc care sunt mai neajutoraţi.

k33

4th July 2006, 10:51

QUOTE(ziper @ Jul 4 2006, 08:09)

Pare fără rost să mai postez, k33.
Chiar postul dvs. este un exemplu.
Eu pun bibliografie fundamentală, izvoare fără de care o discuţie "istorică" este, ca să fiu foarte delicat, lipsită de rost, iar dvs. veniţi cu un citat din Lucian Heţco rupt din context.
Totuşi, pe pagina agero, pe care sunt puse felurite texte istorice, se pot găsi - spre deosebire de textul ambiguu pe care aţi avut plăcerea a-l cita - şi altele, inclusiv cel indicat de mine în primul meu post şi declarat articol de top (aici).
Iar la începutul textului complet al domnului Lucian Leţco, scrie

Desigur, a fost pus ca motto pentru a evita răstălmăciri ca cele pe care le-am văzut mai sus pe acest topic. Se pare, fără rost, de vreme ce răstălmăcirile tot a apărut. Mai este de precizat că domnul Lucian Heţco, un patriot de care putem fi mândri, nu este, totuşi, istoric sau lingvist, astfel încât unele inexactităţi de exprimare îi sunt scuzabile (mai ales că delimitările făcute clarifică ceea ce ar putea părea obscur la o lectură crâmpoţită).
Mai pun un singur text din Lucian Heţco:

Acum o fi clar?

Nu e clar. Nu este clar pentru ca eu n'am rastalmacit nimic. Eu am citat.

Hai sa vedem cine rastalmaceste. Deci eu postez un text, nu imi permit sa'l comentez, ci decat sa spun ca mai au si altii pareri asemanatoare, dupa care tot dvs. spuneti ca textul este rupt din context.

Eu nu spun nimic. Eu ascult toate parerile. Parerea dlui. Hetco, din care eu am extras cele de mai sus, este publicata in intregime la adresa http://www.gk.ro/sarmizegetusa/neamul_romanesc/aromani.htm

Eu nu vad nimic de rastalmacit acolo. Daca dvs. spuneti ca autorul face inexactitati, si ca textul este ambiguu, ar trebui sa argumentati.

Noi asa facem aici pe forum cand sustinem o teza. Argumentam. Altfel trebuie sa va dau dreptate cand spuneti ca o discutie cu dvs. pe aceasta tema n'are rost.

k33

4th July 2006, 11:10

QUOTE(Diogene @ Jul 4 2006, 09:26)

Nu meritam să fiu pus în acelaşi plan cu K33 şi Ramunc ...

Aicea ai perfecta dreptate. Tu meriti sa fi pus in acelasi plan cu un mare istoric imigrationist, precum Roesler. Sa ma anunti cand ajung românii ăia din miracule in Dacia.

QUOTE(Diogene @ Sep 26 2005, 12:15)

Eu sunt mai dur şi cred că leagănul românilor nu cuprinde nici un centimetru din actualul teritoriu al României.

Eu nu sunt asa dur

ca tine. Am descoperit câtiva centimetri din actualul teritoriu al Romaniei unde cred ca este leaganul românilor. Se afla intr'un alt plan decat ăla paralel in care te afli tu.

k33

4th July 2006, 11:37

Aşa, măcar pentru a fi consemnata, postez aicea parerea dlui. Dr. Dumitru Piceava Presedintele Federatiei "Liga Aromanilor din Romania". Sper sa nu fiu injurat (mai mult decat pana acum

)

