Originea românilor

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294

Forumul Softpedia > E-Opinions > Poiana lui Iocan

Diogene

18th June 2006, 11:03

Numărul unor asemene vorbe esenţial albanese în graiul nostru cel mai de baştină, adecă în gura ţăranilor, este foarte mare, cele mai multe fiind până aici necunoscute, o semă păstrându-se abia ca nişte resturi preistorice, în câte un colţişor, în câte un district, în câte o localitate.
....
Caracteristice mai ales sunt întâlnirile dintre Români şi Albanesi nu prin vocabular, ci prin particularităţi fonetice, morfologice şi sintactice, care nici într-o ipoteză nu se pot împrumuta de la străini şi nu se pot altoi în cursul timpuli ci datează de la însăşi obârşia limbii.
....
O vorbă curat latină la Români devine un învederat albanism printr-o schimbare de sens, printr-un proces logic, printr-o altă idee în locul celei latine.

B.P. Haşdeu: http://www.unibuc.ro/CLASSICA/albanesii/9albanesii.pdf

Aşa că K33 poţi să faci ceva pe cele 88 de cuvinte ale tale. Am aflat ce este un semidoct: nu atât cel care nu ştie ci acela care nu poate extrage o concluzie din ceea ce ştie. Adică a practica o profesie nu te asigură că nu vei fi toată viaţa un semidoct tocilar, incapabil de judecată.

Spune-i şi la DOCTROUL de Şerban că daco-geţii au trăit în sudul Dunării. Acolo sunt pomeniţi prima dată geţii, iar tracii-traci erau în sudul MuUnţilor Balcani.

danip00

18th June 2006, 11:09

mai fratilor. pana acuma m-am zbatut sa le explic unora ceea ce spuneati si voi. bineinteles ca fiind mai putin decat istoric amator, putinele mele argumente nu au prea facut fata celor care au tocit istoria in liceu. recomandati-mi si mie ceva literatura scrisa de romani sau macar tiparita in romania (cu coperti groase ca sa le dau in cap cu cartea daca nu inteleg

) care sa sustina ceea ce spuneti. Oricum respect pentru modul in care ati pus problema.

Ramunc

18th June 2006, 13:10

Iata fragmente dintr-un articol al unui experimentat specialist strain (CV-ul lui de 45 de pagini la http://www.ling.ohio-state.edu/~bjoseph/JosephCVoct05.pdf ) privind caracterul limbii române, care s-a format independent de limbile balcanice:

"Thus Daco-Romanian really does not match up well with the other Balkan languages with regard to showing evidence of a 'have' perfect system, since it has a formation that is superficially somewhat parallel in terms of its form but quite different in terms of its meaning. Moreover, when approached from the perspective of meaning, it is noteworthy that the Daco-Romanian form corresponding in meaning to a past perfect is not a periphrastic tense at all, but rather is a syntheticc, i.e monolectal, formation, as in (11):
(11) 1SG lucrasem 1 PL lucraseram 'I had worked, you had worked, etc.'

2 lucrasesi 2 lucraserati

3 lucrase 3 lucrasera

..........

Still, of the varieties of Romanian other than Istro-Romanian, Daco-Romanian is the least like the core Balkan languages - and the most like other Romance languages - while Aromanian and Megleno-Romanian are far more Balkan in their character, at least insofar as the perfect and the preterite tenses are concerned. Affinities that Daco-Romanian may show with Balkan languages in this regard (cf.(12) and (13)) have not been such as to give all parts of its perfect and preterite system an overall Balkan character.

.........

Overall, therefore, this exercise in areal and genetic comparisons involving equivalents of perfects and simple preterites reveals that Daco-Romanian is less fully a Balkan language, where "Balkan" marks a language as having taken part in the contact situations that led to the massive structural convergences characteristic of the Sprachbund, than Aromanian or Megleno-Romanian, and further that is shows more affinities with other Romance languages in this domain than do either Aromanian or Megleno-Romanian. The comparisons mad ehere thus clarify the place of Daco-Romanian and the other varieties of Romanian both within the Balkans and within the Romance group, and further point to Aromanian and Megleno-Romanian as having taken part more fully in the intense and intimate contact that gave rise to the Balkan Sprachbund 23.

23A further conclusion would be that the sort of contact Daco-Romanian speakers had with speakers of other Balkan languages, e.g. Bulgarian, was of a different character, perhaps in a different social setting (e.g. more focused on church-related matters than on day-today, side-by-side living)."

Am impresia ca tot de pe acest topic am luat acest document dar nu am gasit adresa lui pe Internet, asa ca l-am pus la o alta adresa de unde-l puteti descarca:

http://www.savefile.com/files.php?fid=9541929

___________________________________________

Draga Dani,

iata ce carti îti recomand eu:

-Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, pâna acum au aparut trei volume (pâna pe la litera M mi se pare), ultimul în 2000
-Monografiile arheologice ale cercetarilor de la Bratei, Dridu, Bucov (nu stiu exact denumirile), cea despre cultura carpica. Se pot gasi la biblioteca Institutului de Arheologie, lânga ambasada Ungariei, pe o strada paralela cu Iorga. Probabil ca se pot gasi si la biblioteca facultatii de istorie din Universitate
-Volumul de articole "Ethnic contacts and cultural exchanges north and west of the Black Sea", aparut la Iasi în 2005 (editura Trinitas), articolul dlui profesor Adrian Poruciuc: "Lexical elements that reflect the contacts between old germanic and autochtonous populations in southeast Europe".

