QUOTE(OBA @ Jun 16 2006, 11:34) 
Suntem o combinatie de mongoloizi+indieni+rusi+turci+romani+ceva daci+ce-a mai poposit prin tara.
Unii dintre noi sunt chiar descendenți ai migratorilor marțieni, că și ăștia ne'au vizitat ... 
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
QUOTE
Tot în spate am arătat tautologia cu conceptul populației daco-romane... -Cine a fost acea populație neconsemnată? -Acea care care a trăit în aceaste situri! -Cine a trăit în aceste situri? -Populația daco-romană! Este un concept pur arheologic, neștiințific pentru că refuză comparația cu toate periferiile Imperiului Roman din acea vreme, gol de conținut din punct de vedere etnic. De-aceea se și spune "populație" nu "etnie" nu "popor".
Se foloseste acest termen, daco-roman, pentru a se arata ca e vorba de populatia dacica în curs de romanizare. Si pentru Franta se foloseste termenul galo-roman.
Cine e aceasta populatie? Raspunsul e: 100% sigur ca e vorba de daci. De ce? Fiindca asemanarea cu ceramica dacica de dinainte de cucerirea romana e totala.
Ceramica de la Soporu este extraordinar de bine diferentiata tipologic, nu-mi amintesc sa fi vazut un caz în care sa fie ceva mai lipsit de influente straine, exceptând formele ceramicii romane, care nu pot fi puse pe seama vreunei influente sudice ci a amestecului cu daci romanizati. De asemeni caracterul roman al acestei ceramici este surprinzator de curat, dovedind o înalta constiinta a romanitatii respectivilor.
Deci nu e vorba aici de o populatie ci de o etnie cu o puternica constiinta nationala, as putea zice chiar niste proto-nationalisti.
Si în general nu se poate vorbi, începând cu antichitatea, de 'populatii', oamenii nu mai erau ca în epoca pietri, aveau constiinta apartenentei la un neam. Uitati-va în cronicile antice, de pilda cele care descriu felul cum barbarii se adresau romanilor sau invers, ce clara e constiinta apartenentei etnice.
Ar fi bine sa cititi toata monografia, ee foarte inetersanta. Ati descarcat-o?
QUOTE
Galeriu cred că a dus mai mulți daci în sudul Dunării decât Aurelian la vestita-i retragere.
Posibil, dar prezenta populatiei dacice este atestata arheologic continuu, înainte si dupa epoca lui Galeriu, în toate zonele viitoarei Românii.
QUOTE
Numai câtă forța de muncă a fost necesară la Felix Romuliana... apoi, cum spune Lactantius, "aproape toată suita lui". Practic s-a format o armată de daci care făcea ordine în Imperiu (persecutând creștini, probabil mulți greci și emigranți evrei, în prima fază) și la granițele lui
A, de aceea ziceti ca i-a mutat? Atunci nu sunt de acord. Ce puteau face niste daci nepriceputi în comparatie cu locuitorii mult mai ccivilizati din Iliria, Tracia sau alte provincii?
QUOTE
Lasă-i pe maghiari în pace. Se vede clar că sunt implicate numai tabere de români în aceste dispute de idei. Românii trișori care își inventează un trecut... Românii fraieri care îi cred pe primii... Românii care vor să afle din respect pentru ei înșiși adevărul despre trecutul lor.
Trecut inventat este cel cu migratia sud-dunareana, care nu se bazeaza pe dovezile concrete si care e contrazis de dovezile concrete, arheologice si lingvistice.
__________________________________
QUOTE
Suntem o combinatie de mongoloizi+indieni+rusi+turci+romani+ceva daci+ce-a mai poposit prin tara.
Nicidecum.
Arheologia dovedeste ca migratorii nu au stat prea mult aici si nu s-au amestecat cu bastinasii.
Domnule Rackozy,
e adevarat ca secuii sunt urmasii maghiarizati ai sarmatilor si tiganilor?
Conform studiilor genetice majoritatea genomului sarmatic (6% ,in Romania) secuii sunt cei care il poseda aproape in totalitate. Se pare ca armata sarmatica avea in componenta destui locuitori ai punjabului(harghita=punjab).
Osenii or fii urmasii assilor sarmatici(vezi oseetii in caucaz),altfel cum explicam zbieretele din muzica lor(vezi tapurit)???
Oricum domnilor maramureseni nu mai spuneti ca muzica voastra e de la daci. Dacii nu aveau viori(din cate stiu vioara a aparut in Europa acum 1000 ani).
Ce spuneti despre teza neolitica: daco-latina a fost o limba intrusiva in spatiul slavic,adusa din iliro-italia de catre oamenii culturii Vincha-Turdas. Ceramica cordata a culturi Vinca corespunde cu ceramica cordata din Italia si Iliria,tari cu limba centum.Am citit asta de pe site-ul Paleolithic continuity theory.
e adevarat ca secuii sunt urmasii maghiarizati ai sarmatilor si tiganilor?
Conform studiilor genetice majoritatea genomului sarmatic (6% ,in Romania) secuii sunt cei care il poseda aproape in totalitate. Se pare ca armata sarmatica avea in componenta destui locuitori ai punjabului(harghita=punjab).
Osenii or fii urmasii assilor sarmatici(vezi oseetii in caucaz),altfel cum explicam zbieretele din muzica lor(vezi tapurit)???
Oricum domnilor maramureseni nu mai spuneti ca muzica voastra e de la daci. Dacii nu aveau viori(din cate stiu vioara a aparut in Europa acum 1000 ani).
Ce spuneti despre teza neolitica: daco-latina a fost o limba intrusiva in spatiul slavic,adusa din iliro-italia de catre oamenii culturii Vincha-Turdas. Ceramica cordata a culturi Vinca corespunde cu ceramica cordata din Italia si Iliria,tari cu limba centum.Am citit asta de pe site-ul Paleolithic continuity theory.
QUOTE(soka norman @ Jun 16 2006, 15:07)
Domnule Rackozy,
e adevarat ca secuii sunt urmasii maghiarizati ai sarmatilor si tiganilor?
Conform studiilor genetice majoritatea genomului sarmatic (6% ,in Romania) secuii sunt cei care il poseda aproape in totalitate. Se pare ca armata sarmatica avea in componenta destui locuitori ai punjabului(harghita=punjab).
Osenii or fii urmasii assilor sarmatici(vezi oseetii in caucaz),altfel cum explicam zbieretele din muzica lor(vezi tapurit)???
Oricum domnilor maramureseni nu mai spuneti ca muzica voastra e de la daci. Dacii nu aveau viori(din cate stiu vioara a aparut in Europa acum 1000 ani).
Ce spuneti despre teza neolitica: daco-latina a fost o limba intrusiva in spatiul slavic,adusa din iliro-italia de catre oamenii culturii Vincha-Turdas. Ceramica cordata a culturi Vinca corespunde cu ceramica cordata din Italia si Iliria,tari cu limba centum.Am citit asta de pe site-ul Paleolithic continuity theory.
e adevarat ca secuii sunt urmasii maghiarizati ai sarmatilor si tiganilor?
Conform studiilor genetice majoritatea genomului sarmatic (6% ,in Romania) secuii sunt cei care il poseda aproape in totalitate. Se pare ca armata sarmatica avea in componenta destui locuitori ai punjabului(harghita=punjab).
Osenii or fii urmasii assilor sarmatici(vezi oseetii in caucaz),altfel cum explicam zbieretele din muzica lor(vezi tapurit)???
Oricum domnilor maramureseni nu mai spuneti ca muzica voastra e de la daci. Dacii nu aveau viori(din cate stiu vioara a aparut in Europa acum 1000 ani).
Ce spuneti despre teza neolitica: daco-latina a fost o limba intrusiva in spatiul slavic,adusa din iliro-italia de catre oamenii culturii Vincha-Turdas. Ceramica cordata a culturi Vinca corespunde cu ceramica cordata din Italia si Iliria,tari cu limba centum.Am citit asta de pe site-ul Paleolithic continuity theory.
Nu se poate afirma ca pentru tâpurituri osenilor trebuie sa li se caute originea în Caucaz. Asa si olteni au hauliturile, doar n-or fi urmasi de tirolezi?
Cât despre muzica morosana, fie ca dacii aveau instrumente cu coarde fie ca nu aveau (nu avem de unde sa stim dar se stie ca Orfeu, cel mai mare poet al antichitatii,e ra trac si cânta din harfa), traditia unei linii melodice s-a transmis din antichitate.
Personal, vad unele asemanari între sonoritatea muzicii morosene si cea populara din Bulgaria, care de asemeni foloseste o tonalitate înalta constanta a vocii.
Teza potrivit careia ar fi existat o limba comuna 'daco-latina' e absurda. A fost infirmata categoric de toti oamenii de stiinta. S-a spus si pe acest forum ca Ovidiu, exilat la Tomis, vorbitor de latina, spune o data ca a scris o poezie în limba dacilor, deci erau doua limbi diferite.
Spatiul slavic nu a existat aici, slavii au venit din nord, din regiunea Polonie. V-o poate spune orice istoric.
Limba dacica nu s-a format în neolitic ci mai târziu, în epoca bronzului, datorita venirii triburilor indo-europene si indoeuropizarii bastinasilor neolitici.
Situl acela al italianului e unul din multele situri de lunatici (vezi situl hunmagyar.hu care zice ca ungurii sunt veniti acum 5000 ani în Carpati sau siturile românesti care spun ca Dacia a fost patria de origine a tuturor civilizatiilor). Faptul ca doua culturi seamana e o coincidenta.
QUOTE(Ramunc @ Jun 16 2006, 15:25)
Nu se poate afirma ca pentru tâpurituri osenilor trebuie sa li se caute originea în Caucaz. Asa si olteni au hauliturile, doar n-or fi urmasi de tirolezi?
Ioaneeee, ia zîi mă una de pe la noi ..
- Olalariiiiiiooooo ....
ios fesior de morosan sham diri
dacii aveau instrumente cu coarde dar nu viori.
anyway ,Herodot batea campii cand spunea ca tracii sunt cei mai numerosi oameni.Uitase el de celti,slavi,anatolieni,egipteni ,persani sau chiar romani(7milioane in italia fata de 2 milioane traci),care erau mai numerosi decat tracii.
oricum valahia(muntenia) avea pe timpul lui Mircea 2000-3000 sate cu 50-100 case fiecare .
Dacii ca si protoromanii au fost foarte zgarciti cu arheologia.Stim mai multe despre Cucuteni,Gumelnita,decat de perioada recenta.Nu tu biserici(ma rog ,doar cateva cu arhitectura primitiva), castele,palate,castre,case ,doar bordeie jumate sub pamant timp de o mie de ani.
Chiar as dori ca romanii sa fie de la sud de Dunare; macar acolo mai gasesti cate un oras ,cate un artefact ceva mai avansat ,dar aici nimic nimic,doar bordeie cat vezi cu ochii.
dacii aveau instrumente cu coarde dar nu viori.
anyway ,Herodot batea campii cand spunea ca tracii sunt cei mai numerosi oameni.Uitase el de celti,slavi,anatolieni,egipteni ,persani sau chiar romani(7milioane in italia fata de 2 milioane traci),care erau mai numerosi decat tracii.
oricum valahia(muntenia) avea pe timpul lui Mircea 2000-3000 sate cu 50-100 case fiecare .
Dacii ca si protoromanii au fost foarte zgarciti cu arheologia.Stim mai multe despre Cucuteni,Gumelnita,decat de perioada recenta.Nu tu biserici(ma rog ,doar cateva cu arhitectura primitiva), castele,palate,castre,case ,doar bordeie jumate sub pamant timp de o mie de ani.
Chiar as dori ca romanii sa fie de la sud de Dunare; macar acolo mai gasesti cate un oras ,cate un artefact ceva mai avansat ,dar aici nimic nimic,doar bordeie cat vezi cu ochii.
QUOTE(soka norman @ Jun 16 2006, 15:07)
Ce spuneti despre teza neolitica: daco-latina a fost o limba intrusiva in spatiul slavic,adusa din iliro-italia de catre oamenii culturii Vincha-Turdas. Ceramica cordata a culturi Vinca corespunde cu ceramica cordata din Italia si Iliria,tari cu limba centum.Am citit asta de pe site-ul Paleolithic continuity theory.
Vad ca ai aruncat aicea o fumigenă si ai fugit. Acuma daca tot ai dat drumu la firul discutiei hai sa discutam.
Deci:
What is now called the Romance area - closely corresponding to the area of the Epigravettian Paleolithic culture, of Mesolithic cultures such as Castelnovian and Sauveterrian, and of the Impresso/Cardial culture of Neolithic - instead of representing solely the remnant of Roman imperialism, must now be seen as mainly an original Italid (or Italoid, or Ibero-Dalmatic) linguistic area, in which several proto-languages akin to Latin, besides Latin and the other Italic languages, were spoken (besides Alinei 2000, see also 1991, 1997cd, 1998b, 1998c, 2000c, 2001b, 2001c), and for the speakers of which the Latin of Rome must have been an (easy to learn) superstrate. [b]Rumanian appears to be an intrusive language, introduced in Neolithic times into the Slavic area by Impresso/Cardial farmers coming from Dalmatia (Hamangia culture)
Hai sa traducem toata povestea, o mai infloresc si eu pe ici pe colo, ca sa fie mai mișto
Zice cam asa: Cică au fost odata niste slavi. Dar nu din ăstia prospeți care traiesc prin gradinile bulgarilor in ziua de azi, ci altii mai vechi, care din paleolitic pana in neolitic ajung sa se cam extinda in tot sudestul Europei.
Apoi prin neolitic s'ar fi dezvoltat in zona Dalmatica o cultură compacta cu limbi italoide sau ibero-dalmatice. Prin neoliticul mijlociu cultura se extinde pana la Dunare sub forma culturii Hamangia. Autorul zice ca de aia latina ar fi prins prin partile astea pentru ca si'a gasit aicea un bun substrat.
Astfel, limba romana ne apare deci ca o limba intruziva intr'un spatiu slavic, inca din perioada neolitica, adusa de fermierii culturii hamangia tocmai din Dalmatia.
Eu zic asa:
Doamne ajuta ca dr. Alinei poate demonstra ca limba română este din neolitic. Eu ziceam ca o aduc romanii in Dacia mai tarziu. Daca el zice ca era deja pe acolo, ascunsa pe la niscai populatii hamangiene, insemna ca stie el ceva. Eu am citit mai multe despre ce spune dumnealui, am spus deja aici ca teoria PCT nu este chiar o glumă si ca eu o consider chiar foarte serioasa
Pe de alta parte, aceasta teorie nu poate explica decât niste chestiuni de substrat. Mai departe tot istoria de la daci si romani e temelia.
Daca ar fi fost asemanari între limba daca si cea romana nu ar fi scapat aceasta romanilor în mentiunile lor.
Iar tezaurul de cuvinte trace si dace ce ne-au pervenit, ca si cel iliric, nu lasa sa vedem vreo înrudire cu latina.
Schimb putin subiectul.
Limba româna este o dovada foarte buna a continuitaiti daco-romane. În Moldova si Muntenia nu exista nici un cuvânt de origine latina care sa nu existe în Ardeal, dar în Ardeal exista ceva cuvinte de origine latina care nu exista în exteriorul Carpatilor. Asta dovedeste ca nu a existat nici o migratie, nici o stramutare din teritoriile sud-dunarene ci ca limba româna a difuzat (nu prin migratii ci prin contacte) din teritoriul intra-carpatic spre cel extra-carpatic.