Un alt punct de vedere asupra aromanilor
Sambata 06 Mai 2006

In legatura cu interviul luat de catre Alexandru Mihalcea lui Stoica Lascu si publicat in "Romania libera" din data de 15 aprilie 2006 cu titlul "In Romania, aromanii nu sunt minoritari Ð au fost, sunt si vor ramane romani", am dori sa facem anumite precizari.
Aromanii se considera urmasii lui Filip al II-lea si Alexandru Macedon, si ca ei fac parte din stramosii lor, tot asa cum Burebista si Decebal sunt considerati stramosii romanilor.
Macedonia - o tara care s-a format ca regat, inca din secolul VIII i.Hr., apoi ca imperiu, fiind considerat cel dintai imperiu din Europa si totodata cea mai inalta expresie politica a spatiului balcanic si european pana la incadrarea sa in hotarele Imperiului Roman in secolul II i.Hr. - este situata in partea central-estica a Peninsulei Balcanice si a fost locuita din vechi timpuri de triburi macedonene.
Prin expansiunea Romei dupa moartea lui Alexandru Macedon (323 i.Hr.), suveranitatea imperiului macedonean avea sa decada si sa se destrame, iar Macedonia insasi sa fie desfiintata ca regat si transformata in provincie romana (148 i.Hr.).
Anul 148 i.Hr. reprezinta data de cand incepe lungul proces de romanizare a populatiei macedonene si nasterea unui popor nou, ca urmare a simbiozei dintre bastinasii macedoneni si nou-veniti, ce va purta mai tarziu numele de vlah, armanu, aroman etc.
Limba latina, acest instrument de unificare etnica, a fost impusa nu numai populatiei macedonene, ci tuturor popoarelor autohtone cucerite de romani.
Cauza pentru care romanismul a prins radacini atat de puternice si atat de durabile in Macedonia - precum s-a intamplat si in Dacia mai tarziu - se datoreaza faptului ca romanii erau posesorii unei civilizatii superioare bastinasilor.
Aceasta se poate deduce si din faptul ca, daca populatia macedoneana, prin asezarea multor colonisti romani, a suferit un proces de romanizare, populatia blocului elenic insa a ramas neatinsa de un astfel de fenomen.
Daca baza etnica la romani este formata de catre daci in schimb la aromani baza etnica este formata de catre macedoneni.
Limba latina a fost cea care s-a impus si a dus in final la indepartarea definitiva a limbii macedonene, cea care nu era inteleasa nici de greci si nici de catre iliri.
Incepand de la aceasta data (148 i.Hr.), timp de mai mult de doua milenii, Macedonia si populatia ei (este vorba acum de aromani) au reusit sa reziste sub Imperiul Roman timp de aproape opt secole, sub Imperiul Bizantin, mai mult de opt secole si sub Imperiul Otoman, aproape 5 secole (circa 460 de ani).
Dupa o existenta de mii de ani, in anul 1913, prin Pacea de la Bucuresti din 10 august, incheiata dupa razboaiele balcanice, pamanturile Macedoniei (in suprafata de circa 87.500 kmp) si populatia ei au fost impartite celor patru state vecine: Grecia (51%), Albania (11%), Serbia (29%) si Bulgaria (9%). De la aceasta data, 10 august 1913, aromanii au intrat intr-un proces necrutator si neintrerupt de deznationalizare si asimilare de catre populatiile majoritare in mijlocul carora au ajuns sa traiasca.
Se sustine ca limba aromana ar fi un dialect al limbii romane si care a aparut dupa anul 1848 - dupa ce revolutionarii romani pasoptisti (Cristian Tell, Nicolae Balcescu etc.) au luat contact cu aromanii din Macedonia - are aceeasi vechime cu o teorie greceasca asemanatoare cu ea, dar care insa sustine ca aromana este un idiom al limbii eline, iar aromanii sunt greci latinizati.
Oamenii de stiinta insa spun ca limba aromana este o limba romanica careia, din vechea limba latina vulgara, i-au ramas in lexicul de baza circa 1600 de cuvinte. De-a lungul celor doua milenii de existenta, limbii aromane i s-au mai adaugat circa 2600 de cuvinte grecesti, 560 de cuvinte slave, 350 de cuvinte albaneze, 1600 de cuvinte turcesti etc. Cu toate ca in lexicul de baza s-a adaugat un numar mult mai mare de cuvinte din alte limbi balcanice (slave, grecesti, turcesti), structura, morfologia si sintaxa limbii aromane nu s-au schimbat si au ramas asa cum au fost si in limba latina.
De asemenea, elementele fundamentale ale lexicului, cele de intrebuintare permanenta, de circulatie interna, sunt tot de origine latina. Ele revin tot mereu, sunt necontenit intrebuintate in graiul zilnic si au familii de cuvinte foarte bogate.