Diogene

18th June 2006, 15:07

QUOTE(Ramunc @ Jun 18 2006, 14:10)

Limbile balcanice, chiar şi greaca nouă, mai puţin albaneza, s-au format în urma invaziei slave, la care fenomen românii nu au participat. Dacă românii vin din sudul Dunării nu înseamnă că grecii noi, sârbii, bulgarii erau acolo când românii au plecat. Este la mintea cocoşului chestia asta, mai puţin la mintea lui Ramunc. Dacă aceşti balcanici îi asimilau pe romanicii de acolo, trebuia să se găsească influenţa în mai mare măsură în limbile lor (mai puţin este cazul builgarilor în care această influenţă este oarecum prezentă; sârbii sunt exemplul contrar). Nu se găseşte această influenţă, după cum zice domnul respectiv, deci romanicii s-au cărăbănit de acolo. Nu s-au lăsat asimilaţi, sau, mai logic, având în vedere situaţiile din alte provincii latine precum Galia, sau Spania, nu i-au asimilat pe noii veniţi. Au plecat pur şi simplu. S-au refugiat.

Interesant este faptul că ramura roşia limbii române nord-dunărene nu foloseşte acel perfect compus, fiind mai "balcanică" decât cea sudică, albastră. Popular se zice "au fost lucrată" în Ardeal, în loc de "lucraseră"...
A genetic, geographic and typological comparative perspective on Daco-
Romanian and the surrounding Balkan languages is offered by Brian D.
Joseph. He suggests that similarities in the interplay between prepositions
and def initeness,, together with parallels in stress patterns, in Daco-Romanian
and Albanian, ref lect a Proto-Albanian substratum. The simple past meaning
of the Daco-Romanian compound perfect indicates that the language is more
Romance than Balkan. Typologically, Daco-Romanian resembles Greek in
constructions involving tough-movement, but differs from both Romance
and Balkan languages in that the feminine singular accusative weak pronoun
follows the participle in compound perfect-like constructions.
http://email.eva.mpg.de/~cysouw/pdf/cysouwHASPEL.pdf

---
Iată un text simplu a lui "Aline" (altă "unguroaică" alături de Haşdeu, o anonimă, evident, habar nu am cine este) care ne spune cine au trăi in Valahia şi ce influenţe au fost:

Much of the area of modern Romania had post Roman populations with elements of Goths, Dacians, and Sarmatian peoples know as the Mures-Cerneahov culture followed by waves of migratory tribes. In 328 the Romans built a bridge between Sucidava (Celei) and Oescus (Gigen) which indicates that there was a significant trade with the peoples north of the Danube.

The Goths attacked the Roman Empire south of the Danube in 332 AD, settling north of the Danube then later to the south. The period of Goth rule ended when the Huns arrived in the area of modern Hungary and under Attila they attacked and destroyed some 170 settlements on both sides of the Danube.

Byzantine influence is evident during the 5th to 6th century, such as the site at Ipoteşti-Cândeşti, but from the second half of the 6th century and in the 7th century Slavic peoples crossed the territory of Wallachia and settled in it, on their way to Byzantium, occupying the southern bank of the Danube.

http://en.wikipedia.org/wiki/Wallachia

Abia azi românii, după sute de ani nu mai trăiesc cu frica în suflet că li se ia teritoriul. De-aceea pot vorbi liberi de spaime şi prejudecăţi despre originea lor.

Foarte bine spun unii (l-am auzit pe ministrul de externe Ungureanu) că puţine au fost aşa momente fericite în istoria noastră.

soka norman

18th June 2006, 16:12

Sunt stresat .

Credeam ca vom stabili acum pentru todeauna ,cu cartile pe masa ce s-a intamplat in 500-1200.

Domnule Diogene ,unde ai gasit informatia ca Baraganul si Banatul erau greu de arat .Am cautat o informatie asemanatoare si nu am gasit. Unde pot gasi mai multe amanunte despre acest lucru?Multumesc anticipat

k33

18th June 2006, 16:16

QUOTE(Diogene @ Jun 18 2006, 12:03)

[i] B.P. Haşdeu: http://www.unibuc.ro/CLASSICA/albanesii/9albanesii.pdf

Aşa că K33 poţi să faci ceva pe cele 88 de cuvinte ale tale. Am aflat ce este un semidoct: nu atât cel care nu ştie ci acela care nu poate extrage o concluzie din ceea ce ştie. Adică a practica o profesie nu te asigură că nu vei fi toată viaţa un semidoct tocilar, incapabil de judecată.

Spune-i şi la DOCTROUL de Şerban că daco-geţii au trăit în sudul Dunării. Acolo sunt pomeniţi prima dată geţii, iar tracii-traci erau în sudul MuUnţilor Balcani.

Diogene, parca tu ziceai ca topicul este citit si de oameni seriosi. In cazul asta chiar nu inteleg de ce voiesti sa dai cu bîta in baltă, cand toata lumea stie azi ce e cu albaneza. Te'am rugat deci sa mai citesti si ce spun altii despre albaneza, parerile lingvistilor contemporani despre aceasta chestiune. S'a dovedit deja ce este cu albaneza. Reciteste ce spune toata lumea serioasa din ziua de azi, ca sa intelegi tu ce face un cititor informat cand citeste ce spui tu ...

albaneza are doua substraturi: unul centum, privind grosul lexicului său specific, moştenit din iliră, şi altul satem, format ulterior, ca urmare a împrumutului trac

Aceasta este realitatea. Peste aceasta tu nu poţi decât broda ficţiunile cu albanizarea limbii romane, aşa ca un exercitiu hazliu ...