Iar tezaurul de cuvinte trace si dace ce ne-au pervenit, ca si cel iliric, nu lasa sa vedem vreo înrudire cu latina.
Schimb putin subiectul.
Limba româna este o dovada foarte buna a continuitaiti daco-romane. În Moldova si Muntenia nu exista nici un cuvânt de origine latina care sa nu existe în Ardeal, dar în Ardeal exista ceva cuvinte de origine latina care nu exista în exteriorul Carpatilor. Asta dovedeste ca nu a existat nici o migratie, nici o stramutare din teritoriile sud-dunarene ci ca limba româna a difuzat (nu prin migratii ci prin contacte) din teritoriul intra-carpatic spre cel extra-carpatic.
si fiind noi asa de importanti si vechi ce mai trebuie sa ne agitam pentru a reprezenta ceva in prezent. un popor de exemplu nu un simulacru.
QUOTE(Ramunc @ Jun 16 2006, 20:35)
Limba româna este o dovada foarte buna a continuitaiti daco-romane. În Moldova si Muntenia nu exista nici un cuvânt de origine latina care sa nu existe în Ardeal, dar în Ardeal exista ceva cuvinte de origine latina care nu exista în exteriorul Carpatilor. Asta dovedeste ca nu a existat nici o migratie, nici o stramutare din teritoriile sud-dunarene ci ca limba româna a difuzat (nu prin migratii ci prin contacte) din teritoriul intra-carpatic spre cel extra-carpatic.
Varianta ta:
- limba română este foarte omogenă
- deci vorbitorii ei sunt autohtoni (a dracului deducție!) , fiecare în zona lui, care au învățat-o de la vecini, că numai peste gard se poate prelua o limbă care să se păstreze omogenă, așa cum a fost ea "inițial" (adică la Apulum- foarte omogenă limba română de-acolo!). "Trăncăneala" evolutivă (de la limbajul semnelor la transmiterea ideilor filosofice) între oameni care vorbesc limbi diferite s-a realizat fără ca oamenii să se miște și acest imobilism este explicația păstrării omogenității limbii deși nu există nici o arie și nici o perioadă distinctă de formare a acelei limbi păstrate. Ea s-a format și a difuzat concomitent.
Varianta mea:
- exista o "falangă lingvistică" sau două de vorbitori suficient de numeroși, suficient de compacți, vorbind deja o limbă foarte unitară) (în zonele nord-vestul Bulgariei - Oltenia și Maramureș - nordul Moldovei). Limba română era deja formată.
- limba română a ajuns în teritoriile românizate de acele falange prin difuzia oamenilor. Marginile zonelor se deplasau progresiv și nu dădeau nici o speranță vorbitorilor de alte limbi găsiți pe acolo. Zonele de bilingvism din Ardeal se datorează unor populații mai recente, când fenomenul nu a mai avut suflul lingivistico-religios inițial.
La ideile lui Dumitru Protase - marele reprezentant al arheologiei cu adevărat Rrromânești - și la contagiunea intre ceramică și limbă voi mai reveni. Aici doar menționez faptul că nu există lingviști Rrromâni serioși care să nu includă și sudul Dunării în aria de formare a limbii române. Apreziez pasiunea ta pentru arheologie, dar cu lingvistica stai mai prost.
Iată câteva idei spicuite dintro-o lucrare eliberată de național-comunism:
Credem că în legătură cu afirmația privitoare la primul mormânt creștin din Transilvania trebuie să fim mai circumspecți mai ales că sunt cunoscute destule alte descoperiri atribuite mediului creștin și care se datează mai timpuriu decât mormântul din necropola de la Alba-Iulia - Izvorul Impăratului. Ne gândim numai la necropolele de la Ciumbrud și Orăștie – Dealul Pemilor X8, datate în secolele IX-X și atribuite unor comunități creștine, fie ele originare din sudul Dunării sau din Moravia Mare[6]. Suntem, însă, întru-totul de acord cu faptul că generalizarea creștinismului în spațiul transilvan are loc după secolul al IX-lea, deci după încetarea orizontului cultural de tip Mediaș, când influența culturală și spirituală a slavilor, care a determinat un recul al evoluției creștinismului în spațiul transilvan și nu numai, s-a disipat în noul melanj cultural caracteristic secolelor X-XI numit cultura Bjelo-Brdo.
....
Capitolul al VII-lea (p. 163-180) este dedicat elitelor barbare ale secolului al V-lea, elite ce prefigurează apariția germenilor societății medievale în bazinul carpatic într-o etapă concomitentă cu etapa apariției regatelor barbare în vestul Europei. Cu acest prilej autorul reia una dintre cele mai importante descoperiri arheologice pentru perioada secolului al V-lea, este vorba de mormintele princiare de la Apahida, arătând că citirea numelui de pe inelul sigilar ar trebui să fie OMAHAR(I) V(U) G, adică OMAHARI v(ir) g(loriossus) (p. 176). Totodată prezintă prin comparație inventarele mormintelor lui Omahar de la Apahida și respectiv Childeric de la Tournai, ambele reliefând o legătură puternică cu Imperiul roman de răsărit.
....
Lucrarea prezentată se constituie într-o piatră de temelie pentru analizele critice ce ar trebui să premeargă apariția unei Istorii a Transilvaniei scrisă de pe poziții științifice, nesupuse unor interese politice sau de orice altă natură
http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/a...ecenzie%202.htm
De-altfel Dumitru Protase nu este atât de prăpăstios precum zelosul său discipol Ramunc:
procesul de formare a poporului si limbii române. El începe o datã cu intrarea pe fãgasul romanizãrii culturale si lingvistice a bãstinasilor illiri, moesi si daci din teritoriile cuprinse între Marea Adriaticã si Pontul Euxin, la nord de linia Jirecek (lantul Muntilor Balcani) pânã în zona Carpatilor nordici, în acest spatiu vast s-a constituit romanitatea orientalã, cu cele douã zone teritoriale: zona vest-balcanicã - cu substrat illir si limba dalmatã (azi dispãrutã) si zona carpato-danubianã, în care baza etnicã o formau daco-moesii. în aceastã din urmã zonã, romanizarea - potentatã de crestinismul în limba latinã - va duce la formarea limbii române si la închegarea românilor ca popor neolatin. Vatra sa de alcãtuire initialã cuprinde sudul si valea Dunãrii pânã la Balcani, teritoriile intra si extracarpatice, spatiu care corespunde în mare cu tinuturile locuite de daco-geti. In acest spatiu geografic poporul român apare unitar
http://gk.ro/sarmizegetusa/neamul_romanesc/etnogeneza.htm
Deci teritoriile carpatice sunt înșirate după "sudul Dunării"...
QUOTE(k33 @ Jun 16 2006, 19:58)
Hai sa traducem toata povestea, o mai infloresc si eu pe ici pe colo, ca sa fie mai mișto
Zice cam asa: Cică au fost odata niste slavi. Dar nu din ăstia prospeți care traiesc prin gradinile bulgarilor in ziua de azi, ci altii mai vechi, care din paleolitic pana in neolitic ajung sa se cam extinda in tot sudestul Europei.
Zice cam asa: Cică au fost odata niste slavi. Dar nu din ăstia prospeți care traiesc prin gradinile bulgarilor in ziua de azi, ci altii mai vechi, care din paleolitic pana in neolitic ajung sa se cam extinda in tot sudestul Europei.
Deci traco-dacii au fost primii slavi (mie îmi place mai mult "slavoni", de la cuvâtul lor "slavo" - "slova" noastră) ajunși aici, diferențiați de rudele lor rămase pe Pripet (afluent la Niprului) care vor veni mai târziu. Au fost încălecați de iliri - strămoșii latinilor - și cu ajutorul Romei, romanizați. Deci românii sunt daco-iliro-romani.
Deci albanezii nu sunt daci. Cei vechi care au rămas nereprezentați în prezent sunt iazigii, sarmații? Nu degeaba era o Albanie cândva în Caucaz..
Cîți albanezi, pardon, sarmați, să fi avut Decebal în armata lui? Cred că numai pe ei se putea bizui, dacii l-au cam trădat la frații lor din armata lui Traian.
Era o vorbă care zicea că soluția cea mai simplă este și cea reală.
QUOTE
Varianta ta:
- limba română este foarte omogenă
- deci vorbitorii ei sunt autohtoni (a dracului deducție!) , fiecare în zona lui, care au învățat-o de la vecini, că numai peste gard se poate prelua o limbă care să se păstreze omogenă, așa cum a fost ea "inițial" (adică la Apulum- foarte omogenă limba română de-acolo!). "Trăncăneala" evolutivă (de la limbajul semnelor la transmiterea ideilor filosofice) între oameni care vorbesc limbi diferite s-a realizat fără ca oamenii să se miște și acest imobilism este explicația păstrării omogenității limbii deși nu există nici o arie și nici o perioadă distinctă de formare a acelei limbi păstrate. Ea s-a format și a difuzat concomitent.
Varianta mea:
- exista o "falangă lingvistică" sau două de vorbitori suficient de numeroși, suficient de compacți, vorbind deja o limbă foarte unitară) (în zonele nord-vestul Bulgariei - Oltenia și Maramureș - nordul Moldovei). Limba română era deja formată.
- limba română a ajuns în teritoriile românizate de acele falange prin difuzia oamenilor. Marginile zonelor se deplasau progresiv și nu dădeau nici o speranță vorbitorilor de alte limbi găsiți pe acolo. Zonele de bilingvism din Ardeal se datorează unor populații mai recente, când fenomenul nu a mai avut suflul lingivistico-religios inițial.
- limba română este foarte omogenă
- deci vorbitorii ei sunt autohtoni (a dracului deducție!) , fiecare în zona lui, care au învățat-o de la vecini, că numai peste gard se poate prelua o limbă care să se păstreze omogenă, așa cum a fost ea "inițial" (adică la Apulum- foarte omogenă limba română de-acolo!). "Trăncăneala" evolutivă (de la limbajul semnelor la transmiterea ideilor filosofice) între oameni care vorbesc limbi diferite s-a realizat fără ca oamenii să se miște și acest imobilism este explicația păstrării omogenității limbii deși nu există nici o arie și nici o perioadă distinctă de formare a acelei limbi păstrate. Ea s-a format și a difuzat concomitent.
Varianta mea:
- exista o "falangă lingvistică" sau două de vorbitori suficient de numeroși, suficient de compacți, vorbind deja o limbă foarte unitară) (în zonele nord-vestul Bulgariei - Oltenia și Maramureș - nordul Moldovei). Limba română era deja formată.
- limba română a ajuns în teritoriile românizate de acele falange prin difuzia oamenilor. Marginile zonelor se deplasau progresiv și nu dădeau nici o speranță vorbitorilor de alte limbi găsiți pe acolo. Zonele de bilingvism din Ardeal se datorează unor populații mai recente, când fenomenul nu a mai avut suflul lingivistico-religios inițial.
Pâna sa vorbiti de falange trebuie întâi sa spuneti ce populatie a existat în Dacia carpatica (sau daca sustineti cumva ca nu a existat) si ce limba vorbea, în diverse epoci.
QUOTE
La ideile lui Dumitru Protase - marele reprezentant al arheologiei cu adevărat Rrromânești - și la contagiunea intre ceramică și limbă voi mai reveni. Aici doar menționez faptul că nu există lingviști Rrromâni serioși care să nu includă și sudul Dunării în aria de formare a limbii române. Apreziez pasiunea ta pentru arheologie, dar cu lingvistica stai mai prost.
Daca nu prezentati concret principiile, ci doar ne se spuneti ca "sunt seriosi", discutia nu are sens.
QUOTE
Iată câteva idei spicuite dintro-o lucrare eliberată de național-comunism:
Credem că în legătură cu afirmația privitoare la primul mormânt creștin din Transilvania trebuie să fim mai circumspecți mai ales că sunt cunoscute destule alte descoperiri atribuite mediului creștin și care se datează mai timpuriu decât mormântul din necropola de la Alba-Iulia - Izvorul Impăratului. Ne gândim numai la necropolele de la Ciumbrud și Orăștie – Dealul Pemilor X8, datate în secolele IX-X și atribuite unor comunități creștine, fie ele originare din sudul Dunării sau din Moravia Mare[6]. Suntem, însă, întru-totul de acord cu faptul că generalizarea creștinismului în spațiul transilvan are loc după secolul al IX-lea, deci după încetarea orizontului cultural de tip Mediaș, când influența culturală și spirituală a slavilor, care a determinat un recul al evoluției creștinismului în spațiul transilvan și nu numai, s-a disipat în noul melanj cultural caracteristic secolelor X-XI numit cultura Bjelo-Brdo.
....
Capitolul al VII-lea (p. 163-180) este dedicat elitelor barbare ale secolului al V-lea, elite ce prefigurează apariția germenilor societății medievale în bazinul carpatic într-o etapă concomitentă cu etapa apariției regatelor barbare în vestul Europei. Cu acest prilej autorul reia una dintre cele mai importante descoperiri arheologice pentru perioada secolului al V-lea, este vorba de mormintele princiare de la Apahida, arătând că citirea numelui de pe inelul sigilar ar trebui să fie OMAHAR(I) V(U) G, adică OMAHARI v(ir) g(loriossus) (p. 176). Totodată prezintă prin comparație inventarele mormintelor lui Omahar de la Apahida și respectiv Childeric de la Tournai, ambele reliefând o legătură puternică cu Imperiul roman de răsărit.
....
Lucrarea prezentată se constituie într-o piatră de temelie pentru analizele critice ce ar trebui să premeargă apariția unei Istorii a Transilvaniei scrisă de pe poziții științifice, nesupuse unor interese politice sau de orice altă natură
Credem că în legătură cu afirmația privitoare la primul mormânt creștin din Transilvania trebuie să fim mai circumspecți mai ales că sunt cunoscute destule alte descoperiri atribuite mediului creștin și care se datează mai timpuriu decât mormântul din necropola de la Alba-Iulia - Izvorul Impăratului. Ne gândim numai la necropolele de la Ciumbrud și Orăștie – Dealul Pemilor X8, datate în secolele IX-X și atribuite unor comunități creștine, fie ele originare din sudul Dunării sau din Moravia Mare[6]. Suntem, însă, întru-totul de acord cu faptul că generalizarea creștinismului în spațiul transilvan are loc după secolul al IX-lea, deci după încetarea orizontului cultural de tip Mediaș, când influența culturală și spirituală a slavilor, care a determinat un recul al evoluției creștinismului în spațiul transilvan și nu numai, s-a disipat în noul melanj cultural caracteristic secolelor X-XI numit cultura Bjelo-Brdo.
....
Capitolul al VII-lea (p. 163-180) este dedicat elitelor barbare ale secolului al V-lea, elite ce prefigurează apariția germenilor societății medievale în bazinul carpatic într-o etapă concomitentă cu etapa apariției regatelor barbare în vestul Europei. Cu acest prilej autorul reia una dintre cele mai importante descoperiri arheologice pentru perioada secolului al V-lea, este vorba de mormintele princiare de la Apahida, arătând că citirea numelui de pe inelul sigilar ar trebui să fie OMAHAR(I) V(U) G, adică OMAHARI v(ir) g(loriossus) (p. 176). Totodată prezintă prin comparație inventarele mormintelor lui Omahar de la Apahida și respectiv Childeric de la Tournai, ambele reliefând o legătură puternică cu Imperiul roman de răsărit.
....
Lucrarea prezentată se constituie într-o piatră de temelie pentru analizele critice ce ar trebui să premeargă apariția unei Istorii a Transilvaniei scrisă de pe poziții științifice, nesupuse unor interese politice sau de orice altă natură
Obsesia cu national-comunismul arata ca nu aveti o abordare obiectiva. Referiti-va concret la idei ale istoricilor 'comunisti' si la ce au ele gresit.