Argumente lingvistice

A. Xenopol, in cartea sa "Teoria lui Roesler", studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana, Ed. Albatros, Bucuresti, 1998, critica un istoric cu numele de Hunfalvy care sustinea ca "Romanii din nordul Dunarii inteleg usor limba macedo-romana".
Xenopol a raspuns astfel: "Este cunoscut ca un roman de la nord de Dunare nu poate fara un studiu sau fara a invata de inainte sa inteleaga dialectul vorbit la sudul Balcanilor si invers". De acest lucru poate sa fie convins fiecare cand va compara doua texte luate din aceste doua limbi.
In final A.D. Xenopol, tragea concluzia: "Aceste doua dialecte sunt cu totul diferite, nu sunt la fel". Mai departe marele istoric aduce si alte argumente in legatura cu aceste doua limbi intre care este o mare diferenta. "Limba aromana nu poate sa fie socotita ca un dialect al limbii daco-romane. Ca sa fie socotita ca dialect trebuie sa indeplineasca cel putin doua conditii: dialectul aroman si cel daco-roman trebuie sa fie produsul unui singur popor si sa traiasca in acelasi loc; sa aiba aceeasi istorie".
In realitate, intre aromana si daco-romana este departe de a fi vorba de identitate, ci doar de concordante structurale si materiale importante. Majoritatea acestor trasaturi comune au fost dobandite inainte de secolul al VII-lea (Mihaescu 1978: 320-327), cu toate acestea dezvoltarea paralela, dar independenta a continuat chiar si dupa aceasta data, in virtutea tendintelor comune mostenite.
Pentru a explica concordanta dintre cele doua idiomuri (aromana si romana) nu este deloc necesar sa-i asezam pe toti (aromani si romani) in vreun district riguros inchis, pentru doua-trei secole . Nu trebuie sa uitam ca aria macedoneana a fost romanizata cu mai mult de doua secole inaintea Daciei (148 i.Hr.), ca ea a continuat sa faca parte din imperiu si dupa parasirea Daciei, si ca inaintea sosirii slavilor exista - de la Adriatica la nordul Carpatilor - un continuum Romanicum, presarat de neromani, dintre care unii, ca albanezii, n-au fost niciodata romanizati.

http://www.romanialibera.ro/editie/index.p...2006&idx=69

soka norman

4th July 2006, 13:11

pai Philip2 era daco-get.Capitala macedonilor era Pulpu-deva(Philipo-polis) asta intr-o zona sud tracica unde majoritatea oraselor aveau terminatia -para
de fapt singurul oras din zona cu terminatia -deva e chiar capitala macedoniei.
ciudata coincidenta.sa fi vorbit dacii latina inainte de "latinizare" ?

Ramunc

4th July 2006, 14:13

QUOTE(soka norman @ Jul 4 2006, 14:11)

Pulpudeva, actualul Plovdiv, nu e în Macedonia ci în Moesia, aproape de Dunare. Orasul e tracic, numele original era Kendros, Eumolpia, Thrimonzium. Numele de Pulpudeva a fost adoptat dupa refondarea orasului de catre Filip II, asemenea Bizantium-ului care a devenit Constantinopol.
http://www.plovdiv.org/history.html

Macedonia e o provincie în sudul Balcanilor, împartita actualmente între Macedonia (fosta republica iugoslava), Grecia si Bulgaria. În antichitate, capitala Macedoniei s-a aflat succesiv în mai multe orase: Vergina, Pella, toate aflate în zona apropiata Tesalonicului.
http://www.macedonia.com/english/history/capital1.html

soka norman

4th July 2006, 14:20

pai si capitala statului macedonean care era?

Diogene

4th July 2006, 15:48

QUOTE(Ramunc @ Jul 4 2006, 15:13)

Pulpudeva, actualul Plovdiv, nu e în Macedonia ci în Moesia, aproape de Dunare.

Ia o hartă şi nu mai tot face spam că e ilegal.

Ramunc

4th July 2006, 15:54

QUOTE(soka norman @ Jul 4 2006, 15:20)

pai si capitala statului macedonean care era?

Am scris: capitala a fost întâi Vergina, apoi Pella. Mormântul lui Filip II a fost descoperit la Vergina.

Vergina si Pella sunt doua situri arheologice foarte frumoase:
http://images.google.ro/images?q=vergina&a...t%C4%83+Imagini

http://images.google.ro/images?svnum=10&am...btnG=Caut%C4%83

QUOTE

Ia o hartă şi nu mai tot face spam că e ilegal.

Scuze.

k33

4th July 2006, 16:46

QUOTE(Diogene @ Jul 4 2006, 16:48)

Ia o hartă şi nu mai tot face spam că e ilegal.