BTW, ai citit lucrarile ce ti'am recomandat, sau il citezi iar şi iar pe Hasdeu ?

soka norman

18th June 2006, 16:28

Domnule K33 ,nu ti se pare ciudat ca imperiul lui Burebista-Decebal se intindea exact in acelasi spatiu ca si intinderea limbii romane? perfect match
Sa fie o coincidenta ?
Sau intinderea culturii Cucuteni-Trypole e exact aceeasi ca a limbii romane in Moldova.Alta coincidenta
Ar fi tare ca Burebista sa ordone tuturor supusilor sa vorbeasca latina,nu doar s-au gasit artefacte romane inainte de 105.Invazia romana incepuse cu 2 secole inainte.

k33

18th June 2006, 16:46

QUOTE(soka norman @ Jun 18 2006, 17:28)

Nu, nu mi se pare ciudat. Relatia cultura-limba pare sa fie mai puternica in antichitate decat aceea etnie-limba. Astfel limbile răsar si se dezvolta intr'un spatiu cultural compact, de fiecare data cu aceiasi putere, la fiecare ciclul al istoriei unui popor. Deci ei, dacii, indiferent cum suna limba lor in vremea lui Decebal, au vorbit apoi tot o limba unitara, aceea românească, in acelasi spatiu de cultura ca mai'nainte.

Ramunc

18th June 2006, 16:59

QUOTE

Si unde ziceti ca erau românii la momentul invaziei slave?

Înteleg totusi ca sustineti ca stramosii românilor plecasera ddin Balcani înainte de formarea popoarelor balcanice.

Faptul ca în limbile balcanice nu se simte influenta limbilor romanice nu e inexplicabil: nici în Serbia, cu toata apropierea masei valahe din Timoc, nu se simte (daca e corect cce afirmati) aceasta infleunta. Împrumuturile lingvistice aveau o explicatie, de obicei se faceau de la limba poporului stapânitor spre cel asuprit.

Referitor la carabanire, când anume considerati ca a avut loc si sub ce forma, organizata sau scurgere de mici grupuri razlete?

QUOTE

A genetic, geographic and typological comparative perspective on Daco-
Romanian and the surrounding Balkan languages is offered by Brian D.
Joseph. He suggests that similarities in the interplay between prepositions
and def initeness,, together with parallels in stress patterns, in Daco-Romanian
and Albanian, ref lect a Proto-Albanian substratum. The simple past meaning
of the Daco-Romanian compound perfect indicates that the language is more
Romance than Balkan. Typologically, Daco-Romanian resembles Greek in
constructions involving tough-movement, but differs from both Romance
and Balkan languages in that the feminine singular accusative weak pronoun
follows the participle in compound perfect-like constructions.

Despre tough-Movement Joseph spune ca e întâmplator:

"Thus, the account given above of tough-Movement structures in the Balkans does not really relate in any way to the Balkan Sprachbund, however (potentially) interesting it might be for the understanding the nature of tough-Movement and related constructions universally." (pagina 17)

QUOTE

Much of the area of modern Romania had post Roman populations with elements of Goths, Dacians, and Sarmatian peoples know as the Mures-Cerneahov culture followed by waves of migratory tribes. In 328 the Romans built a bridge between Sucidava (Celei) and Oescus (Gigen) which indicates that there was a significant trade with the peoples north of the Danube.

Podul ala s-a distrus daca nu ma însel tot în sec. 4.

QUOTE

Byzantine influence is evident during the 5th to 6th century, such as the site at Ipoteşti-Cândeşti, but from the second half of the 6th century and in the 7th century Slavic peoples crossed the territory of Wallachia and settled in it, on their way to Byzantium, occupying the southern bank of the Danube.

Ipotesti e un site din judetul Olt iar Cândesti un site din judetul Buzau, deci Aline, unguroaica sau ce-o fi fost, e alaturi de subiect.

QUOTE

Abia azi românii, după sute de ani nu mai trăiesc cu frica în suflet că li se ia teritoriul. De-aceea pot vorbi liberi de spaime şi prejudecăţi despre originea lor.

A nega continuitatea (mai ales când asta se face prin negarea dovezilor arheologice si lingvistice) nu înseamna a fi obiectiv. Ati luat macar o data în caclul ca posibila continuitatea decebalo-traienista?

soka norman

18th June 2006, 17:32

Dupa calatoria lor pe la sud de Dunare ,romanii au revenit in absolut acelasi teritoriu .Cata tinere de minte.Desi o fi avand legatura cu limita intenderii cernoziomului spre est in Ucraina.Slavii aveau alt mod de a ara. de aceea :Domnule Diogene ,unde ai gasit informatia ca Baraganul si Banatul erau greu de arat .Am cautat o informatie asemanatoare si nu am gasit. Unde pot gasi mai multe amanunte despre acest lucru?Multumesc anticipat

Diogene

18th June 2006, 18:14

QUOTE(k33 @ Jun 18 2006, 17:16)

albaneza are doua substraturi: unul centum, privind grosul lexicului său specific, moştenit din iliră, şi altul satem, format ulterior, ca urmare a împrumutului trac

Despre cele două limbi care pretinzi că s-au combinat în albaneză nu se ştie mai nimic. Deci nu se ştie mai nimic nici despre acea pretinsă combinaţie. Există dovezi serioase că albanezii nu au nimic în comun cel puţin ca acea variantă de iliră despre care se ştie ceva. Baţi câmpii cu graţie şi cu puţină furie...