Din citatul dat de dv nu se întelege nimic, fiindca ati grupat niste fragmente cum va placut. Iata începutul acelui articol, care e clar:
"Lucrarea propusă de C.H. Opreanu este una deosebit de interesantă și în același timp absolut necesară în peisajul istoriografic transilvan, încercând să acopere o perioadă mai puțin cunoscută din istoriei Transilvaniei, dar extrem de importantă pentru înțelegerea evoluției procesului de etnogeneză în bazinul intracarpatic transilvan și anume secolele IV-VI.
Lucrarea este structurată în două părți și 7 capitole, fiind deschisă de o Introducere și încheiată de un Epilog (Interferențe lingvistice europene în primul mileniu al erei creștine), bibliografie, rezumat și ilustrații. Partea I-a conține trei capitole (Între antichitatea târzie și evul mediu. Repere pentru o istorie a spiritualității în Transilvania; Arheologie funerară și etnografie. Obiceiuri funerare antice păgâne perpetuate la românii creștini și Habitat și manifestări rituale la Archiud – jud. Bistrița-Năsăud), ce au o tematică unitară și anume spiritualitatea și habitatul transilvan în secolele ce au succedat momentului retragerii aureliene."
QUOTE
De-altfel Dumitru Protase nu este atât de prăpăstios precum zelosul său discipol Ramunc:
procesul de formare a poporului si limbii române. El începe o datã cu intrarea pe fãgasul romanizãrii culturale si lingvistice a bãstinasilor illiri, moesi si daci din teritoriile cuprinse între Marea Adriaticã si Pontul Euxin, la nord de linia Jirecek (lantul Muntilor Balcani) pânã în zona Carpatilor nordici, în acest spatiu vast s-a constituit romanitatea orientalã, cu cele douã zone teritoriale: zona vest-balcanicã - cu substrat illir si limba dalmatã (azi dispãrutã) si zona carpato-danubianã, în care baza etnicã o formau daco-moesii. în aceastã din urmã zonã, romanizarea - potentatã de crestinismul în limba latinã - va duce la formarea limbii române si la închegarea românilor ca popor neolatin. Vatra sa de alcãtuire initialã cuprinde sudul si valea Dunãrii pânã la Balcani, teritoriile intra si extracarpatice, spatiu care corespunde în mare cu tinuturile locuite de daco-geti. In acest spatiu geografic poporul român apare unitar
procesul de formare a poporului si limbii române. El începe o datã cu intrarea pe fãgasul romanizãrii culturale si lingvistice a bãstinasilor illiri, moesi si daci din teritoriile cuprinse între Marea Adriaticã si Pontul Euxin, la nord de linia Jirecek (lantul Muntilor Balcani) pânã în zona Carpatilor nordici, în acest spatiu vast s-a constituit romanitatea orientalã, cu cele douã zone teritoriale: zona vest-balcanicã - cu substrat illir si limba dalmatã (azi dispãrutã) si zona carpato-danubianã, în care baza etnicã o formau daco-moesii. în aceastã din urmã zonã, romanizarea - potentatã de crestinismul în limba latinã - va duce la formarea limbii române si la închegarea românilor ca popor neolatin. Vatra sa de alcãtuire initialã cuprinde sudul si valea Dunãrii pânã la Balcani, teritoriile intra si extracarpatice, spatiu care corespunde în mare cu tinuturile locuite de daco-geti. In acest spatiu geografic poporul român apare unitar
Iarasi ati creat confuzie. Iata un fragment mai clar de la adresa data de dv:
"Cercetãrile din ultimii 60-70 de ani, care rezidã în stãruitoare excavatii arheologice, culegeri si publicãri de inscriptii, studii de lingvisticã, numismaticã, toponomasticã, investigatii etnologice etc., care au constituit substanta a sute de articole, studii, materiale documentare, monografii, sinteze de largã respiratie, cãrti de popularizare si altele, au adeverit din plin continuitatea masivã si romanizarea dacilor sub stãpânirea romanã (sec. II-III) si a populatiei autohtone daco-romane în epoca migratiilor si a feudalismului timpuriu, pe tot teritoriul fostei Dacii (sec. IV-VII).
Sãpãturile si cercetãrile arheologice, precum si studiile de istorie, lingvisticã, toponimie si numismaticã anticã au adus si aduc mereu dovezi noi despre existenta neîntreruptã si viabilitatea romanitãtii la nord de Dunãre, despre convietuirea si aporturile ei cu populatiile imigrate. Specialistii si cercetãtorii care, dupã puteri, si-au adus contributii în aceastã problemã sunt numerosi. Ei apartin în general centrelor universitare si de cercetare stiintificã de la Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Craiova si unor mari muzee din tarã: Alba-Iulia, Arad, Bacãu, Brasov, Constanta, Deva, Drobeta Turnu-Severin, Galati, Oradea, Piatra-Neamt, Ploiesti, Sfântul Gheorghe, Resita si Timisoara."
Cât despre ce spune acolo acad. Dumitru Protase, ati rastalmacit. Astfel, fraza "El începe o datã cu intrarea pe fãgasul romanizãrii culturale si lingvistice a bãstinasilor illiri, moesi si daci" are sensul ca începutul romanizarii dacilor este anterior ocupatiei romane a Daciei.
Iar despre aria de formare a poporului român se spune clar câteva rânduri mai jos, rânduri care v-au 'scapat':
"Pentru formarea românilor ca popor importantã mai mare prezintã masa romanicã de la nordul fluviului si din regiunile de la vest si est de Carpati, pânã în pãrtile nordice, coplesitor de majoritar locuite si azi de români. La venirea triburilor slave, aici exista o masã de populatie romanicã compactã, unitarã si crestinã, care a constituit factorul principal de continuitate si care a imprimat trãsãturi specifice culturii materiale si spirituale. Dovadã sunt orizonturile culturale Ipotesti-Cândesti si Costisa-Botosana în tinuturile extra-carpatice sau Bratei-Sighisoara- Taga în cele intracarpatice ale României. De fapt, la nordul Dunãrii, acestea nu sunt decât denumiri regionale, conventionale, pentru una si aceeasi civilizatie romanicã preslavã si apoi romanicã cu elemente slave (sec. VI-VII)."
Iata si alte pasaje interesante:
"In ceea, ce priveste conlocuirea si raporturile autohtonilor cu migratorii, înainte de convietuirea cu slavii, s-a dovedit peremptoriu cã acestia (sarmati, goti, gepizi) nu au putut schimba structura etno-lingvisticã a daco- romanilor, care s-au dezvoltat si au asimilat elemente etnice din rândurile noilor veniti. De subliniat cã o convietuire strânsa între autohtoni si migratorii preslavi (mai ales germani, cãci de huni si avari nu poate fi vorba) nu a existat în realitate, cei imigrati constituind doar niste enclave etnice dominante, care nu s-au extins niciodatã (fiind mai putini la numãr) peste întreg teritoriul romanic nord-dunãrean."
...
"Cercetarea lingvisticã aratã însã cã la venirea triburilor slave (sec. VI) structura gramaticalã a limbii române (morfologia, sintaxa, fondul principal de cuvinte, legile fonetice) era încheiatã, iar influenta slavã (de facturã sudicã) se constatã cert abia din secolul X încoace. lementul etnic si lingvistic slav, desi foarte important sub toate raporturile, se dovedeste a fi un adaos tardiv (ad-strat), nu o componentã fundamentalã în etnogeneza românã, cum sustineau unii învãtati cã de popor român constituit nu se poate vorbi decât dupã amestecul cu slavii si asimilarea acestora."
...
"Teoria imigrationistã (sau roslerianã) în diversele ei variante - fãuritã în secolul XVIII, în mediul austro-german, cu scopurile politice de atunci - din nou se dovedeste cã sustine un mare neadevãr. Ea este infirmatã mereu de cercetarea stiintificã si de prezenta pânã azi în tinuturile carpatice si danubiene-pontice a unui popor neolatin, românii, cel mai mare si mai unitar popor din sud-estul Europei."
QUOTE
Deci teritoriile carpatice sunt înșirate după "sudul Dunării"...
Deci?
Ramunc, scrii prea mult și prea puțin convingător. Nu mai face copy/paste și comentarii onomatopeice.
Nu am spuc că Protase nu consideră și spațiul nord-dunărean ca spațiu român vital. În manualele de azi se găsesc ideile lui cu culturile Ipotești Cândești etc. Ideile lui le vehiculezi și tu, fără originalitate, dar cu vulgaritate.
C. H. Opreanu continuă pe Horedt care neagă continuitatea decebalo-trăienistă târzie în Transilvania.
Este destulă istorigrafie despre cine a trăit în România acelor vremuri, pănă la căderea limes-ului Dunării din 602:
Iordanes, Panites Priscus, Pătimirile lui Sava Gotul, Paul Diaconul etc. Toate sunt răstălmacite de istorici rrromâni mai rău decăt urmele arheologice, încercând să arate că albul este negru și negrul este alb, că gepizii sunt geți, că limiganthes (sarmați) sunt români și alte aberații...
Nu am spuc că Protase nu consideră și spațiul nord-dunărean ca spațiu român vital. În manualele de azi se găsesc ideile lui cu culturile Ipotești Cândești etc. Ideile lui le vehiculezi și tu, fără originalitate, dar cu vulgaritate.
C. H. Opreanu continuă pe Horedt care neagă continuitatea decebalo-trăienistă târzie în Transilvania.
Este destulă istorigrafie despre cine a trăit în România acelor vremuri, pănă la căderea limes-ului Dunării din 602:
Iordanes, Panites Priscus, Pătimirile lui Sava Gotul, Paul Diaconul etc. Toate sunt răstălmacite de istorici rrromâni mai rău decăt urmele arheologice, încercând să arate că albul este negru și negrul este alb, că gepizii sunt geți, că limiganthes (sarmați) sunt români și alte aberații...
QUOTE(Diogene @ Jun 17 2006, 01:47)
Ramunc, scrii prea mult și prea puțin convingător. Nu mai face copy/paste și comentarii onomatopeice.
Nu am spuc că Protase nu consideră și spațiul nord-dunărean ca spațiu român vital. În manualele de azi se găsesc ideile lui cu culturile Ipotești Cândești etc. Ideile lui le vehiculezi și tu, fără originalitate, dar cu vulgaritate.
C. H. Opreanu continuă pe Horedt care neagă continuitatea decebalo-trăienistă târzie în Transilvania.
Este destulă istorigrafie despre cine a trăit în România acelor vremuri, pănă la căderea limes-ului Dunării din 602:
Iordanes, Panites Priscus, Pătimirile lui Sava Gotul, Paul Diaconul etc. Toate sunt răstălmacite de istorici rrromâni mai rău decăt urmele arheologice, încercând să arate că albul este negru și negrul este alb, că gepizii sunt geți, că limiganthes (sarmați) sunt români și alte aberații...
Nu am spuc că Protase nu consideră și spațiul nord-dunărean ca spațiu român vital. În manualele de azi se găsesc ideile lui cu culturile Ipotești Cândești etc. Ideile lui le vehiculezi și tu, fără originalitate, dar cu vulgaritate.
C. H. Opreanu continuă pe Horedt care neagă continuitatea decebalo-trăienistă târzie în Transilvania.
Este destulă istorigrafie despre cine a trăit în România acelor vremuri, pănă la căderea limes-ului Dunării din 602:
Iordanes, Panites Priscus, Pătimirile lui Sava Gotul, Paul Diaconul etc. Toate sunt răstălmacite de istorici rrromâni mai rău decăt urmele arheologice, încercând să arate că albul este negru și negrul este alb, că gepizii sunt geți, că limiganthes (sarmați) sunt români și alte aberații...
Dar romanicii sud-dunareni sunt mentionati de vreun autor antic?
Dispariția românilor din Serbia și din teritoriile tot atât de mari de jos, din stânga și din dreapta și repariția lor în România de azi poate să fie pentru unii un fenomen de care "se sparie gândul", dar este un fleac, o floare de ureche în raport cu originarea în aceeași perioadă de pierdere a controlului informațional (600-1200) a maghiarilor/secuilor și a albanezilor.
Maghiarii își găsesc niște înrudiri lingvistice foarte vechi, multimilenare cu finlandezii (mai degrabă finlandezii cu ei). Asta nu înseamnă că oastea lui Arpad nu putea fi turcică precum a a fost și oastea lui Asparuh. Că nu degeaba îi ziceau bizantinii "Turcia" Ungariei de pe la anul 1100. Și băștinașii maghiari și cei bulgari și-au impus limbile lor, iar de la foștii turci au mai rămas numai etnonimele de "maghiar" și de "bulgar". Este foarte probabil ca băștinașii care și-au schimbat numele în maghiari să fi fost sarmații iazigi. Am văzut un dans războinc maghiar, asemănător cu călușarii (care are origini certe romane) în care protagoniștii erau... femei. Aveau "păsturi" (catrințe) mai degrabă românești decât ungurești, dar asta dovedește vechimea, dar nu și faptul că nu ar fi vorba de urmașele amazoanelor (modele vestimentare au fost mereu foarte contagioase). În orice caz, dezinvoltura și îndrăzneala amazoanelor par să fi fost moștenite mai degrabă de unguroaice decât de sfioasele românce sau ucrainence.
Albanezii, sărmanii, sunt și mai singuri pe lumea asta. Nu se pot sprijini decât pe înrudirea lor lingvistică, ancestrală cu ... românii. Asta îi ajută să dovedească faptul că nu sunt originari din Albania caucaziană care își încetează existența către anul 700, o dată cu întărirea turcilor khazari. Problema apare dacă dacii se dovedesc a fi o ramură mai veche al slavilor. Albaneza nu are nimic în comun cu limbile slave. Să fi fost balticii, carpii și ... albanezii alt trunchi lingvistic?
Cred că este foarte rău să nu ai amintiri din copilărie, să nu știi cine te-a adus la orfelinat.
Maghiarii își găsesc niște înrudiri lingvistice foarte vechi, multimilenare cu finlandezii (mai degrabă finlandezii cu ei). Asta nu înseamnă că oastea lui Arpad nu putea fi turcică precum a a fost și oastea lui Asparuh. Că nu degeaba îi ziceau bizantinii "Turcia" Ungariei de pe la anul 1100. Și băștinașii maghiari și cei bulgari și-au impus limbile lor, iar de la foștii turci au mai rămas numai etnonimele de "maghiar" și de "bulgar". Este foarte probabil ca băștinașii care și-au schimbat numele în maghiari să fi fost sarmații iazigi. Am văzut un dans războinc maghiar, asemănător cu călușarii (care are origini certe romane) în care protagoniștii erau... femei. Aveau "păsturi" (catrințe) mai degrabă românești decât ungurești, dar asta dovedește vechimea, dar nu și faptul că nu ar fi vorba de urmașele amazoanelor (modele vestimentare au fost mereu foarte contagioase). În orice caz, dezinvoltura și îndrăzneala amazoanelor par să fi fost moștenite mai degrabă de unguroaice decât de sfioasele românce sau ucrainence.
Albanezii, sărmanii, sunt și mai singuri pe lumea asta. Nu se pot sprijini decât pe înrudirea lor lingvistică, ancestrală cu ... românii. Asta îi ajută să dovedească faptul că nu sunt originari din Albania caucaziană care își încetează existența către anul 700, o dată cu întărirea turcilor khazari. Problema apare dacă dacii se dovedesc a fi o ramură mai veche al slavilor. Albaneza nu are nimic în comun cu limbile slave. Să fi fost balticii, carpii și ... albanezii alt trunchi lingvistic?