Dar daca pune o harta contrafacuta ? Ma bine pune tu una. Ai grija sa fie una certificată de ASOCIAŢIA PENTRU PROTECŢIA BENEFICIARILOR DE ISTORIE

ziper

4th July 2006, 17:17

Domnule k33, mai multă atenţie la afirmaţii, vă rog, mai ales dacă apoi adoptaţi - nemotivat - un ton jignit-agresiv.
Deci, răstălmăcirea dvs.:

QUOTE("k33")

Dansul [adică Lucian Heţco] ... este destul de categoric cand nu afirma ca aromanii vorbesc limba romana ci o limba romanica.
Cam asta spunea si Ramunc. Care ar fi problema ?

Problema a fost lămurită de mine prin citatele din d-l Heţco, ce afirmă categoric identitatea românească a macedo-românilor, ceea ce arată caracterul de răstălmăcire sau greşită interpretare (acelaşi lucru) a textului (ambiguu) citat de dvs.
Mai mult, aşa cum am explicat, afirmaţia în sine (indiferent cui i-ar aparţine) este falsă, din motivele ştiinţifice deja prezentate precum şi din cele care pot fi culese de doritori din lucrările pe care le-am recomandat anterior.
Aceste lucruri puteau fi înţelese chiar din postul deja pus de mine, dacă aţi fi avut amabilitatea de a urmări linkurile oferite şi a constata direct contradicţia flagrantă între textul ales de dvs. şi alte texte produse ori promovate de Lucian Heţco.
(În această privinţă oricum realitatea ştiinţifică este cea pe care am prezentat-o deja; desigur, d-l Lucian Heţco, aflat în
Germania, este supus influenţei sistematice a şcolii de la Freiburg, finanţată direct de Grecia şi susţinătoare a separaţiei între românii sud-dunăreni - declaraţi, în fapt, "elinovlahi" )

Domnule Diogene, probabil că într-adevăr căutaţi ceva cu lumânarea, dar nu un om, ci speculaţia inutilă. Totuşi, înainte de a răspunde la subiect, nu pot să nu mă declar personal deranjat de afirmaţia

QUOTE("Diogene")

Nu meritam să fiu pus în acelaşi plan cu K33 şi Ramunc care sunt mai neajutoraţi.

Nu ştiu la ce vă referiţi când spuneţi "neajutoraţi" (un termen cu multe conotaţii peiorative), dar, chiar dacă în multe privinţe fragilitatea documentării la dvs. şi domnii k33 şi Ramnuc este similară, coerenţa argumentaţiei şi soliditatea principiilor este net în favoarea lor. Din acest punct de vedere nici nu vă pun pe acelaşi plan, dânşi fiind evident bine-intenţionaţi şi în căutarea adevărului, în vreme ce dumneavoastră oscilaţi aleatoriu în jurul câtorva puncte de vedere contradictorii. (Crede, oare, k33, că este nevoie să mai argumentez acest fapt, dovedit doar cu ceva pagini mai devreme?)

Revenind on-topic, să revedem argumentaţia dvs.

QUOTE("Diogene")

Şi dacă le-am văzut, ba chiar am şi consultat unele?
Între a vrea să-ţi dai un doctorat şi a avea unul este ceva distanţă. Şi totuşi cunosc "doctori" în felurite domenii care nu-şi merită titlul nici pe departe. O asemenea afirmaţie nu poate constitui un argument ştiinţific. Vreau şi sper să evit orice discuţie personală şi nădăjduiesc să nu ne mai aducem fraţii şi surorile ca argumente.

Dacă vreţi să treceţi de la "credinţă" şi "îndoială" la certitudine, faceţi bine şi vizitaţi institutul. Intrând pe poartă, traversaţi curtea interioară drept înainte, şi intrând pe uşa pe care o întâlniţi veţi vedea indicatorul către biblioteca de la etaj. Cu o sumă foarte modestă vă puteţi face legitimaţie, iar bibliotecara - de fapt o specialistă în domeniul său - vă va putea ghida în domeniul ce (spuneţi că) vă interesează. Veţi putea constata (probabil cu mirare) că primele consemnări ale dansurilor româneşti şi paralele cu altele străine există din secolul XIX, că în sec. XX se dezvoltă mai multe sisteme de stenografiere a dansurilor populare ce permit comparaţii amănunţite (nu doar de ritm şi aspect general, ci şi de paşi, poziţii ale picioarelor, braţelor şi capului etc).

QUOTE("Diogene")

Datorită acestor domni etnografi, în rînd a faptului că nu ies în media, se exagerează excepţionalismul românesc şi se ajunge la subcultura "dacologiei".

Fantazaţi artistic, domnule Diogene.