Eu sunt convins că albanezii sunt carpi. M-a convins I. I.Russu. Dar dacă dacii ar fi protoslavi nu s-a potrivi legătura dintre română şi albaneză. Aş fi încântat de ideile lui K33 împotriva acestei legături. Dar există o legătură între cele două limbi. Legătura nu pare să fie în sensul pe care îl sugerează unii că protoalbaneza, carpiana, ar daca sau o variantă a limbii dace, şi aceasta ar fi dat substratul limbii române. Nu. Ideea este că şi carpiana şi daca ar avea un acelaşi substrat care a rămas în română şi în albaneză, trecând prin dacă şi prin carpiană. Altfel ultimele două par să fi fost diferite. Deci nu suntem fraţi (sau nepoţi de frate) ai albanezilor, suntem doar veri, cu aceeaşi bunici. Fraţi suntem cu bulgarii şi ucrainenii. O spune toată lumea care ne vede, mai exact ne aude, numai noi nu recunoaştem.

Erată:
- cuvântul latin din care am luat "pământ" era "pavimentum" nu "pavimentus"
- "lucraseră" este la timpul mai mult ca perfectul, nu la perfectul compus.

Diogene

18th June 2006, 18:32

QUOTE(soka norman @ Jun 18 2006, 17:28)

Existau spaţii etno-geografice, care obligau oamenii care le locuiau să ajungă la aceeaşi limbă şi la aceeaşi cultură. Se pot ghici rapid dacă te uiti pe hartă. România nu este un astfel de spaţiu. Dacia lui Burebista a fost o întâmplare trecătoare folosită de propaganda lui Ceauşescu.. Principalul ei stimulent a fost apropierea romană. A fost în schimb multe alcătuiri politice care au fost ascunse precum Galiţia din Polonia până în sudul Moldovei sau cel de pe Dunărea de Jos - acolo a fost un adevărat spaţiu etno-geografic între Munţii Carpaţi Meridionali şi Munţii Balcani, cu mult peşte în Dunăre, zone ferite de inundaţii mai ales pe malul drept. Romanii nu l-au putut valorifica din cauza deschiderii spre nord şi spre est. Poate aveau şi o idiosincrasie păguboasă cu graniţa pe Dunăre. De ce oare au făcut valul roman din Basarabia în paralel cu ţărmul mării, când trebuia închisă poarta înte Sulina şi Buzău? Nu se ştiau aşa bine la geografie.

Dacia a fost o obsesie pentru cei din sudul Dunării tot timpul, cu apogeu pe vremea lui Galeriu Dacul. Doar Iustinian a desfiinţat acea provincie, Dacia-sud-dunăreană, dar era prea târziu. Poate că dacii nemulţumiţi de măsura lui Iustinian s-a hotărât să refacă vechea Dacie nord-dunăreană. Poate că şi românii din Sirmium - anul 619 - au plecat de fapt spre Dacia, au ratat porţile transilvane şi au ajuns în ... Galiţia-Moldova... Evreii cum s-a întors din Egipt?

Ramunc

18th June 2006, 18:38

Puteti totusi sa rezumati teoria dv, sa spuneti când si cum au aparut romanicii în Carpati?

Am uitat sa raspund la

QUOTE

Interesant este faptul că ramura roşia limbii române nord-dunărene nu foloseşte acel perfect compus, fiind mai "balcanică" decât cea sudică, albastră. Popular se zice "au fost lucrată" în Ardeal, în loc de "lucraseră"...

Asta ce înseamna? Daca s-a pastrat o forma lingvistica în sudul României si nu si în Ardeal, e semn ca ardelenii ar fi migrat din Serbia iar oltenii ar fi autohtoni?

Lipsa unui termen nu mi se pare un argument pentru o pretinsa migratie. Eu zic ca e doar vorba de faptul ca din Oltenia romana s-a pastrat o forma care nu s-a pastrat în Ardealul roman.

k33

18th June 2006, 18:53

QUOTE(Diogene @ Jun 18 2006, 19:14)

Eu sunt convins că albanezii sunt carpi. M-a convins I. I.Russu. Dar dacă dacii ar fi protoslavi nu s-a potrivi legătura dintre română şi albaneză. Aş fi încântat de ideile lui K33 împotriva acestei legături.

Zău, asta ai inteles tu de la Russu, ca albanezii sunt carpi ? Unde spune Russu ca albanezii sunt carpi ?.

Dar daca tot zici acest neadevar, te rog sa inlocuiesti cuvantul albanez cu cuvantul carp in textul acesta al lui Russu, ca sa vezi si tu ce bazaconii poti spune.

Este îndeobste cunoscută teza veche si perimată (adoptată de unii filologi si romanisti) după care elementele de limbă considerate ca "împrumuturi din albaneză" ar dovedi o "simbioză albano-română" undeva în zona centrală a Peninsulei Balcanice. Dar cele vreo 70 de cuvinte preromane existente numai în albaneză si română s-au dovedit a fi autohtone în limba română, străvechi si de origine indo-europeană, foarte probabil traco-dacică, la fel ca cele vreo 90 care nu există la albanezi (supra, p. 215). Silogismul celor care sustineau "simbioza albano-română" era bine construit în aparentă: din premisa "românii au împrumutat cuvinte din albaneză" concluzia "românii au locuit împreună cu albanezii", ceea ce ar fi adevărat si dovedit dacă premisa n-ar fi falsă; încît si concluzia are aceeasi valoare. De o convietuire a românilor septentrionali cu albanezii (dedusă si postulată numai din presupusele "împrumuturi lexicale"), indiferent în ce regiune, nu poate să fie vorba azi cînd relatiile vechi lingvistice albano-române elucidate se prezintă într-o lumină diferită decît îsi imaginau adeptii scolii roesleriene si unii filologi germani (ca Weigand) ori români (ca Puscariu, Capidan) s.a.