Cred că este foarte rău să nu ai amintiri din copilărie, să nu știi cine te-a adus la orfelinat.
Toate supozitiile acestea sunt sustinute de vreun om de stiinta adevarat?
Despre pretinsa mutare a romanicilor din Serbia în Carpati:
-când s-a produs ea? Am mai zis ca latinismul din Moldova si Muntenia e iradierea celui ardelean. De ce nu s-au adus acei romanici din Serbia direct în Moldova sau macar Oltenia, ci în Ardeal? Daca s-au dus acolo,când au mai avut timp sa-i romanizeze pe munteni si moldoveni?
-cine sunt purtatorii culturii Bratei (care nu se refera doar la localitatea Bratei ci la zeci de localitati din Ardeal)? cine sunt purtatorii culturii Ciresanu?
-de ce sa fi fugit romanicii în Carpati?
-în general, de ce sa fi fugit? De unde ideea asta ca s-au tot plimbat romanicii?
-de ce bulgarii si sârbii sunt înruditi genetic cu românii dar nu sunt slavi decât ~20%?
-cum se explica fondul de cuvinte origine romanica vorbit de banateni, care nu se gaseste în alte zone ale tarii?
Despre albanezi: în afara de cuvintele de substrat, exista asemanari între vocabularul de origine latina cu limba româna?
În general, de ce complicati artificial lucrurile si nu luati cele mai simple variante: românii sunt urmasii dacilor romanizati; albanezii sunt un grup de iliriri scapati de romanizare datorita regiunii muntoase izolate, asa cum bascii au scapat de romanizare iar velsii de anglizare; romanicii din Serbia au disparut începând cu invazia slavo-avara care a pus capat civilizatiei romano-bizantine de acolo la sfârsitul sec. 6, asa cum s-a întâmplat si în Dobrogea (putin mai târziu). Ei au disparut refugiindu-se în diverse parti ale imperiului, eventual fiind acei vlahi, besi colonizati de Justinian si alti împarati în Sinai, Asia Mica (nu mai retin exact).
Despre pretinsa mutare a romanicilor din Serbia în Carpati:
-când s-a produs ea? Am mai zis ca latinismul din Moldova si Muntenia e iradierea celui ardelean. De ce nu s-au adus acei romanici din Serbia direct în Moldova sau macar Oltenia, ci în Ardeal? Daca s-au dus acolo,când au mai avut timp sa-i romanizeze pe munteni si moldoveni?
-cine sunt purtatorii culturii Bratei (care nu se refera doar la localitatea Bratei ci la zeci de localitati din Ardeal)? cine sunt purtatorii culturii Ciresanu?
-de ce sa fi fugit romanicii în Carpati?
-în general, de ce sa fi fugit? De unde ideea asta ca s-au tot plimbat romanicii?
-de ce bulgarii si sârbii sunt înruditi genetic cu românii dar nu sunt slavi decât ~20%?
-cum se explica fondul de cuvinte origine romanica vorbit de banateni, care nu se gaseste în alte zone ale tarii?
Despre albanezi: în afara de cuvintele de substrat, exista asemanari între vocabularul de origine latina cu limba româna?
În general, de ce complicati artificial lucrurile si nu luati cele mai simple variante: românii sunt urmasii dacilor romanizati; albanezii sunt un grup de iliriri scapati de romanizare datorita regiunii muntoase izolate, asa cum bascii au scapat de romanizare iar velsii de anglizare; romanicii din Serbia au disparut începând cu invazia slavo-avara care a pus capat civilizatiei romano-bizantine de acolo la sfârsitul sec. 6, asa cum s-a întâmplat si în Dobrogea (putin mai târziu). Ei au disparut refugiindu-se în diverse parti ale imperiului, eventual fiind acei vlahi, besi colonizati de Justinian si alti împarati în Sinai, Asia Mica (nu mai retin exact).
QUOTE(Diogene @ Jun 17 2006, 10:41)
Dispariția românilor din Serbia și din teritoriile tot atât de mari de jos, din stânga și din dreapta și repariția lor în România de azi poate să fie pentru unii un fenomen de care "se sparie gândul" ...
Diogene, cum te "sparie pe tine gândul" de disparitia românilor din Serbia ?
Uite harta cu românii de azi din Serbia. Tie ti se pare ca au disparut ei vreodata din Serbia ?
Click pentru a vizualiza atașamentul
QUOTE(Ramunc @ Jun 17 2006, 10:58)
Despre albanezi: în afara de cuvintele de substrat, exista asemanari între vocabularul de origine latina cu limba româna?
Albaneza + latina = tusea + junghiul. Albaneza s'a imprumutat pe datorie de pe la toate limbile de contact, inclusiv de la limba latină.
Pentru studiul limbii române, albaneza e ca patrunjelul în ciorbă, nici nu strica dar nici nu ajuta la ceva.
Eu auzisem ca dansul calusarii e originar din orientul mijlociu.
Se descoperise in Sinai o biblie,un codex in limba bessa(DACA).Dar nu s-a mai auzit nimic de el.Unde a DISPARUT? cine are interesul sa-l ascunda?
Numele Albania nu inseamna nimic,e ca si cum francezii ar fii urmasii francilor(germani)doar pt ca le poarta numele.
Poate Ramunc are dreptate(mult respect pt cantitatea mare de informatie ce o poseda),iar daco-romanii nu ar fii parasit cel mai fertil cernoziom din Europa,granarul Europei pentru dealurile dubioase ale Serbiei.Taranii au mare retinere in a-si parasi pamantul.
Oricum nu am vazut un prea mare atasament fata de cultivarea pamantului.Parca romanii ar fii natie de pastori sau regi obligati de soarta sa munceasca pamantul.Cum altfel explicam miile de hectare cu balarii ce ar putea hrani nu 22 ci 88 milioane de locuitori.
Dar Cioran o spunea:"romanul desi nu a creat prea multa cultura,aceasta ii prieste.Caci din tot Balcaniul el,romanul, este cel mai putin taran".
Se descoperise in Sinai o biblie,un codex in limba bessa(DACA).Dar nu s-a mai auzit nimic de el.Unde a DISPARUT? cine are interesul sa-l ascunda?
Numele Albania nu inseamna nimic,e ca si cum francezii ar fii urmasii francilor(germani)doar pt ca le poarta numele.
Poate Ramunc are dreptate(mult respect pt cantitatea mare de informatie ce o poseda),iar daco-romanii nu ar fii parasit cel mai fertil cernoziom din Europa,granarul Europei pentru dealurile dubioase ale Serbiei.Taranii au mare retinere in a-si parasi pamantul.
Oricum nu am vazut un prea mare atasament fata de cultivarea pamantului.Parca romanii ar fii natie de pastori sau regi obligati de soarta sa munceasca pamantul.Cum altfel explicam miile de hectare cu balarii ce ar putea hrani nu 22 ci 88 milioane de locuitori.
Dar Cioran o spunea:"romanul desi nu a creat prea multa cultura,aceasta ii prieste.Caci din tot Balcaniul el,romanul, este cel mai putin taran".
QUOTE(k33 @ Jun 17 2006, 11:34)
Albaneza + latina = tusea + junghiul.
Albaneza s'a imprumutat pe datorie de pe la toate limbile de contact, inclusiv de la limba latină.
Pentru studiul limbii române, albaneza e ca patrunjelul în ciorbă, nici nu strica dar nici nu ajuta la ceva.
Albaneza s'a imprumutat pe datorie de pe la toate limbile de contact, inclusiv de la limba latină.
Pentru studiul limbii române, albaneza e ca patrunjelul în ciorbă, nici nu strica dar nici nu ajuta la ceva.
Citește Hașdeu "Cine sunt albanesii?" http://www.unibuc.ro/CLASSICA/albanesii/cuprins.htm - este doar începutul unui șir lung de lucrări care spun până în ziua de azi despre legăturile dintre albaneză și română (Hașdeu zicea că s-au realizat când albanezii trăiau în România de azi). M-am lămurit și cu tine ca și cu Ramunc.
QUOTE(soka norman @ Jun 17 2006, 16:26)
iar daco-romanii nu ar fii parasit cel mai fertil cernoziom din Europa,granarul Europei pentru dealurile dubioase ale Serbiei.Taranii au mare retinere in a-si parasi pamantul.
Oricum nu am vazut un prea mare atasament fata de cultivarea pamantului.Parca romanii ar fii natie de pastori sau regi obligati de soarta sa munceasca pamantul.Cum altfel explicam miile de hectare cu balarii ce ar putea hrani nu 22 ci 88 milioane de locuitori.
Dar Cioran o spunea:"romanul desi nu a creat prea multa cultura,aceasta ii prieste.Caci din tot Balcaniul el,romanul, este cel mai putin taran".
Oricum nu am vazut un prea mare atasament fata de cultivarea pamantului.Parca romanii ar fii natie de pastori sau regi obligati de soarta sa munceasca pamantul.Cum altfel explicam miile de hectare cu balarii ce ar putea hrani nu 22 ci 88 milioane de locuitori.
Dar Cioran o spunea:"romanul desi nu a creat prea multa cultura,aceasta ii prieste.Caci din tot Balcaniul el,romanul, este cel mai putin taran".
Cine ți-a șoptit că românii au plecat cândva din actuala Românie în Serbia și împrejurimi? (trec peste faptul că pentru condițiile de lucru (adâncime la arat) din secolol al VII-lea stepele din Bărăgan chiar din Banat erau nefavorabile)
QUOTE(Diogene @ Jun 17 2006, 18:57)
Citește Hașdeu "Cine sunt albanesii?" http://www.unibuc.ro/CLASSICA/albanesii/cuprins.htm - este doar începutul unui șir lung de lucrări care spun până în ziua de azi despre legăturile dintre albaneză și română (Hașdeu zicea că s-au realizat când albanezii trăiau în România de azi). M-am lămurit și cu tine ca și cu Ramunc.
Bre Diogene, eu am citit'o si am răscitit'o
Dar tu ai citit
Chronological Stratifications of Borrowings from the Latin in the Lexic of the Albanian
sau
Sur les évolutions lexicales et sémantiques des emprunts d'origine latine/romane en albanais
Citeste aste lucrări si după aia te mai ascult despre albanesi !
Militari-Chilia,
cultura a geto-dacilor din Muntenia în epoca romana (sec. 3-4 d.H.)... S-au identificat peste 120 de localit.... La Matasaru si Socetu (jud. Teleorman) s-au descoperit fragmente ceramice cu inscriptii, ceea ce denota ca în asezarile respective existau oameni care stiau sa scrie si sa vorbeasca lb. lat. Vasele din care provin fragmentele cu inscriptii au fost lucrate în cadrul asezarilor în care au fost descoperite. Pe fundul unei farfurii de la Socetu a fost incizat în pasta moale si numele olarului: AVRELI (V?)S SLVAN (V?)S FECIT PATAELAM BONAM - deci olarul îsi face reclama ca "facut o farfurie buna".
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
În secolul al IV-lea d.Hr. evidențierea culturii carpice este urmărită în strânsă legătură cu doi factori de maximă importanță: pe de o parte accentuarea procesului de romanizare și de integrare în contextul daco-roman predominant la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, prezența așezărilor culturii Sântana de Mureș (vezi descoperirile de la Izvoare, Doina, Urecheni, Borșeni, Girov etc.).