În primul şi în primul rând, "excepţionalismul românesc" este, în multe domenii, un fapt, fie el pozitiv sau negativ.

În al doilea rând, promovarea sa peste măsură nu a fost niciodată iniţiativa sau apanajul entografilor şi nici în capacitatea lor de control (dacă ar exista aşa ceva).
Asemenea afirmaţie dovedeşte atât lipsa de cunoaştere a istoriei etnografiei şi folcloristicii româneşti, cât şi înclinaţia spre speculaţii şi afirmaţii lipsite de orice temei. Ca o paranteză utilă, cu ceva excepţii, şcoala etnografică românească a fost în mare parte tributară unor şcoli străine, aplicând de multe ori în interpretarea datelor folclorice şi etnografice principii cu totul invalide, folosite de acele şcoli pentru culturi primitive din America de Sud ori Polinezia.

"Dacismul" de care vorbiţi - ca formă excesivă de atribuire a actelor de folclor - apare spre sfârşitul perioadei interbelice, mai ales sub influenţa directă şi extrem de puternică a lui... Mircea Eliade! Care nu era nici etnograf, nici folclorist, dar s-a băgat în respectivele domenii cu nonşalanţă, inventând cu talent fapte inexistente şi producând ravagii în concepţiile multora. Dar, repet, nu era nici folclorist, nici etnograf, astfel încât aserţiunea dvs. se dovedeşte complet falsă.
În fine, cei doi mai autori ai ipotezei protocroniste (pe care o resping în baza izvoarelor amintite în alt post) sunt pentru sec. XIX - dar multă vreme ignorat - N. Densuşianu, iar pentru sec. XX Iosif Constantin Drăgan. Dintre aceştia, N. Densuşianu era şi folclorist, dar lucrarea sa (Dacia preistorică) este extrem de slabă din punct de vedere folcloric şi nu a fost niciodată apreciată altfel de folcloristica românească. Din acest punct de vedere, folcloristica şi-a făcut datoria.

S-ar înţelege din textul dvs. că etnografii care nu împărtăşesc această opinie şi care "nu ies în media" sunt totuşi, vinovaţi prin această absenţă, de "excepţionalismul românesc şamd". Tot fantazare. Misiunea cercetătorilor este una, a enciclopediştilor alta, a popularizatorilor alta. Faceţi o gravă confuzie între domeniile de activitate, ceea ce nu este admisibil pentru un om de ştiinţă. Cum ar fi să reproşăm minerilor că, pentru că nu ies pe piaţa de legume cu minereurile, rulmenţii produşi de IMGB sunt de slabă calitate? Absurd, se înţelege. Dar cam acelaşi lucru faceţi dvs. Etnografii şi folcloriştii au misiunea de a culege date, încercând să influenţeze cât mai puţin cu putinţă cultura pe care o studiază (principiu care, se vede, vă este străin). Ca urmare, publicarea rezultatelor într-un tiraj restrâns este o necesitate deontologică. Altfel se va produce, ca în cazul Mioriţei lui Alecsandri, o contaminare ireversibilă.

Exagerările daciste sunt opera altor domenii şi altor forţe decât istoria, etnografia ori folclorul, lingvistica sau altă disciplină similară.

QUOTE("Diogene")

Pe mine mă interesează receptarea istoriei, etnografiei etc., nu istoria, etnografia etc. Adică mă interesează construcţia şi supravieţuirea identităţii etnice la popor, nu la dascăli "roşi de molii". Deci am o abordare mai degrabă filosofic-sociologică.

Mai degrabă, domnule Diogene, fantezist-filosofică.
Înseşi formele de receptare a istoriei, etnografiei şamd în popor ţin de etnografie şi folclor, nu de sociologie şi în nici un caz de filosofie (să fim serioşi!). Confuzia pe care o faceţi între disciplinele ştiinţifice este evidentă.
Mai rău, nici măcar nu vă daţi seama că, de fapt, "construcţia şi supravieţuirea identităţii etnice la popor" este în primul şi în primul rând domeniul etnografiei, etnologiei şi folcloristicii (cu sprijinul masiv al istoriei şi lingvisticii) şi doar ulterior - şi conclusiv ori tangenţial - al sociologiei sau antropologiei (din roadele cărora filosofia, la rândul ei, poate culege material pentru speculaţiile-i sterile, ceea ce oricum nu este ştiinţă).
Cred că am acordat destulă atenţie unui post care, dincolo de agresivitate, nu se remarcă decât prin subiectivitate şi lipsa de spirit ştiinţific.