În privinta relatiilor dintre limbile română si albaneză, e de relevat concluzia judicioasă a unui lingvist bulgar: "părerea (lui Weigand si a altora) că albaneza si româna s-ar fi dezvoltat în aceeasi regiune (restrînsă, Dardania, pe la Nis) ca limbi independente este de respins a priori; într-un asemenea caz s-ar fi născut numai una, nu două limbi diferite. Concordantele limbii române cu albaneza se explică îndeajuns prin faptul că cea dintîi s-a dezvoltat, ca limbă romanică, pe substrat trac". (40) În adevăr, relatiile limbii române cu albaneza sînt de altă natură: comunitate de substrat etnic-social si lingvistic (41), explicabile prin alte criterii decît ipoteza despre formarea si convietuirea lor într-un teritoriu restrîns, un fel de "leagăn comun" (patrie primitivă cam de întinderea a 4-5 raioane de azi), cum îsi imaginau unii eruditi în secolul al XIX-lea si după ei Weigand cu altii.

Prin elucidarea acestui aspect al problemei "albano-române" a căzut de la sine, cum s-a spus, cel mai important argument invocat pentru acreditarea ipotezei false că limba si poporul român s-au format numai în teritoriul din sudul Dunării, exclusiv în legătură strînsă ("simbioză") cu albanezii si cu bulgarii (cu slavii meridionali, balcanici). Atare ipoteză trebuie integral si definitiv abandonată ca fiind contrară tuturor documentelor istorice si lingvistice, ca si aparentelor si logicii: este una din ereziile învechite, generate de insuficienta cunostintelor si a mijloacelor de investigatie istorică si filologică din secolul al XIX-lea, dar avînd si unele dedesubturi national-politice, preocupări propagandistice. În dreapta Dunării de jos (Moesia, Tracia, Dardania, eventual o parte din Dalmatia), s-au format ramurile sudice, balcanice, ale populatiilor de limbă romanică-română, care au fost apoi împinse, dislocate (cum se admite în genere) mai spre sud de migratiunea slavă, în timp ce romanii-români septentrionali, formati pe întregul teritoriu de romanizare din stînga fluviului în contact cu romanitatea Moesiei (42) au fost împinsi în regiunile muntoase din arcul carpatic, spre a se revărsa apoi treptat cu multă vigoare spre est si sud asupra teritoriului deluros si de ses ocupat de înaintasii daco-geti în perioada dacică si în cea romană si asimilînd lent toate grupurile alogene stabilite aici, începînd cu slavii în evul mediu si sfîrsind cu ultimele elemente bulgăresti, turcesti, grecesti, ucrainene etc. în teritoriul muntenesc si moldovenesc.

Prezenta în limba română a celor vreo 160 de cuvinte autohtone oferă o dovadă precisă despre continuitatea lingvistică si etnic-socială a populatiei românesti în legătură organică si firească cu înaintasii autohtoni, preromani, contribuind - ca un element documentar de primul rang - la clarificarea problemei pe care o pune si continuitatea teritorială a românilor în zona Daciei carpatice. În acest sens sînt încă necesare cercetări mai ample si aprofundate, care vor pleca de la două puncte definitiv cîstigate: continuitatea organică etnic-socială si de limbă între epoca traco-geto-dacică si cea romană a Daciei (ca si a Moesiei si Traciei), cum o dovedeste lexicul autohton al limbii noastre comparată cu albaneza, ca si fenomenul înlocuirii (încrucisării) lingvistice petrecute în epoca romană pe întreaga zonă carpato-balcanică si dunăreană, în teritoriul tracic si în cel illiric. După aceasta a urmat la interval de vreo 2-3 secole epoca slavă a Transilvaniei (ca si a Munteniei, Moldovei etc., a Moesiei, Traciei, Dalmatiei etc.), cu simbioza slavo-română în toată zona de romanizare si în afara ei, anterior infiltrării ungurilor în Pannonia si în Dacia carpatică.

Ramunc

18th June 2006, 18:56

QUOTE

Existau spaţii etno-geografice, care obligau oamenii care le locuiau să ajungă la aceeaşi limbă şi la aceeaşi cultură. Se pot ghici rapid dacă te uiti pe hartă. România nu este un astfel de spaţiu. Dacia lui Burebista a fost o întâmplare trecătoare folosită de propaganda lui Ceauşescu.. Principalul ei stimulent a fost apropierea romană. A fost în schimb multe alcătuiri politice care au fost ascunse precum Galiţia din Polonia până în sudul Moldovei sau cel de pe Dunărea de Jos - acolo a fost un adevărat spaţiu etno-geografic între Munţii Carpaţi Meridionali şi Munţii Balcani, cu mult peşte în Dunăre, zone ferite de inundaţii mai ales pe malul drept. Romanii nu l-au putut valorifica din cauza deschiderii spre nord şi spre est. Poate aveau şi o idiosincrasie păguboasă cu graniţa pe Dunăre. De ce oare au făcut valul roman din Basarabia în paralel cu ţărmul mării, când trebuia închisă poarta înte Sulina şi Buzău? Nu se ştiau aşa bine la geografie. Poate că şi românii din Simium - anul 619 - au plecat de fapt spre Dacia, au ratat porţile transilvane şi au ajuns în ... Galiţia-Moldova...

Dar cum de si-a pastrat limba româna unitatea în secolele 13 (sa zicem) -19, în toate provinciile românesti?

Cum de toti autorii antici vorbesc despre daci ca despre un singur popor?