http://www.neamt.ro/cmj/istorie/mipn_4.html
Brateiu,
1. Com. în jud. Sibiu. Important complex arheologic din sec. 4-12, unde s-a identificat pentru prima data o întinsa asezare daco-romana (sec. 4-5), dovedindu-se continuitatea populatiei romanizate în Dacia, dupa retragerea aureliana. Asezarile si necropolele sunt situate pe terasa stânga a Târnavei Mari... Asezarea nr. 1 cuprinde o întinsa locuire din sec. 4-7 cu trei niveluri de bordeie. Cele mai numeroase sunt din sec. 4-5, de forma rectangulara, având latura între 3-4m lung. Unele au avut instalatie de foc compusa dintr-o vatra cu lipitura; vatra putin îngropata; vatra pavata si cu gardina din pietre; pietrar sau cuptor adâncit din peretele bordeiului... Urmeaza locuirea din sec. 6-7 a populatiei romanice, caracterizata de bordeie mari cu vetre sau pietrar... Locuirea se continua si în sec. 8, reprezentata de câteva bordeie de tip Dridu timpuriu si de necropola nr. 2. Ultimul nivel de locuire corespunde unei întinseasezari de bordeie, gropi si cuptor de oale din sec. 12-13... Bordeiele au 1-3 vetre în groapa pe o treapta amenajata sau cuptoare cu podea din fragmente cermaice si pietris. Cimitirul nr. 1 este de fapt o necropola daco-romana de incineratie din sec. 4-5... Din cele 364 de morminte descoperite, 270 sunt cu groapa arsa ritual, de forma lunga ca o albie (267), rotunda (2) si în cruce (1)... Cimitirul nr. 4 este situat în aria asezarilor nr. 1 si nr. 2 si contine morminte de incineratie în groapa... Necropola apartine populatiei daco-romane si romanice din sec. 4-7. Se dovedeste astfel, în etapa Ipotesti-Cândesti (sec. 6-7), folosirea în continuare, de catre populatia romanica nord-dunareana, a ritului incineratiei si principalelor rituri fosolite în sec. 4-5 (v.cimitirul nr. 1). Cimitirul nr. 2 este biritual (34 morminte de înhumatie si 210 de incineratie)... Cimitirul nr. 2 face parte din grupul necropolelor birituale ale sec. 8-9, ca si Izvoru, Obârsia, Medias, Ocna Sibiului etc. Mormintele apartin populatiei românesti din sec. 7-8, încadrându-se în etapa timpurie a culturii Dridu.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Ciresanu,
sat în com. Baba Ana (jude. Prahova) unde, pe terenul fostei ferme zootehnice (Ciresanu), a fost descoperita o asezare daco-romana din sec. 4-5 (cercetata în 1975-1982). Situata în regiunea de câmpie imediata a dealurilor subcarpatice, asezarea de la C. este eponima pentru aspectul daco-roman de la S de Muntii Carpati, care se integreaza în aria mare a populatiei si culturii daco-romane de pe terit. României, numita Brateiu-C.-Costisa... Locuintele sunt: de suprafata, cu vatra si lutuiala si bordeie (rotunde, ovale, rectangulare), unele cu vatra sau cuptor, altele fara instalatie de foc... Activitatea metalurgica (fier, bronz, metale pretioase) este documentata de o turta de fier, un tub de suflat de la un cuptor de redus minereu sau de la o forja, bucati de zgura, un tipar bifacial (pe una din fete având tipar pentru turnat cruci de tip lat)... Ceramica lucrata cu mâna (catui, oale de provizii cu brâuri alveolare, canite) este de traditie locala, geto-dacica si carpica. Elementele de decor sunt aceleasi folosite în toata aria daco-romana: striuri, caneluri, benzi orizontale de striuri, linii sau benzi de linii în val, decor imprimat cu rotita (sau dinti de pieptene); acestea se vor transmite si ceramicii din etapa urmatoare (sec. 6-7)...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Costisa,
com. în jud. Neamt... în cartierul Manoaia, ae malul stând al Bistritei, a fost descoperit un complex de asezari suprapuse, datând din sec. 3-6 d.H. de o deosebita importanta stiintifica. Sapaaturile arheologice, întreprinse între anii 1965-1968, au dezvelit mai multe locuinte din sec. 4-6 d.H. si resturile unui cuptor de ars ceramica. Complexele contin un bogat inventar compus din unelte, obiecte de podoaba si ceramica lucrata la roata si cu mâna. Pe baza observatiilor stratigrafice si analizei vestigiilor descoperite s-a putut preciza, pentru prima oata, cronologia si caracteristicile culturii materiale autohtone de la E de Muntii Carpati din prima jumatate a sec. 5, precum si din perioada imediat urmatoare, sec. 5-6. Ultimul nivel de la C. datând din sec. 5-6, corespunde cronologic si cultural cu prima faza de locuire de la Botosana-Suceava, aspectul cultural autohton precizat pentru aceasta vreme în Moldova (sec. 5-6) fiind denumit Costisa-Botosana... 3. Cultura materiala creata si dezvoltata de populatia romanica din regiunile est-carpatice în sec. 5-7. Denumita si C.-Botosana... Comunitatile satesti erau alcatuite din cca 30-60 de locuinte, dispuse în siruri si în cadrul lor grupate pe criterii familiale. Locuintele, în marea lor majoritate, sunt de forma rectangulara, adâncite în pamânt, fiind prevazute într-un colt cu cuptoare construite din piatra sau lut, uneori cotlonite în peretele natural al bordeiului. Locuintele de suprafata sunt rare. În cadrul asezarilor au fost descoperite cuptoare de olarie pentru pentru prelucrarea metalelor si gropi de provizii cu peretii arsi. Inventarul complexelor de locuire este compus din unelte agricole si mestesugaresti, diverse obiecte de uz casnic, piese vestimentare etc) precum si din ceramica lucrata la roata si cu mâna. În cursul sec. 5-6, proportia ceramicii lucrate la roata este mai mare, sczând simtitor în sec. 6-7. Olaria lucrata la roata din pasta zgrunturoasa brun-cenusie prezinta, prin tehnica de lucru, forme si ornamente, trasaturi evident locale, fiind dezvoltata din fondul anterior daco-romanic. De asemenea, o parte din ceramica lucrata cu mâna atesta elemente de tehnica, forme si decor mai vechi, de origine dacica, în parte modificate. În cadrul asezarilor au fost descoperite si complexe mestesugaresti, special amenajate, destinate prelucrarii fierului sau producerii unor obiecte vestimentare, de podoaba so de cult crestin (Botosana, Dodesti,Costesti, Davideni, Horga). Tipul de asezare, locuinta si cuptor, ca si inventarul caracteristic dovedesc existenta unei populatii sedentare romanice, ale carei ocupatii principale erau agricultura, cresterea animaelor si mestesugurile. Asezarile suprapun în foarte multe cazuri pe acelea datând din sec. 4-5, continuându-le direct în timp, ceea ce atesta o continuitate neîntrerupta pe aceleasi vetre de sat, cu atât mai mult cu cât si ele, la rândul lor, sunt suprapuse de obiective datând din sec. 8-10. Raspândite în toate formele de relief ale Moldovei, obiectivele culturii C.-Botosana se interfereaza în regiunile sudice ale acestei zone de la E de Carpati, cu acelea apartinând culturii de tip Ipotesti-Cândesti... âteva morminte... atesta practicarea în aceasta vreme a ambelor rituri, cel de înhumatie prezentând însa evidente caractere crestine...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Ipotesti-Cândesti,
cultura dezvoltata de populatia locala daco-romana (romanica) în sec. 5-7 si identificata în toate regiunile carpato-danubiene. Cercetari importante s-au facut în zona orasului Bucuresti (în punctele Damaroaia, Ciurel, Militari, Maicanesti, Straulesti, Baneasa), în N-E Munteniei (Cândesti, Budureasca, Târgsoru Vechi), V Munteniei (Ipotesti, Dulceanca, Sfintesti etc), Oltenia (Craoiva, Gropsani), în Transilvania (la Brateiu) si în Moldova (la Costisa, Botosana, Dodesti, Davideni etc)... ...Analiza materialului arheologic apartinând acestei culturi atesta existenta unei populatii care practica agricultura si cresterea vitelor, în principal, îndeleticindu-se însa si cu practicarea unor mestesuguri, printre care se numara olaritul, metalurgia fierului si a bronzului. Analiza ceramicii culturii I.-C. pune în evidenta legaturile strânse de ordin tipologic cu descoperirile similare din toate regiunile carpato-danubiene si pontice, constituind astfel un puternic indiciu asupra originii ei locale de traditie daco-romana.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dridu,
1. Com. în jud. Ialomita, pe terit. careia s-a cercetat o asezare din sec. 10-11 situata pe terasa malului stâng al lacului Comana. Prin sapaturile facute în anii 1956-1963 s-au descoperit 31 de semibordeie, cuptoare de gospodarie, vetre în afara locuintelor, gropi de provizii lutuite. Locuintele sunt grupate câte doua sau trei, având ca instalatii de foc vetre în groapa sau pietrare... ...Asezarea apartine unei populatii sedentare de agricultori, crescatori de vite si mestesugari. S-au folosit în continuare unelte de tip roman, ca râsnita de piatra, uneltele de fier agricole si mestesugaresti, ca si formele si decorul ceramic... ...Dintre podoabe, cerceii cu pandantive de grnulatii si pandantivele de metal cu cruci sunt proprii acestei perioade... ...2. ...Cultura D. acopera asezarile rurale ale populatiei romanesti din sec. 8-11 pe teritoriul României... ...Tot acum dispar elementele materiale de caracter dacic, prezente în sec. 6-7, fapt care ar putea semnala si disparitia la aceasta data a unor manifestari de bilingvism dacic-latin... ...Cultura D. s-a dezvoltat unitar în terit. romanitatii orientale, acoperind intens spatiul tarii noastre... ...Înhumatii sunt orientati crestin, purtând uneori cruci la gât (Obârsia)...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
cultura a geto-dacilor din Muntenia în epoca romana (sec. 3-4 d.H.)... S-au identificat peste 120 de localit.... La Matasaru si Socetu (jud. Teleorman) s-au descoperit fragmente ceramice cu inscriptii, ceea ce denota ca în asezarile respective existau oameni care stiau sa scrie si sa vorbeasca lb. lat. Vasele din care provin fragmentele cu inscriptii au fost lucrate în cadrul asezarilor în care au fost descoperite. Pe fundul unei farfurii de la Socetu a fost incizat în pasta moale si numele olarului: AVRELI (V?)S SLVAN (V?)S FECIT PATAELAM BONAM - deci olarul îsi face reclama ca "facut o farfurie buna".
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
În secolul al IV-lea d.Hr. evidențierea culturii carpice este urmărită în strânsă legătură cu doi factori de maximă importanță: pe de o parte accentuarea procesului de romanizare și de integrare în contextul daco-roman predominant la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, prezența așezărilor culturii Sântana de Mureș (vezi descoperirile de la Izvoare, Doina, Urecheni, Borșeni, Girov etc.).
http://www.neamt.ro/cmj/istorie/mipn_4.html
Brateiu,
1. Com. în jud. Sibiu. Important complex arheologic din sec. 4-12, unde s-a identificat pentru prima data o întinsa asezare daco-romana (sec. 4-5), dovedindu-se continuitatea populatiei romanizate în Dacia, dupa retragerea aureliana. Asezarile si necropolele sunt situate pe terasa stânga a Târnavei Mari... Asezarea nr. 1 cuprinde o întinsa locuire din sec. 4-7 cu trei niveluri de bordeie. Cele mai numeroase sunt din sec. 4-5, de forma rectangulara, având latura între 3-4m lung. Unele au avut instalatie de foc compusa dintr-o vatra cu lipitura; vatra putin îngropata; vatra pavata si cu gardina din pietre; pietrar sau cuptor adâncit din peretele bordeiului... Urmeaza locuirea din sec. 6-7 a populatiei romanice, caracterizata de bordeie mari cu vetre sau pietrar... Locuirea se continua si în sec. 8, reprezentata de câteva bordeie de tip Dridu timpuriu si de necropola nr. 2. Ultimul nivel de locuire corespunde unei întinseasezari de bordeie, gropi si cuptor de oale din sec. 12-13... Bordeiele au 1-3 vetre în groapa pe o treapta amenajata sau cuptoare cu podea din fragmente cermaice si pietris. Cimitirul nr. 1 este de fapt o necropola daco-romana de incineratie din sec. 4-5... Din cele 364 de morminte descoperite, 270 sunt cu groapa arsa ritual, de forma lunga ca o albie (267), rotunda (2) si în cruce (1)... Cimitirul nr. 4 este situat în aria asezarilor nr. 1 si nr. 2 si contine morminte de incineratie în groapa... Necropola apartine populatiei daco-romane si romanice din sec. 4-7. Se dovedeste astfel, în etapa Ipotesti-Cândesti (sec. 6-7), folosirea în continuare, de catre populatia romanica nord-dunareana, a ritului incineratiei si principalelor rituri fosolite în sec. 4-5 (v.cimitirul nr. 1). Cimitirul nr. 2 este biritual (34 morminte de înhumatie si 210 de incineratie)... Cimitirul nr. 2 face parte din grupul necropolelor birituale ale sec. 8-9, ca si Izvoru, Obârsia, Medias, Ocna Sibiului etc. Mormintele apartin populatiei românesti din sec. 7-8, încadrându-se în etapa timpurie a culturii Dridu.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Ciresanu,
sat în com. Baba Ana (jude. Prahova) unde, pe terenul fostei ferme zootehnice (Ciresanu), a fost descoperita o asezare daco-romana din sec. 4-5 (cercetata în 1975-1982). Situata în regiunea de câmpie imediata a dealurilor subcarpatice, asezarea de la C. este eponima pentru aspectul daco-roman de la S de Muntii Carpati, care se integreaza în aria mare a populatiei si culturii daco-romane de pe terit. României, numita Brateiu-C.-Costisa... Locuintele sunt: de suprafata, cu vatra si lutuiala si bordeie (rotunde, ovale, rectangulare), unele cu vatra sau cuptor, altele fara instalatie de foc... Activitatea metalurgica (fier, bronz, metale pretioase) este documentata de o turta de fier, un tub de suflat de la un cuptor de redus minereu sau de la o forja, bucati de zgura, un tipar bifacial (pe una din fete având tipar pentru turnat cruci de tip lat)... Ceramica lucrata cu mâna (catui, oale de provizii cu brâuri alveolare, canite) este de traditie locala, geto-dacica si carpica. Elementele de decor sunt aceleasi folosite în toata aria daco-romana: striuri, caneluri, benzi orizontale de striuri, linii sau benzi de linii în val, decor imprimat cu rotita (sau dinti de pieptene); acestea se vor transmite si ceramicii din etapa urmatoare (sec. 6-7)...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Costisa,
com. în jud. Neamt... în cartierul Manoaia, ae malul stând al Bistritei, a fost descoperit un complex de asezari suprapuse, datând din sec. 3-6 d.H. de o deosebita importanta stiintifica. Sapaaturile arheologice, întreprinse între anii 1965-1968, au dezvelit mai multe locuinte din sec. 4-6 d.H. si resturile unui cuptor de ars ceramica. Complexele contin un bogat inventar compus din unelte, obiecte de podoaba si ceramica lucrata la roata si cu mâna. Pe baza observatiilor stratigrafice si analizei vestigiilor descoperite s-a putut preciza, pentru prima oata, cronologia si caracteristicile culturii materiale autohtone de la E de Muntii Carpati din prima jumatate a sec. 5, precum si din perioada imediat urmatoare, sec. 5-6. Ultimul nivel de la C. datând din sec. 5-6, corespunde cronologic si cultural cu prima faza de locuire de la Botosana-Suceava, aspectul cultural autohton precizat pentru aceasta vreme în Moldova (sec. 5-6) fiind denumit Costisa-Botosana... 3. Cultura materiala creata si dezvoltata de populatia romanica din regiunile est-carpatice în sec. 5-7. Denumita si C.-Botosana... Comunitatile satesti erau alcatuite din cca 30-60 de locuinte, dispuse în siruri si în cadrul lor grupate pe criterii familiale. Locuintele, în marea lor majoritate, sunt de forma rectangulara, adâncite în pamânt, fiind prevazute într-un colt cu cuptoare construite din piatra sau lut, uneori cotlonite în peretele natural al bordeiului. Locuintele de suprafata sunt rare. În cadrul asezarilor au fost descoperite cuptoare de olarie pentru pentru prelucrarea metalelor si gropi de provizii cu peretii arsi. Inventarul complexelor de locuire este compus din unelte agricole si mestesugaresti, diverse obiecte de uz casnic, piese vestimentare etc) precum si din ceramica lucrata la roata si cu mâna. În cursul sec. 5-6, proportia ceramicii lucrate la roata este mai mare, sczând simtitor în sec. 6-7. Olaria lucrata la roata din pasta zgrunturoasa brun-cenusie prezinta, prin tehnica de lucru, forme si ornamente, trasaturi evident locale, fiind dezvoltata din fondul anterior daco-romanic. De asemenea, o parte din ceramica lucrata cu mâna atesta elemente de tehnica, forme si decor mai vechi, de origine dacica, în parte modificate. În cadrul asezarilor au fost descoperite si complexe mestesugaresti, special amenajate, destinate prelucrarii fierului sau producerii unor obiecte vestimentare, de podoaba so de cult crestin (Botosana, Dodesti,Costesti, Davideni, Horga). Tipul de asezare, locuinta si cuptor, ca si inventarul caracteristic dovedesc existenta unei populatii sedentare romanice, ale carei ocupatii principale erau agricultura, cresterea animaelor si mestesugurile. Asezarile suprapun în foarte multe cazuri pe acelea datând din sec. 4-5, continuându-le direct în timp, ceea ce atesta o continuitate neîntrerupta pe aceleasi vetre de sat, cu atât mai mult cu cât si ele, la rândul lor, sunt suprapuse de obiective datând din sec. 8-10. Raspândite în toate formele de relief ale Moldovei, obiectivele culturii C.-Botosana se interfereaza în regiunile sudice ale acestei zone de la E de Carpati, cu acelea apartinând culturii de tip Ipotesti-Cândesti... âteva morminte... atesta practicarea în aceasta vreme a ambelor rituri, cel de înhumatie prezentând însa evidente caractere crestine...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Ipotesti-Cândesti,