ziper

4th July 2006, 17:27

Pentru domnul k33 şi postul său despre aromâni: vă recomand lucrările domnului Hristu Cândroveanu, preşedintele Fundaţiei Culturale Aromâne "Dimândarea părintească" şi al Societăţii de Cultură Macedo-Române. Dânsul tratează de multă vreme problemele pe care le ridicaţi dvs. şi alţii aici (pentru a nu aminti din nou de izvoarele istorice şi linvistice amintite mai sus, care par a nu prea interesa pe "interesaţii de istorie").
Nu voi înfăţişa aici istoria dureroasă a dezbinării aromânilor de către propaganda grecească. Dar este bine să ştiţi că asemenea texte îşi au în asemenea propagandă originea, iar nu în analiza ştiinţifică.
Şi, pentru că am uitat să citez anterior această lucrare, recomand celor dornici Geneza conştiinţei naţionale la macedo-români a lui Constantin Papanace. Lămureşte, de asemenea, multe.

De asemenea, sugerez şi consultarea unui document istoric, adică a unui izvor istoric,
MEMORIILE CĂPITANULUI COLA NICEA - sau despre istoricul formării cetelor de luptători români pentru emanciparea politică a românimii din Macedonia .

Ramunc

4th July 2006, 18:09

Domnule Ziper,

afirmatiil dv privind faptul ca ar exista dialecte ale limbii române, nu mai multe limbi romanice esteuropene, mi se pare o blocare în definitii.

Important e sa stim cum s-au format limbile romanice esteuropene. Unde s-a format limba româna? Ce limba vorbeau vlahii din Bulgaria? Ce limba s-a vorbit în teritoriul Iugoslaviei?

A existat o influenta între limba nord-dunareana si limbile balcanice?

Pollux

4th July 2006, 18:22

am si eu o intrebare de nespecialist intr-ale istoriei:

stiu ca pana prin secolele 18-19 limba folosita in scrierile bisericesti si oficiale ale tarilor romane era slavona. tinand cont ca primele scrieri in romana au aparut prin secolele 18-19, este oare posibil ca aceasta sa fie perioada de formare a poporului roman asa cum il stim astazi?
ma gandesc ca pana atunci era un fel de amestecatura intre slavi, romani, ungurii, germani, turci etc.

si ma mai gandesc si la titulaturile voievozilor. din cate imi amintesc si eu din clasa a V-a (

) Mircea cel Batran se definea ceva de genul "Io, Mircea Voievod, stapan peste toata tara [si aici o lunga insiruire de teritorii]". Deci ei se defineau conducatori ai unor teritorii indiferent de originea populatiei de acolo, nu ai unei natiuni.

teoria asta, evident, daca ar fi plauzibila,ar putea fi aplicabila oricarui teritoriu din europa nu numai celui pe care azi il consideram romanesc. (spun asta pentru a nu se intelege ca sunt antiroman.) ma gandesc ca formarea statelor nationale este rezultatul revolutiilor nationaliste incepute de revolutia franceza la sfarsitul secolului 19. pana atunci nu cred ca exista ideea de nationalitate asa cum o stim astazi.

va rog sa nu dati cu pietre ci sa raspundeti politicos. e doar o intrebare.

Ramunc

4th July 2006, 18:34

Poporul român a avut o constiinta clara a identitatii sale, nu era o turma fara identitate si constiinta, aceasta este o prejudecata a omului modern.

Conducatorii de atunci ai României, ca si cei de azi, erau în general o patura suprapusa, de origine etnica neromâneasca (urmasi de stapânitori migratori). Ei actionau ca si conducatorii de azi sub diverse impulsuri, fie egoiste fie generate de sentimentul datoriei.

Asta nu înseamna ca aici trebuie sa includem voievozii exemplari, între care si Mircea cel Batrân, care nu foloseau acea titulatura pentru a-si etala posesiunile ci dimpotriva, din motive de afirmare a dreptului national al românilor asupra celor teritorii.

Revolutia franceza nu a fost o revolutie nationala ci anti-nationalista, iluminista, masonica, antihristica. Pozitia intelectualilor masoni fata de nationalism a fost în general pozitiva în secolul 19, mai ales în cadrul natiunilor în redesteptare ca cea a românilor. Îmbinarea dintre nationalism si iluminism e o problema interesanta, sunt doua directii oarecum contradictorii.

Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.