Despre plecarea din Sirmiun (

): considerati ca a fost organizata? Ce motive aveau sa migreze spre nord? Auzisera de vreo zona propice? Cautau Ardealul dar nu l-au nimerit?

Sustineti cumva ca întâi s-au stabilit în Moldova si abia apoi au emigrat de acolo în Ardeal? Dar siturile arheologice din Moldova au continuitate cu cele carpice (sec. 3-4) si ulterioare.

Dv va gânditi poate ca, asa cum maghiarii se plimbau de colo-colo prin stepe, le-a traznit si romanicilor din Sirmium sa faca plimbari. Nu e clar: va referiti la populatia oraseneasca sau la niste pastori?

soka norman

18th June 2006, 19:26

[quote name='Ramunc' date='Jun 18 2006, 19:56' post='1596477']
Dar cum de si-a pastrat limba româna unitatea în secolele 13 (sa zicem) -19, în toate provinciile românesti?

Ai dreptate Ramunc,romanilor prea le-a placut dealul si au dispretuit campia.Nu stiu daca era aceeasi situatie in neolitic.
De obicei muntii au fost un factor despartitor, iar natiuni sau mai degraba limbi din Europa care sunt formate strans in jurul muntilor;vezi Slovacia.Dar Romania-limba romana are si un spatiu destul de larg in jurul muntilor,se intinde pe vaste campii. Trebuia sa fie o limba intre muntii Haemus si Carpati si o limba la nord de carpati.
Domnule Diogene ,daca Baraganul si Banatul erau greu de cultivat cum aveau dacii grau de 3 metri???

k33

18th June 2006, 19:39

QUOTE(Ramunc @ Jun 18 2006, 19:38)

Puteti totusi sa rezumati teoria dv, sa spuneti când si cum au aparut romanicii în Carpati?

Aicea iti pot raspunde eu ca o stiu pe de rost (sper să nu se supere Diogene

că răspund in locul lui):

QUOTE(Diogene @ Sep 26 2005, 12:15)

Eu sunt mai dur şi cred că leagănul românilor nu cuprinde nici un centimetru din actualul teritoriu al României.

Este foarte clar si răspicat enunţată pe prima pagina a topicului.

Ca esenta, teoria imbina armonios doua alte teorii: teoria albanizarii limbii române prin sudul Balcanilor pe undeva (sau carpizării cum ii place mai nou sa spuna) si teoria migratiei poporului român de la sud la nord de Dunare.

Diogene

18th June 2006, 20:01

QUOTE(soka norman @ Jun 18 2006, 17:12)

Domnule Diogene ,unde ai gasit informatia ca Baraganul si Banatul erau greu de arat .Am cautat o informatie asemanatoare si nu am gasit. Unde pot gasi mai multe amanunte despre acest lucru?Multumesc anticipat

Grâul de trei metri al geţilor ce era dat la o parte cu suliţele era in sudul Dunarii, in Podisul Moesic. Iarăşi te-au trişat autorii de manuale. Poate nu era chiar de trei metri, având în vedere că metrul a fost definit un pic mai târziu.

Întreabă un agronom cât trebuie să fie puterea unui tractor ca să facă o brazdă suficient de adâncă aşa încât să se contracareze seceta medie din Bărăgan.

Ne întălnim peste câteva zile. Până atunci vă dau un text spre analiză:

Some archaeologists believe that the superior
‘autochthonous’ population did not live with the ‘migrators’ in
the same settlements or use the same cemeteries (Protase 2000:
35). For instance, the situation of Walachia in the 4th century,
where the only finds, and those in great quantity, belong to the
Èernjachov culture, usually interpreted as a result of the Gothic
migration, has made several archaeologists look for a distinct
archaeological reality to be associated exclusively with the local
population, and, trying hard enough, they have found it in the
variability of the Èernjachov settlements (Bârzu 1980: 57;
Teodorescu et al. 1993). The most radical attempt to solve the
problem declares ‘autochthonous’ the majority of the finds
belonging to the Cernjachov culture, placing the Goths outside
the present day Romanian territory and admitting as settlers
only small groups of “Taifali, Sciri or even Visigoths, who, like
the Sarmatians, have been accepted by the local population”

Şi "ungurul" ăsta are un nume cu "escu"...

"Unguroiaca" aceea "Aline" chiar credea că Buzăul este în Walachia. Aici pentru prima dată sunt de acord cu o "unguroiacă".

QUOTE(k33 @ Jun 18 2006, 19:53)

Prezenta în limba română a celor vreo 160 de cuvinte autohtone oferă o dovadă precisă despre continuitatea lingvistică si etnic-socială a populatiei românesti în legătură organică si firească cu înaintasii autohtoni, preromani,-

De ce dacii din substrat trebuiau să fie autohtoni în România? Este vorba de un substrat lingvistic nu pedologic. Despre tezele ale lui I.I. Russu (şi ăsta s-a dovedit mai precaut la bătrâneţe) am vorbit mai în spate.

Ramunc

18th June 2006, 20:12

QUOTE

Some archaeologists believe that the superior
‘autochthonous’ population did not live with the ‘migrators’ in
the same settlements or use the same cemeteries (Protase 2000:
35). For instance, the situation of Walachia in the 4th century,
where the only finds, and those in great quantity, belong to the
Èernjachov culture, usually interpreted as a result of the Gothic
migration, has made several archaeologists look for a distinct
archaeological reality to be associated exclusively with the local
population, and, trying hard enough, they have found it in the
variability of the Èernjachov settlements (Bârzu 1980: 57;
Teodorescu et al. 1993). The most radical attempt to solve the
problem declares ‘autochthonous’ the majority of the finds
belonging to the Cernjachov culture, placing the Goths outside
the present day Romanian territory and admitting as settlers
only small groups of “Taifali, Sciri or even Visigoths, who, like
the Sarmatians, have been accepted by the local population”

Ati uitat sursa.