cultura dezvoltata de populatia locala daco-romana (romanica) în sec. 5-7 si identificata în toate regiunile carpato-danubiene. Cercetari importante s-au facut în zona orasului Bucuresti (în punctele Damaroaia, Ciurel, Militari, Maicanesti, Straulesti, Baneasa), în N-E Munteniei (Cândesti, Budureasca, Târgsoru Vechi), V Munteniei (Ipotesti, Dulceanca, Sfintesti etc), Oltenia (Craoiva, Gropsani), în Transilvania (la Brateiu) si în Moldova (la Costisa, Botosana, Dodesti, Davideni etc)... ...Analiza materialului arheologic apartinând acestei culturi atesta existenta unei populatii care practica agricultura si cresterea vitelor, în principal, îndeleticindu-se însa si cu practicarea unor mestesuguri, printre care se numara olaritul, metalurgia fierului si a bronzului. Analiza ceramicii culturii I.-C. pune în evidenta legaturile strânse de ordin tipologic cu descoperirile similare din toate regiunile carpato-danubiene si pontice, constituind astfel un puternic indiciu asupra originii ei locale de traditie daco-romana.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dridu,
1. Com. în jud. Ialomita, pe terit. careia s-a cercetat o asezare din sec. 10-11 situata pe terasa malului stâng al lacului Comana. Prin sapaturile facute în anii 1956-1963 s-au descoperit 31 de semibordeie, cuptoare de gospodarie, vetre în afara locuintelor, gropi de provizii lutuite. Locuintele sunt grupate câte doua sau trei, având ca instalatii de foc vetre în groapa sau pietrare... ...Asezarea apartine unei populatii sedentare de agricultori, crescatori de vite si mestesugari. S-au folosit în continuare unelte de tip roman, ca râsnita de piatra, uneltele de fier agricole si mestesugaresti, ca si formele si decorul ceramic... ...Dintre podoabe, cerceii cu pandantive de grnulatii si pandantivele de metal cu cruci sunt proprii acestei perioade... ...2. ...Cultura D. acopera asezarile rurale ale populatiei romanesti din sec. 8-11 pe teritoriul României... ...Tot acum dispar elementele materiale de caracter dacic, prezente în sec. 6-7, fapt care ar putea semnala si disparitia la aceasta data a unor manifestari de bilingvism dacic-latin... ...Cultura D. s-a dezvoltat unitar în terit. romanitatii orientale, acoperind intens spatiul tarii noastre... ...Înhumatii sunt orientati crestin, purtând uneori cruci la gât (Obârsia)...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dodesti,
sat în com. Viisoara (jud. Vaslui).... ...Importanta este asezarea de tip Sântana de Mures (sec. 4 d.H.) din care au fost dezvelite 13 locuinte, un cuptor de ars oale, un atelier de prelucrat piepteni de os si mai multe cuptoare în aer liber si gropi menajere, precum si asezarea datând din sec. 5 d.H. din care au fost scoase la iveala 12 locuinte si mai multe cuptoare mici... ...În sectorul "Sipot" au fost descoperite vestigiile unei asezari din sec. 6-7, din care au fost dezvelite 6 locuinte, iar în sectorul "Calugareasca" si partial în cel de la "Sipot", urmele unei asezari din sec. 8-9, din care s-au scos la iveala 19 locuinte si mai multe cuptoare si gropi menajere. Doua dintre locuinte au fost folosite ca ateliere pentru prelucrarea fierului si a obiectelor de podoaba... ...Asezarea din sec. 8-9 este suprapusa de o alta, datând din sec. 10-11, din care s-au descoperit 6 locuinte. Tot din aceasta vreme dateaza si doua cuptoare mestesugaresti. Deosebit de importanta este la D. succesiunea, pe acelasi loc, atât a locuirilor din sec. 4-5, cât si a celor din sec. 6-7, 8-9 si 10-11, pe baza carora s-a putut dovedi o continuitate de locuire, aproape neîntrerupta, în epoca de definitivare a formarii poporului român.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dulceanca,
sat în com. Vedea (jud. Teleorman), situat la 12 km E de limes Transalutanus ...Aceasta este suprapusa de o asezare din sec. 6 d.H. care reprezinta aspectul cultural al populatiei autohtone rurale, cunoscut în lit. de specialitate sub denumirea Ipotesti-Cândesti. Între vestigiile scoase la lumina se afla locuinte de suprafata, bordeie si un cuptor rudimentar de ars oale... se surprinde momentul în care populatia locala si cultura sa materiala se cristalizeaza spre formele romanice specifice terit. de la N de Dunare...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Filias,
localit. componenta a orasului Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), pe terit. careia, pe malul pârâului Cetatii, s-a descoperit o asezare de tip "risipit", din sec. 7 d.H., reprezentativa pentru faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti din regiunea de S-E a Transilvaniei (cercetata în anii 1963-1964). S-au identificat trei niveluri de locuire. S-au descoperit 41 bordeie rectangulare (2,50 x 3,50m - 4,00 x 3,50m) cu pietrar asezat, în cele mai multe cazuri, în coltul de N-E... ...În marginea asezarii din sec. 7 s-au gasit resturi de locuire cu ceramica caracteristica sec. 8...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Cristuru Secuiesc,
oras în jud. Harghita... Pe terasa Târnavei Mari, au fost cercetate doua asezari (sec. 6-7) de tip Ipotesti-Cândesti. Prima se afla pe locul numit "Valea Calda", unde s-au descoperit 5 bordeie de mici dimensiuni (2,60 x 2,60m - 3,00 x 3,50m) cu pietrar la N-E... A doua asezare se afla pe locul numit "Poala Bradului", unde s-au cercetat 8 bordeie din sec. 6-8 (cu suprafata între 3,25 x 3,25m si 4,20 x 3,50m) având pietrar în coltul de N-E... Prima categorie cuprinde oale cu forme bine articulate, de traditie romana ...Olaria lucrata cu mâna cuprinde forme ovale de traditie geto-dacica si forme bine articulate, de traditie romana...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Poian
(sat, com., jud. Covasna)... Pe Panta de Piatra, doua asezari succesive de bordeie patrulatere, cu sobe de piatra si acoperit în doua ape, datând din sec. 7-8 si 8-9 care pot fi raportate la descop. de tip Ipotesti-Cândesti. Caracteristica este ceramica - urne simple, vag ovale, cu decor rudimentar, incizat de linii orizontale dfrepte sau ondulate, sau fara decor. Pe una dintre ele, o monograma hristica. Sunt documentele unei culturi materiale autohtone, cunoscuta pâna acum doar din câteva descop., al carei aspect artistic este redus la elemente simple de forma si decor, dar care are constiinta valorii lor de comunicare a simbolului. Pe aceasta baza s-a constituit, partial, cultura perioadei de început a feudalismului, dezvoltând elementele de forma si decor. Ceea ce însa da o deosebita valoare descop. de la P., este atestarea caracterului crestin al populatiei purtatoare...
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Davideni,
sat în com. Tibucani (jud. Neamt)... A fost identificata si cercetata prin ample sapaturi si o importanta asezare datând din sec. 5-7. Prin sapaturi arheologice (1969-1983)au fost scoase la iveala 30 de locuinte, partial adâncite în pamânt, prevazute cu cuptoare sau vetre constituite din piatra si lut. În interiorul complexelor de locuire au fost gasite numeroase si variate unelte din fier, os, lut si piatra, precum si diferite obiecte de podoaba... Împreuna cu aceste piese a fost descoperita si o mare cantitate de ceramica de productie autohtona, lucrata cu roata si cu mâna, prezentând o bogata ornamentatie executata prn incizie... Prin tipul de locuinta si cuptor, ca si prin inventarul descoperit, asezarea din sec. 5-7 apartine civilizatiei de tip Costisa-Botosana specifica populatiei autohtone de la E de Muntii Carpati. <
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Botosana,
com. în jud. Suceava... A fost cercetata si o întinsa asezare datând din sec. 5-7 cu doua faze în evolutia sa, care suprapune pe acelasi loc asezarea dacica din sec. 2 î.H. Din aceasta asezare au fost scoase la iveala 31 de locuinte, partial adâncite, prevazute cu "sobe" construite din piatra si lut. Doua din aceste locuinte au fost folosite ca ateliere pentru prelucrarea fierului si a obiectelor de podoaba. S-au descoperit si câteva cuptoare pentru copt pâine sau pentru activitati mestesugaresti... Deosebit de importanta este suprapunerea stratigrafica a vestigiilor din sec. 5-7, pe baza carora a putut fi stabilita cronologia celor doua faze de locuire din aceasta asezare, definindu-se totodata si continutul culturii materiale autohtone de la E de Muntii Carpati din perioada anterioara patrunderii slavilor aici... Descoperirea unor unelte din fier pentru agricultura, a unor ateliere sau a diverselor obiecte casnice, precum si a ceramicii de factura daco-romana straveche, importurile romano-bizantine (amfore, monede, obiecte vestimentare etc.) atesta o viata sedentara cu ocupatii principale legate de agricultura, cresterea vitelor si mestesuguri, precum si intense schimburi cu lumea bizantina.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Bacau,
...Deosebit de importante sunt vestigiile prefeudale de la Curtea Domneasca unde, prin sapaturi arheologice, au fost scose la iveala urmele unei asezari din sec. 4-5, suprapusa de una din sec. 6-7. Din prima asezare au fost dezvelite cinci locuinte adâncite în sol, prevazute cu cuptoare din lut si piatra. Din inventarul lor fac parte: unelte din fier, bronz, os, lut si piatra, diferite obiecte casnice, precum si ceramica lucrata la roata, de traditie provincial romana, în asociatie cu olarie lucrata cu mâna... Din asezarea urmatoare, din sec. 6-7, au fost scoase la iveala noua locuinte adâncite în sol, prevazute în unul dintre colturi cu cuptoare construite din lut si piatra. Locuintele contin vase lucrate cu mâna si la roata rapida, precum si diferite unelte, obiecte vestimentare si de podoaba, lucrate din fier, bronz, os, lut si piatra, toate de certa factura romanica.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Baleni,
...com. în jud. Dâmbovita, unde, în perimetrul satului B.-Români au fost identificate, prin cercetari de suprafata si sapaturi arheologice, mai multe asezari prefeudale, dintre care sistematic a fost cercetata mai ales asezarea nr. 1, din care au fost dezvelite peste 30 de locuinte, apartinând primei epoci a fierului, apoi locuinte adâncite în pamânt din sec. 3-7 si 13-15. Locuirile prefeudale sunt reprezentate de locuinte de suprafata mai mult sau mai putin adâncite în pamânt, prevazute cu instalatii de încalzire -cuptoare din lut ars, apoi gropi menajere, cuptoare de ars ceramica sau vetre. Inventarul acestor complexe -ceramica lucrata cu mâna sau la roata rapida, piese de centura, creuzete etc., asigura încadrarea complexelor la sf'ârsitul sec. 5 si apoi în sec. 6-7 si atribuirea lor populatiei autohtone.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Izvoare,
1. Sat în com. Dumbrava Rosie (jud. Neamt)... ...prin ample sapaturi arheologice au fost identificate urmele unor întinse asezari suprapuse din sec. 6-7 si 8-9 d.H. Din asezarea din sec. 6-7 au fost scoase la iveala 6 locuinte, partial adâncite în pamânt, mai multe vetre în aer liber si câteva gropi menajere. În locuinte au fost descoperite diferite unelte si ceramica de factura autohtona lucrata la roata si cu mâna... ...Din asezarea din sec. 8-9 s-au dezvelit 21 de locuinte, partial adâncite în pamânt, mai multe vetre în aer liber si câteva gropi menajere. Din complexele de locuire provineun bogat si variat material arheologic, compus din unelte, obiecte de podoaba si ceramica locala... ...Din obiectele de podoaba se remarca un cercel semilunar, cu pandativ stelat, si un inel ornamentat cu simbol crestin. Analiza stratigrafica, a tipului de locuinta si cuptor, ca si a materialelor arheologice recoltate, atesta o evidenta continuitate de viata autohtona, pe aceeasi vatra de sat, în epoca de definitivare a formarii poporului român.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Hlincea
sat în com. Ciurea (jud. Iasi)... Sapaturile au scos la iveala trei locuinte din sec. 7-8, adâncite în sol, prevazute cu vetre construite din lut si piatra, având ca inventar: ceramica lucrata cu mâna (borcane, castroane si tipsii) si la roata înceata, ornamentata cu alveole pe buza si cu striuri orizontale sau valurite pe corpul vaselor... A fost dezvelita si o locuinta adâncita în sol, prevazuta cu un cuptor din lut si piatra, datând din sec. 9-10, din inventarul careia provin resturi ceramice lucrate la roata din pasta nisipoasa, fragmente de vase din pasta de caolin, precum si câteva obgiecte din fier, plumb, bronz, sticla, os, lut si piatra. Vestigiile asezarilor din sec. 7-8 si din sec. 9-10, prin inventarul lorr, vadesc un evident caracter romanic...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Izvoru,
sat în com. Gogosari (jud. Giurgiu)... ...Necropola birituala din sec. 8... a fost sapata în întregime între anii 1963-1974, fiind dezvelite 344 morminte de înhumatie (77,48%) si 100 de incineratie (22,52%)... În cadrul cimitirului, înhumatii par a fi avut tendinta de a fi dispusi în siruri paralele... Orientarea generala a scheletelor este V-E... Scheletele erau asezate pe spate, cu mâinile si pcioarele întinse... Inventarul aflat în mormintele de înhumatie este variat si bogat...Dintre unelte apar secera, toporul, cutitul - cel mai frecvent (119 morminte)... ...Cultura materiala de tip I. se dateaza în plin sec. 8, cu timide începuturi în sec. 7 si poate cu unele prelungiri în sec... Cimitire de tip I. se mai cunosc în valea Dunarii inferioare, la Sultana (jud. Calarasi), Fratesti (jud. Giurgiu) si Obârsia Noua (jud. Dolj). Cei înmormântati aici apartin populatiei vechi românesti, sedentara, numeroasa, pasnica, cu o cultura materiala specifica continând elemente traditionale daco-romane si crestine, în parte si pagâne, care pot fi urmarite în rit si ritual, raspândita pe întreg terit. României.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Biharia,
com. în jud. Bihor (la cca 12 km NV de Oradea), în marginea careia pe malul vestic al râului Cosmeu (Cesmeu) se pastreaza o mare cetate de pamânt. Aceasta este de plan rectangular (cca 180 / 220m la exteriorul santurilor), valuri late la baza de 20-30m si înalte de 5-7m si santuri adânci de 4-5m, înconjurând cetatea pe trei laturi. Spre E, unde curgea pe sub cetate Cosmeul, santul lipseste, aici fiind alipita valului mare o fortificatie de pamânt mai scunda de plan circular alungit ("Cetatea fetelor"). Aceasta dateaza se pare din comuna primitiva, si a fost refolosita odata cu ridicarea cetatii mari dreptunghiulare... Cetatea B. a fost identificata cu "castrum Byhor" atestat de Cronica notarului anonim ca centru politic-militar al voievodatului Bihorului aflat atunci sub stapânirea "ducelui" Menumorut... Se pare ca centrul ducatului bihorean s-a mutat în secolul 11 de la B. la Oradea... precum si bordeie semiadâncite datate din sec. 5-6, 7-8, 8-9 si 9-10, atestând o locuire...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dabâca,
com. în jud. Cluj pe terit. careia se afla o mare fortificatie cu valuri de pamânt, santuri si urme de palisade (cca 15 ha) pe terasa înalta de pe dreapta vaii Lonea... Cercetarile de amploare initiate în 1964 sunt înca în curs. Fortificatia, de plan aproximativ triunghiular, consta din 4 incinte concentrice. În prima ei perioada de existenta, cu doua faze de constructie datate de la sfârsitul sec. 8 pâna la începutul sec. 10, valurile si santurile au delimitat pe botul terasei patru incinte: a) val lat de cca 5 m precedat de berma (1,25 m) si sant adânc de 1,30 m, delimitând incinta I, lunga de cca 50 m, înlocuit apoi printr-unval cu latimea dubla, precedat nemijlocit de sant adânc de 3,25 m;
val lat de 8 m cu berma (2,50 m), precedat de sant lat de 5 m si adânc de 1-1,5 m, delimitând incinta III la cca 230 m distanta de vârful botului de terasa; c) val lat de 7 m si adânc de 2,54 m, delimitând incinta IV la aproape 600 m departare de vârful botului terasei... În incintele III si IV au fost descoperite semibordeie, locuinte de suprafata din bârne de lemn, gropi de provizii, ateliere (cuptoare de redus minereul si fierarii) ce confera locuirii din sec. 9-10 caracterul de asezare întarita. Cele mai vechi dintre bisericile ale caror temelii s-au descoperit si cercetat la D. nu beneficiaza înca de datari ferme; este posibil ca ele sa apartina sec. 10. Majoritatea materialelor arheologice descoperite la D. si datate de la sfârsitul sec. 8 la începutul sec. 10 constau din ceramica, la aceasta adaugându-se piese de metal (pinteni de tip carolingian placati cu foita de aur, arme, unelte etc) si piese de podoaba (pandantive din argint de factura bizantina). S_a propus identificarea primei etape a fortificatiei de la D. cu cetatea de resedinta din apropierea râului Somes a lui Gelu, voievodul român al Transilvaniei din primii ani ai sec. 10, atestat în cronica lui Anonymus (castrum suum iuxta fluvium Zomus positum). Dezvoltarea ulterioara a asezarii de la D., în vremea extinderii stapânirii maghiare asupra Transilvaniei si când aici s-a instalat centrul comitatului cu acelasi nume, este aestata si de izvoarele scrise (1068 -in urbem Dobuka).
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Bucov,
com. în jud. Prahova, lânga munic. Ploiesti... Acestora le succeda o importanta asezare veche româneasca din sec. 8-10. În aceasta asezare s-au descoperit 26 de bordeie si 44 locuinte de suprafata...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Bragadiru,
1 Com. în Sectorul agricol Ilfov, pe terit. careia sapaturi sistematice întreprinse între 1968-1973 si 1976-1979 au scos la suprafata o asezare geto-dacica, deschisa (situata pe terasa apei Sabar), suprapusa de locuiri din sec. 4 si 9-11... Asezare veche româneasca (din 9-11) în cadrul careia au fost dezvelite 17 locuinte, atât de suprafata, cât si adâncite, cu urme de lipitura arsa, cu amprente de nuiele de la peretii acestora... Bordeiele au forma aproape patrata (4,64 x 4,10; 3,50 x 3m; 4 x 4m), iar locuintele de suprafata sunt dreptunghiulare, unele având interior cuptoare, altele vetre. Ceramica descoperita este decorata cu linii incizate, simple sau în val, unele vase având marci de olar.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
sat în com. Viisoara (jud. Vaslui).... ...Importanta este asezarea de tip Sântana de Mures (sec. 4 d.H.) din care au fost dezvelite 13 locuinte, un cuptor de ars oale, un atelier de prelucrat piepteni de os si mai multe cuptoare în aer liber si gropi menajere, precum si asezarea datând din sec. 5 d.H. din care au fost scoase la iveala 12 locuinte si mai multe cuptoare mici... ...În sectorul "Sipot" au fost descoperite vestigiile unei asezari din sec. 6-7, din care au fost dezvelite 6 locuinte, iar în sectorul "Calugareasca" si partial în cel de la "Sipot", urmele unei asezari din sec. 8-9, din care s-au scos la iveala 19 locuinte si mai multe cuptoare si gropi menajere. Doua dintre locuinte au fost folosite ca ateliere pentru prelucrarea fierului si a obiectelor de podoaba... ...Asezarea din sec. 8-9 este suprapusa de o alta, datând din sec. 10-11, din care s-au descoperit 6 locuinte. Tot din aceasta vreme dateaza si doua cuptoare mestesugaresti. Deosebit de importanta este la D. succesiunea, pe acelasi loc, atât a locuirilor din sec. 4-5, cât si a celor din sec. 6-7, 8-9 si 10-11, pe baza carora s-a putut dovedi o continuitate de locuire, aproape neîntrerupta, în epoca de definitivare a formarii poporului român.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dulceanca,
sat în com. Vedea (jud. Teleorman), situat la 12 km E de limes Transalutanus ...Aceasta este suprapusa de o asezare din sec. 6 d.H. care reprezinta aspectul cultural al populatiei autohtone rurale, cunoscut în lit. de specialitate sub denumirea Ipotesti-Cândesti. Între vestigiile scoase la lumina se afla locuinte de suprafata, bordeie si un cuptor rudimentar de ars oale... se surprinde momentul în care populatia locala si cultura sa materiala se cristalizeaza spre formele romanice specifice terit. de la N de Dunare...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Filias,
localit. componenta a orasului Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), pe terit. careia, pe malul pârâului Cetatii, s-a descoperit o asezare de tip "risipit", din sec. 7 d.H., reprezentativa pentru faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti din regiunea de S-E a Transilvaniei (cercetata în anii 1963-1964). S-au identificat trei niveluri de locuire. S-au descoperit 41 bordeie rectangulare (2,50 x 3,50m - 4,00 x 3,50m) cu pietrar asezat, în cele mai multe cazuri, în coltul de N-E... ...În marginea asezarii din sec. 7 s-au gasit resturi de locuire cu ceramica caracteristica sec. 8...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Cristuru Secuiesc,
oras în jud. Harghita... Pe terasa Târnavei Mari, au fost cercetate doua asezari (sec. 6-7) de tip Ipotesti-Cândesti. Prima se afla pe locul numit "Valea Calda", unde s-au descoperit 5 bordeie de mici dimensiuni (2,60 x 2,60m - 3,00 x 3,50m) cu pietrar la N-E... A doua asezare se afla pe locul numit "Poala Bradului", unde s-au cercetat 8 bordeie din sec. 6-8 (cu suprafata între 3,25 x 3,25m si 4,20 x 3,50m) având pietrar în coltul de N-E... Prima categorie cuprinde oale cu forme bine articulate, de traditie romana ...Olaria lucrata cu mâna cuprinde forme ovale de traditie geto-dacica si forme bine articulate, de traditie romana...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Poian
(sat, com., jud. Covasna)... Pe Panta de Piatra, doua asezari succesive de bordeie patrulatere, cu sobe de piatra si acoperit în doua ape, datând din sec. 7-8 si 8-9 care pot fi raportate la descop. de tip Ipotesti-Cândesti. Caracteristica este ceramica - urne simple, vag ovale, cu decor rudimentar, incizat de linii orizontale dfrepte sau ondulate, sau fara decor. Pe una dintre ele, o monograma hristica. Sunt documentele unei culturi materiale autohtone, cunoscuta pâna acum doar din câteva descop., al carei aspect artistic este redus la elemente simple de forma si decor, dar care are constiinta valorii lor de comunicare a simbolului. Pe aceasta baza s-a constituit, partial, cultura perioadei de început a feudalismului, dezvoltând elementele de forma si decor. Ceea ce însa da o deosebita valoare descop. de la P., este atestarea caracterului crestin al populatiei purtatoare...
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Davideni,
sat în com. Tibucani (jud. Neamt)... A fost identificata si cercetata prin ample sapaturi si o importanta asezare datând din sec. 5-7. Prin sapaturi arheologice (1969-1983)au fost scoase la iveala 30 de locuinte, partial adâncite în pamânt, prevazute cu cuptoare sau vetre constituite din piatra si lut. În interiorul complexelor de locuire au fost gasite numeroase si variate unelte din fier, os, lut si piatra, precum si diferite obiecte de podoaba... Împreuna cu aceste piese a fost descoperita si o mare cantitate de ceramica de productie autohtona, lucrata cu roata si cu mâna, prezentând o bogata ornamentatie executata prn incizie... Prin tipul de locuinta si cuptor, ca si prin inventarul descoperit, asezarea din sec. 5-7 apartine civilizatiei de tip Costisa-Botosana specifica populatiei autohtone de la E de Muntii Carpati. <
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Botosana,
com. în jud. Suceava... A fost cercetata si o întinsa asezare datând din sec. 5-7 cu doua faze în evolutia sa, care suprapune pe acelasi loc asezarea dacica din sec. 2 î.H. Din aceasta asezare au fost scoase la iveala 31 de locuinte, partial adâncite, prevazute cu "sobe" construite din piatra si lut. Doua din aceste locuinte au fost folosite ca ateliere pentru prelucrarea fierului si a obiectelor de podoaba. S-au descoperit si câteva cuptoare pentru copt pâine sau pentru activitati mestesugaresti... Deosebit de importanta este suprapunerea stratigrafica a vestigiilor din sec. 5-7, pe baza carora a putut fi stabilita cronologia celor doua faze de locuire din aceasta asezare, definindu-se totodata si continutul culturii materiale autohtone de la E de Muntii Carpati din perioada anterioara patrunderii slavilor aici... Descoperirea unor unelte din fier pentru agricultura, a unor ateliere sau a diverselor obiecte casnice, precum si a ceramicii de factura daco-romana straveche, importurile romano-bizantine (amfore, monede, obiecte vestimentare etc.) atesta o viata sedentara cu ocupatii principale legate de agricultura, cresterea vitelor si mestesuguri, precum si intense schimburi cu lumea bizantina.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Bacau,
...Deosebit de importante sunt vestigiile prefeudale de la Curtea Domneasca unde, prin sapaturi arheologice, au fost scose la iveala urmele unei asezari din sec. 4-5, suprapusa de una din sec. 6-7. Din prima asezare au fost dezvelite cinci locuinte adâncite în sol, prevazute cu cuptoare din lut si piatra. Din inventarul lor fac parte: unelte din fier, bronz, os, lut si piatra, diferite obiecte casnice, precum si ceramica lucrata la roata, de traditie provincial romana, în asociatie cu olarie lucrata cu mâna... Din asezarea urmatoare, din sec. 6-7, au fost scoase la iveala noua locuinte adâncite în sol, prevazute în unul dintre colturi cu cuptoare construite din lut si piatra. Locuintele contin vase lucrate cu mâna si la roata rapida, precum si diferite unelte, obiecte vestimentare si de podoaba, lucrate din fier, bronz, os, lut si piatra, toate de certa factura romanica.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Baleni,
...com. în jud. Dâmbovita, unde, în perimetrul satului B.-Români au fost identificate, prin cercetari de suprafata si sapaturi arheologice, mai multe asezari prefeudale, dintre care sistematic a fost cercetata mai ales asezarea nr. 1, din care au fost dezvelite peste 30 de locuinte, apartinând primei epoci a fierului, apoi locuinte adâncite în pamânt din sec. 3-7 si 13-15. Locuirile prefeudale sunt reprezentate de locuinte de suprafata mai mult sau mai putin adâncite în pamânt, prevazute cu instalatii de încalzire -cuptoare din lut ars, apoi gropi menajere, cuptoare de ars ceramica sau vetre. Inventarul acestor complexe -ceramica lucrata cu mâna sau la roata rapida, piese de centura, creuzete etc., asigura încadrarea complexelor la sf'ârsitul sec. 5 si apoi în sec. 6-7 si atribuirea lor populatiei autohtone.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Izvoare,
1. Sat în com. Dumbrava Rosie (jud. Neamt)... ...prin ample sapaturi arheologice au fost identificate urmele unor întinse asezari suprapuse din sec. 6-7 si 8-9 d.H. Din asezarea din sec. 6-7 au fost scoase la iveala 6 locuinte, partial adâncite în pamânt, mai multe vetre în aer liber si câteva gropi menajere. În locuinte au fost descoperite diferite unelte si ceramica de factura autohtona lucrata la roata si cu mâna... ...Din asezarea din sec. 8-9 s-au dezvelit 21 de locuinte, partial adâncite în pamânt, mai multe vetre în aer liber si câteva gropi menajere. Din complexele de locuire provineun bogat si variat material arheologic, compus din unelte, obiecte de podoaba si ceramica locala... ...Din obiectele de podoaba se remarca un cercel semilunar, cu pandativ stelat, si un inel ornamentat cu simbol crestin. Analiza stratigrafica, a tipului de locuinta si cuptor, ca si a materialelor arheologice recoltate, atesta o evidenta continuitate de viata autohtona, pe aceeasi vatra de sat, în epoca de definitivare a formarii poporului român.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Hlincea
sat în com. Ciurea (jud. Iasi)... Sapaturile au scos la iveala trei locuinte din sec. 7-8, adâncite în sol, prevazute cu vetre construite din lut si piatra, având ca inventar: ceramica lucrata cu mâna (borcane, castroane si tipsii) si la roata înceata, ornamentata cu alveole pe buza si cu striuri orizontale sau valurite pe corpul vaselor... A fost dezvelita si o locuinta adâncita în sol, prevazuta cu un cuptor din lut si piatra, datând din sec. 9-10, din inventarul careia provin resturi ceramice lucrate la roata din pasta nisipoasa, fragmente de vase din pasta de caolin, precum si câteva obgiecte din fier, plumb, bronz, sticla, os, lut si piatra. Vestigiile asezarilor din sec. 7-8 si din sec. 9-10, prin inventarul lorr, vadesc un evident caracter romanic...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Izvoru,
sat în com. Gogosari (jud. Giurgiu)... ...Necropola birituala din sec. 8... a fost sapata în întregime între anii 1963-1974, fiind dezvelite 344 morminte de înhumatie (77,48%) si 100 de incineratie (22,52%)... În cadrul cimitirului, înhumatii par a fi avut tendinta de a fi dispusi în siruri paralele... Orientarea generala a scheletelor este V-E... Scheletele erau asezate pe spate, cu mâinile si pcioarele întinse... Inventarul aflat în mormintele de înhumatie este variat si bogat...Dintre unelte apar secera, toporul, cutitul - cel mai frecvent (119 morminte)... ...Cultura materiala de tip I. se dateaza în plin sec. 8, cu timide începuturi în sec. 7 si poate cu unele prelungiri în sec... Cimitire de tip I. se mai cunosc în valea Dunarii inferioare, la Sultana (jud. Calarasi), Fratesti (jud. Giurgiu) si Obârsia Noua (jud. Dolj). Cei înmormântati aici apartin populatiei vechi românesti, sedentara, numeroasa, pasnica, cu o cultura materiala specifica continând elemente traditionale daco-romane si crestine, în parte si pagâne, care pot fi urmarite în rit si ritual, raspândita pe întreg terit. României.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Biharia,
com. în jud. Bihor (la cca 12 km NV de Oradea), în marginea careia pe malul vestic al râului Cosmeu (Cesmeu) se pastreaza o mare cetate de pamânt. Aceasta este de plan rectangular (cca 180 / 220m la exteriorul santurilor), valuri late la baza de 20-30m si înalte de 5-7m si santuri adânci de 4-5m, înconjurând cetatea pe trei laturi. Spre E, unde curgea pe sub cetate Cosmeul, santul lipseste, aici fiind alipita valului mare o fortificatie de pamânt mai scunda de plan circular alungit ("Cetatea fetelor"). Aceasta dateaza se pare din comuna primitiva, si a fost refolosita odata cu ridicarea cetatii mari dreptunghiulare... Cetatea B. a fost identificata cu "castrum Byhor" atestat de Cronica notarului anonim ca centru politic-militar al voievodatului Bihorului aflat atunci sub stapânirea "ducelui" Menumorut... Se pare ca centrul ducatului bihorean s-a mutat în secolul 11 de la B. la Oradea... precum si bordeie semiadâncite datate din sec. 5-6, 7-8, 8-9 si 9-10, atestând o locuire...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Dabâca,
com. în jud. Cluj pe terit. careia se afla o mare fortificatie cu valuri de pamânt, santuri si urme de palisade (cca 15 ha) pe terasa înalta de pe dreapta vaii Lonea... Cercetarile de amploare initiate în 1964 sunt înca în curs. Fortificatia, de plan aproximativ triunghiular, consta din 4 incinte concentrice. În prima ei perioada de existenta, cu doua faze de constructie datate de la sfârsitul sec. 8 pâna la începutul sec. 10, valurile si santurile au delimitat pe botul terasei patru incinte: a) val lat de cca 5 m precedat de berma (1,25 m) si sant adânc de 1,30 m, delimitând incinta I, lunga de cca 50 m, înlocuit apoi printr-unval cu latimea dubla, precedat nemijlocit de sant adânc de 3,25 m;
val lat de 8 m cu berma (2,50 m), precedat de sant lat de 5 m si adânc de 1-1,5 m, delimitând incinta III la cca 230 m distanta de vârful botului de terasa; c) val lat de 7 m si adânc de 2,54 m, delimitând incinta IV la aproape 600 m departare de vârful botului terasei... În incintele III si IV au fost descoperite semibordeie, locuinte de suprafata din bârne de lemn, gropi de provizii, ateliere (cuptoare de redus minereul si fierarii) ce confera locuirii din sec. 9-10 caracterul de asezare întarita. Cele mai vechi dintre bisericile ale caror temelii s-au descoperit si cercetat la D. nu beneficiaza înca de datari ferme; este posibil ca ele sa apartina sec. 10. Majoritatea materialelor arheologice descoperite la D. si datate de la sfârsitul sec. 8 la începutul sec. 10 constau din ceramica, la aceasta adaugându-se piese de metal (pinteni de tip carolingian placati cu foita de aur, arme, unelte etc) si piese de podoaba (pandantive din argint de factura bizantina). S_a propus identificarea primei etape a fortificatiei de la D. cu cetatea de resedinta din apropierea râului Somes a lui Gelu, voievodul român al Transilvaniei din primii ani ai sec. 10, atestat în cronica lui Anonymus (castrum suum iuxta fluvium Zomus positum). Dezvoltarea ulterioara a asezarii de la D., în vremea extinderii stapânirii maghiare asupra Transilvaniei si când aici s-a instalat centrul comitatului cu acelasi nume, este aestata si de izvoarele scrise (1068 -in urbem Dobuka).(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Bucov,
com. în jud. Prahova, lânga munic. Ploiesti... Acestora le succeda o importanta asezare veche româneasca din sec. 8-10. În aceasta asezare s-au descoperit 26 de bordeie si 44 locuinte de suprafata...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Bragadiru,
1 Com. în Sectorul agricol Ilfov, pe terit. careia sapaturi sistematice întreprinse între 1968-1973 si 1976-1979 au scos la suprafata o asezare geto-dacica, deschisa (situata pe terasa apei Sabar), suprapusa de locuiri din sec. 4 si 9-11... Asezare veche româneasca (din 9-11) în cadrul careia au fost dezvelite 17 locuinte, atât de suprafata, cât si adâncite, cu urme de lipitura arsa, cu amprente de nuiele de la peretii acestora... Bordeiele au forma aproape patrata (4,64 x 4,10; 3,50 x 3m; 4 x 4m), iar locuintele de suprafata sunt dreptunghiulare, unele având interior cuptoare, altele vetre. Ceramica descoperita este decorata cu linii incizate, simple sau în val, unele vase având marci de olar.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Gropsani
sat în com. Vulpeni (jud. Olt)...În punctul "Gura Gorgotei"... Peste nivelul daco-roman s-a suprapus asezarea de tip Ipoesti-Ciurel-Cândesti. S-au dezvelit 19 locuinte semiîngropate cu o singra încapere, de forma unui patrulater cu colturile rotunjite. Dimensiunile laturilor locuintelor variaza între 3.50 si 4,50m. Unele locuinte au avut peretii captusiti cu bârne de lemn. Toate locuintele aveau într-ununl din colturi un cuptor construit în pamând crutat... Majoritatea ceramicii este lucrata la roata si atât compozitia pastei cât si forrmele amintesc ceramica daco-romana din sec. anterioare. Într-una din locuinte s-a gasit o fibula tipica sec. 6 iar în alta un brazdar de plug din fier... În punctul "Ovrei"... Cele cinci locuinte descoperite si ceramica pe care o contineau sunt identice cu cele descoperite în punctul "Gura Gorgotei"...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Voinesti
(sat, com., jud. Dâmbovita)... În punctul Cetatuie, asezare de bordeie fortificata cu val si sant, din sec. 7-8, atribuita populatiei autohtone. Este caracteristica ceramica simpla - forme de borcane, rudimentar modelate pe roata lenta, cu decor sumar de linii ondulate pe umar.