Cât despre cultura Cerneahov, asa cum am mai zis, desi apartine confederatiei gotilor, nu are nimic germanic în ea, totul e de factura romana si dacica, preluata din perioada când gotii mai erau în contact cu costobocii.

Gotii se considerau niste supusi ai romanilor si de aceea imitau ceramica romana, dar dat fiind ca traiau în prezenta dacilor si ca dacii (inclusiv cei liberi) erau considerati ca romani (chiar daca erau înca neromanizati) au adoptat si formele dacice de ceramica, crezând ca ele sunt specifice romanilor.

Faptul ca nu exista manifestari arheologice de asezari autohtone în aria în care s-a dezvoltat cultura Cerneahov nu înseamna altceva decât ca dacii si gotii au locuit în asezari comune, nicidecum ca dacii nu existau la acea data, deoarece izvoarele documentare îi mentioneaza pe carpi pâna spre sfârsitul secolului 4, la nord de Dunare.

O data cu plecarea spre zone mai însorite a gotilor, cultura dacica reapare în Moldova si Muntenia, de data aceasta având caracter daco-roman, prin culturile Costisa-Botosana în Moldova si Ciresanu în Muntenia (sec. 4-5), apoi Ipotesti-Cândesti etc.

Îmi permit sa reiau fragmente din articolele despre culturile arheologice ale perioadei, deoarece din pricina ca erau puse la gramada într-un grup mare, au trecut neboservate:

"Situata în regiunea de câmpie imediata a dealurilor subcarpatice, asezarea de la Ciresanu este eponima pentru aspectul daco-roman de la S de Muntii Carpati, care se integreaza în aria mare a populatiei si culturii daco-romane de pe terit. României, numita Brateiu-C.-Costisa... Locuintele sunt: de suprafata, cu vatra si lutuiala si bordeie (rotunde, ovale, rectangulare), unele cu vatra sau cuptor, altele fara instalatie de foc... Activitatea metalurgica (fier, bronz, metale pretioase) este documentata de o turta de fier, un tub de suflat de la un cuptor de redus minereu sau de la o forja, bucati de zgura, un tipar bifacial (pe una din fete având tipar pentru turnat cruci de tip lat)... Ceramica lucrata cu mâna (catui, oale de provizii cu brâuri alveolare, canite) este de traditie locala, geto-dacica si carpica. Elementele de decor sunt aceleasi folosite în toata aria daco-romana: striuri, caneluri, benzi orizontale de striuri, linii sau benzi de linii în val, decor imprimat cu rotita (sau dinti de pieptene); acestea se vor transmite si ceramicii din etapa urmatoare (sec. 6-7)"

"Cultura materiala creata si dezvoltata de populatia romanica din regiunile est-carpatice în sec. 5-7. Denumita si Costisa-Botosana... Comunitatile satesti erau alcatuite din cca 30-60 de locuinte, dispuse în siruri si în cadrul lor grupate pe criterii familiale. Locuintele, în marea lor majoritate, sunt de forma rectangulara, adâncite în pamânt, fiind prevazute într-un colt cu cuptoare construite din piatra sau lut, uneori cotlonite în peretele natural al bordeiului. Locuintele de suprafata sunt rare. În cadrul asezarilor au fost descoperite cuptoare de olarie pentru pentru prelucrarea metalelor si gropi de provizii cu peretii arsi. Inventarul complexelor de locuire este compus din unelte agricole si mestesugaresti, diverse obiecte de uz casnic, piese vestimentare etc) precum si din ceramica lucrata la roata si cu mâna. În cursul sec. 5-6, proportia ceramicii lucrate la roata este mai mare, sczând simtitor în sec. 6-7. Olaria lucrata la roata din pasta zgrunturoasa brun-cenusie prezinta, prin tehnica de lucru, forme si ornamente, trasaturi evident locale, fiind dezvoltata din fondul anterior daco-romanic. De asemenea, o parte din ceramica lucrata cu mâna atesta elemente de tehnica, forme si decor mai vechi, de origine dacica, în parte modificate. În cadrul asezarilor au fost descoperite si complexe mestesugaresti, special amenajate, destinate prelucrarii fierului sau producerii unor obiecte vestimentare, de podoaba so de cult crestin (Botosana, Dodesti,Costesti, Davideni, Horga). Tipul de asezare, locuinta si cuptor, ca si inventarul caracteristic dovedesc existenta unei populatii sedentare romanice, ale carei ocupatii principale erau agricultura, cresterea animaelor si mestesugurile. Asezarile suprapun în foarte multe cazuri pe acelea datând din sec. 4-5, continuându-le direct în timp, ceea ce atesta o continuitate neîntrerupta pe aceleasi vetre de sat, cu atât mai mult cu cât si ele, la rândul lor, sunt suprapuse de obiective datând din sec. 8-10."

"Ipotesti-Cândesti, cultura dezvoltata de populatia locala daco-romana (romanica) în sec. 5-7 si identificata în toate regiunile carpato-danubiene. Cercetari importante s-au facut în zona orasului Bucuresti (în punctele Damaroaia, Ciurel, Militari, Maicanesti, Straulesti, Baneasa), în N-E Munteniei (Cândesti, Budureasca, Târgsoru Vechi), V Munteniei (Ipotesti, Dulceanca, Sfintesti etc), Oltenia (Craoiva, Gropsani), în Transilvania (la Brateiu) si în Moldova (la Costisa, Botosana, Dodesti, Davideni etc)... ...Analiza materialului arheologic apartinând acestei culturi atesta existenta unei populatii care practica agricultura si cresterea vitelor, în principal, îndeleticindu-se însa si cu practicarea unor mestesuguri, printre care se numara olaritul, metalurgia fierului si a bronzului. Analiza ceramicii culturii I.-C. pune în evidenta legaturile strânse de ordin tipologic cu descoperirile similare din toate regiunile carpato-danubiene si pontice, constituind astfel un puternic indiciu asupra originii ei locale de traditie daco-romana."

k33

18th June 2006, 20:26

QUOTE(Ramunc @ Jun 18 2006, 21:12)

Ati uitat sursa.

Iti spun eu sursa

Nationalism and the Representation of Society in Romanian Archaeology
Gheorghe-Alexandru NICULESCU
http://www.caorc.org/fellowships/mellon/pubs/Nichulescu.pdf

O pledoarie destul de interesanta care incearca sa combată semantica unor expresii de genul daco-romani, geto-daci, autohtoni, si asa mai departe.

In esenta lucrarea nu spune nimic concret, ci face apel la ratiune.
Din punctul meu de vedere n'are legatura cu semantica problemelor ci cu sintaxa discursului.

Intr'un cuvant: Fâs ...

Ramunc

18th June 2006, 20:36

Astfel de fâsâituri sunt rodul unor indivizi care au rasfoit trei carti si si-au format o impresie.

Daca ar fi fost pe santierele arheologice si ar fi studiat serios aspectele culturilor arheologice respective ar fi tacut din gura sau ar fi devenit si el nationalist.

De ce? Deoarece e clar ca lumina zilei cine sunt purtatorii respectivelor culturi si ce impact au avut migratorii.

Indivizi ca acest Niculescu sunt poate niste insi bine-intentionati (desi nu e exclus sa fie niste arivisti vânatori de burse etc) dar a vorbi despre arheologi în loc de a vorbi despre arheologie este exact ceea ce incrimineaza el si alti doi-trei asemenea lui: o denaturare a obiectivului arheologiei.

k33

18th June 2006, 20:45

QUOTE(Ramunc @ Jun 18 2006, 21:36)

Astfel de fâsâituri sunt rodul unor indivizi care au rasfoit trei carti si si-au format o impresie.

Daca ar fi fost pe santierele arheologice si ar fi studiat serios aspectele culturilor arheologice respective ar fi tacut din gura sau ar fi devenit si el nationalist.

De ce? Deoarece e clar ca lumina zilei cine sunt purtatorii respectivelor culturi si ce impact au avut migratorii.
Indivizi ca acest Niculescu sunt poate niste insi bine-intentionati (desi nu e exclus sa fie niste arivisti vânatori de burse etc) dar a vorbi despre arheologi în loc de a vorbi despre arheologie este exact ceea ce incrimineaza el si alti doi-trei asemenea lui: o denaturare a obiectivului arheologiei.

Uite CVul dumnealui postat la Collegium Budapest, an Institute for Advanced Study

http://www.colbud.hu/mult_ant/Thyssen-Part...eANiculescu.htm

Cam slabut.

Ramunc

18th June 2006, 21:15

QUOTE(k33 @ Jun 18 2006, 21:45)

Uite CVul dumnealui postat la Collegium Budapest, an Institute for Advanced Study

http://www.colbud.hu/mult_ant/Thyssen-Part...eANiculescu.htm

Cam slabut.

Interesant. Am mai întâlnit pe cienva din aceasta specie (dar nu arheolog), oameni care considera ca trebuie sa demoleze 'mitul natiunii'.

Daca nu e vreun minoritar, e bine ca sunt si astfel de personaje care sa creeze un motiv pentru cercetarea mai aprofundata a problemelor.

k33

18th June 2006, 21:19

QUOTE(Diogene @ Jun 18 2006, 21:01)

De ce dacii din substrat trebuiau să fie autohtoni în România? Este vorba de un substrat lingvistic nu pedologic.

Dar de ce sa nu fie dacii din Dacia strămoşii românilor ? Ai ceva impotriva lor ?

QUOTE(Diogene @ Jun 18 2006, 21:01)

Despre tezele ale lui I.I. Russu (şi ăsta s-a dovedit mai precaut la bătrâneţe) am vorbit mai în spate.

Russu s'a nascut in 1911 si a scris pînă prin anii '80. Nu mai avea cand sa mai fie şi precaut pentru ca in 1989 a murit. (Aicea iti recunosc cinismul, poanta asta cu precauţia numai tu o puteai da)

Alte beţe in roate mai ai de pus ? Că de albanisare ne'ai convins, sau poate vrei sa trecem din nou la migraţie, poate mai vrei să te lamuresc inca o data cu ăia 270000 de romanici din miracule care n'au ajuns in Dacia niciodata ...

k33

18th June 2006, 22:04

QUOTE(soka norman @ Jun 17 2006, 16:26)

Eu auzisem ca dansul calusarii e originar din orientul mijlociu.

Căluşul reprezintă un dans romanic, probabil un ritual al incorporarii tinerilor in armata romana. Beţele reprezinta sabiile.

Dansul a fost dus de romani prin toata Europa. In latina este Moriscas, in Italia de azi este Moresca, la englezi Morris Dance. La noi Morisca sau Caluş.

Ce zici de căluşarii ăştia britanici ?

Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.