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Noslac
(sat, com. jud. Alba)...Asezare legata de exploatarea sarii, din perioada de trecere de la sclavagism la feudalism -sec. 4-7 -, de bordeie, si necropola corespunzatoare; ceramica de traditie daco-romana (fructiere, urne, urne-borcan) podoabe si garnituri de metal tipice pentru perioada respectiva...Descop. sunt o interesanta marturie a procesului de sinteza daco-romana si a continuitatii populatiei daco-romane dupa retragerea administratiei si armatei romane...
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Bucuresti ~municipiul
...Catelu Nou...în sfârsit o asezare de semibordeie din sec. 6-7, caracterizate de sobe fara tiraj, din bolovani de piatra si valatuci de lut, tipice pentru aceasta perioada, apartinând culturii Ipotesti-Cândesti...
...Ciurel...asezare însirata, de tip Câmpulung, de bordeie patrulatere cu unghiurile rotunjite si cu sobe fara tiraj, amenajate în blocuri de pamânt crutate la sapare, cu inventar sarac mai ales de ceramica: borcane modelate cu mâna sau cu roata, ultimele cu decor de linii si striuri orizontale sau ondulate, si tipsii. Aceasta asezare atesta existenta unui aspect local specific, denumit Ciurel al culturii Ipotesti-Cândesti. Peste aceasta, asezare rasfirata de bordeie din sec. 10-11 d.H.
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Sirna (Prahova), punct Fântâna lui Hârtu
Așezări; sec.II-IV; sec.VI-VII; sec.VIII-X. Cercetări sistematice: 1983-1992. S-au cercetat un număr important de locuințe (peste 120), cuptoare de utilitate casnică, cuptoare de redus minereuri, cuptor de ars ceramică, aparținând unor comunități rurale a cărei existență este documentată arheologic din sec.II-III până în sec.XI p.Chr. Cercetările au pus în evidență un bogat inventar care atestă prezența îndeletnicirilor fundamentale ale obștei sătești de la Sirna: cultivarea plantelor cerealiere, prelucrarea minereurilor din zonă (cu precădere minereu de fier), precum și activități cu caracter meșteșugăresc - casnice și specializate. Toate dovezile arheologice afirmă caracterul stabil și sedentar al comunităților de la Sirna, infirmând caracterul nomad al acestora. Cercetările au pus în evidență și raporturile existente dintre populația autohtonă din zonă și grupurile familiale de populație slavă, în 2/2sec.VI și înc.sec.VII. În același timp, cercetările au demonstrat că începutul primei faze a cult. Dridu se datează în 2/2sec.VIII, datorită descoperirii unei monede de la Nichifor I, singura monedă descoperită până acum într-o săpătură de pe teritoriul României.
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=788
Borseni, com. Razboieni (Neamt), punct Bulgarie
Descoperirile din sectorul B dovedesc întinderea așezărilor din secolele II - III, VI - VII și VIII - IX descoperite în sectorul A până în această limită de V a sitului arheologic. Foarte probabil cele două sectoare fac parte dintr-un sit arheologic unitar, care va fi confirmat sau infirmat de cercetările viitoare. Obiectivul cercetărilor viitoare. Se impune salvarea și cercetarea tuturor mormintelor din necropola Sântana de Mureș, care este afectată de viiturile pârâului Valea Albă, cât și cercetarea așezărilor din secolele II - IV, VI - VII și VIII - IX, care dovedesc continuitatea de locuire pe parcursul întregului mileniu al etnogenezei românilor.
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=1018
Dersca (Botosani), punct La Ocoale
Necropolă de incinerație, sec.VII-VIII; așezare, sec.VII-VIII (suprapune necropola). Cercetările întreprinse au scos la iveală 34 locuințe, 10 ateliere meșteșugărești și 9 cuptoare, cele mai multe pentru prelucratul fierului. Au fost găsite numeroase unelte, obiecte vestimentare și de podoabă și foarte multă ceramică lucrată cu mâna și la roată. Descoperirile atestă existența aici a unui important centru meșteșugăresc. Pe același loc, distrusă parțial de așezarea menționată, s-a descoperit o necropolă de incinerație, din care s-au dezvelit 20 de morminte în groapă simplă, unele însoțite de fragmente ceramice și unul cu o aplică, caracteristice sec.VI-VII. Ritul și ritualul vdesc practici mai vechi, autohtone.
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=627
Suceagu, com. Baciu (Cluj), punct Oradba
...Asezare rurala nefortificata; sec. II-IV, sec.IV-V. Cercetari sistematice si de salvare; 1989, 1991-1992; Au fost sapate mai multe locuinte de suprafata si adâncite, unele din epoca romana, altele din sec.IV-V. Arheologic nu s-au sesizat întreruperi de locuire. A fost descoperit un atelier de prelucrare a osului din sec.IV. Materialul arheologic a fost extrem de bogat: ceramica, opaite, fibule, obiecte din fier, râsnite din tuf vulcanic, terra sigillata, un fragment de inscriptie din epoca romana, ceramica gri lustruita (multe vase întregi), obiecte din fier, obiecte de os ornamentate, fusaiole, gresii, o fibula de fier, ceramica din pasta zgrunturoasa, ceramica lucrata cu mâna, de factura dacica, din sec.IV-V. S-au descoperit si 2 cuptoare de ars ceramica, datate pe baza ceramicii, în sec.III-IV
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=635
sat în com. Vulpeni (jud. Olt)...În punctul "Gura Gorgotei"... Peste nivelul daco-roman s-a suprapus asezarea de tip Ipoesti-Ciurel-Cândesti. S-au dezvelit 19 locuinte semiîngropate cu o singra încapere, de forma unui patrulater cu colturile rotunjite. Dimensiunile laturilor locuintelor variaza între 3.50 si 4,50m. Unele locuinte au avut peretii captusiti cu bârne de lemn. Toate locuintele aveau într-ununl din colturi un cuptor construit în pamând crutat... Majoritatea ceramicii este lucrata la roata si atât compozitia pastei cât si forrmele amintesc ceramica daco-romana din sec. anterioare. Într-una din locuinte s-a gasit o fibula tipica sec. 6 iar în alta un brazdar de plug din fier... În punctul "Ovrei"... Cele cinci locuinte descoperite si ceramica pe care o contineau sunt identice cu cele descoperite în punctul "Gura Gorgotei"...
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)
Voinesti
(sat, com., jud. Dâmbovita)... În punctul Cetatuie, asezare de bordeie fortificata cu val si sant, din sec. 7-8, atribuita populatiei autohtone. Este caracteristica ceramica simpla - forme de borcane, rudimentar modelate pe roata lenta, cu decor sumar de linii ondulate pe umar.
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Noslac
(sat, com. jud. Alba)...Asezare legata de exploatarea sarii, din perioada de trecere de la sclavagism la feudalism -sec. 4-7 -, de bordeie, si necropola corespunzatoare; ceramica de traditie daco-romana (fructiere, urne, urne-borcan) podoabe si garnituri de metal tipice pentru perioada respectiva...Descop. sunt o interesanta marturie a procesului de sinteza daco-romana si a continuitatii populatiei daco-romane dupa retragerea administratiei si armatei romane...
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Bucuresti ~municipiul
...Catelu Nou...în sfârsit o asezare de semibordeie din sec. 6-7, caracterizate de sobe fara tiraj, din bolovani de piatra si valatuci de lut, tipice pentru aceasta perioada, apartinând culturii Ipotesti-Cândesti...
...Ciurel...asezare însirata, de tip Câmpulung, de bordeie patrulatere cu unghiurile rotunjite si cu sobe fara tiraj, amenajate în blocuri de pamânt crutate la sapare, cu inventar sarac mai ales de ceramica: borcane modelate cu mâna sau cu roata, ultimele cu decor de linii si striuri orizontale sau ondulate, si tipsii. Aceasta asezare atesta existenta unui aspect local specific, denumit Ciurel al culturii Ipotesti-Cândesti. Peste aceasta, asezare rasfirata de bordeie din sec. 10-11 d.H.
(Dictionar enciclopedic de arta veche a României, 1981)
Sirna (Prahova), punct Fântâna lui Hârtu
Așezări; sec.II-IV; sec.VI-VII; sec.VIII-X. Cercetări sistematice: 1983-1992. S-au cercetat un număr important de locuințe (peste 120), cuptoare de utilitate casnică, cuptoare de redus minereuri, cuptor de ars ceramică, aparținând unor comunități rurale a cărei existență este documentată arheologic din sec.II-III până în sec.XI p.Chr. Cercetările au pus în evidență un bogat inventar care atestă prezența îndeletnicirilor fundamentale ale obștei sătești de la Sirna: cultivarea plantelor cerealiere, prelucrarea minereurilor din zonă (cu precădere minereu de fier), precum și activități cu caracter meșteșugăresc - casnice și specializate. Toate dovezile arheologice afirmă caracterul stabil și sedentar al comunităților de la Sirna, infirmând caracterul nomad al acestora. Cercetările au pus în evidență și raporturile existente dintre populația autohtonă din zonă și grupurile familiale de populație slavă, în 2/2sec.VI și înc.sec.VII. În același timp, cercetările au demonstrat că începutul primei faze a cult. Dridu se datează în 2/2sec.VIII, datorită descoperirii unei monede de la Nichifor I, singura monedă descoperită până acum într-o săpătură de pe teritoriul României.
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=788
Borseni, com. Razboieni (Neamt), punct Bulgarie
Descoperirile din sectorul B dovedesc întinderea așezărilor din secolele II - III, VI - VII și VIII - IX descoperite în sectorul A până în această limită de V a sitului arheologic. Foarte probabil cele două sectoare fac parte dintr-un sit arheologic unitar, care va fi confirmat sau infirmat de cercetările viitoare. Obiectivul cercetărilor viitoare. Se impune salvarea și cercetarea tuturor mormintelor din necropola Sântana de Mureș, care este afectată de viiturile pârâului Valea Albă, cât și cercetarea așezărilor din secolele II - IV, VI - VII și VIII - IX, care dovedesc continuitatea de locuire pe parcursul întregului mileniu al etnogenezei românilor.
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=1018
Dersca (Botosani), punct La Ocoale
Necropolă de incinerație, sec.VII-VIII; așezare, sec.VII-VIII (suprapune necropola). Cercetările întreprinse au scos la iveală 34 locuințe, 10 ateliere meșteșugărești și 9 cuptoare, cele mai multe pentru prelucratul fierului. Au fost găsite numeroase unelte, obiecte vestimentare și de podoabă și foarte multă ceramică lucrată cu mâna și la roată. Descoperirile atestă existența aici a unui important centru meșteșugăresc. Pe același loc, distrusă parțial de așezarea menționată, s-a descoperit o necropolă de incinerație, din care s-au dezvelit 20 de morminte în groapă simplă, unele însoțite de fragmente ceramice și unul cu o aplică, caracteristice sec.VI-VII. Ritul și ritualul vdesc practici mai vechi, autohtone.
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=627
Suceagu, com. Baciu (Cluj), punct Oradba
...Asezare rurala nefortificata; sec. II-IV, sec.IV-V. Cercetari sistematice si de salvare; 1989, 1991-1992; Au fost sapate mai multe locuinte de suprafata si adâncite, unele din epoca romana, altele din sec.IV-V. Arheologic nu s-au sesizat întreruperi de locuire. A fost descoperit un atelier de prelucrare a osului din sec.IV. Materialul arheologic a fost extrem de bogat: ceramica, opaite, fibule, obiecte din fier, râsnite din tuf vulcanic, terra sigillata, un fragment de inscriptie din epoca romana, ceramica gri lustruita (multe vase întregi), obiecte din fier, obiecte de os ornamentate, fusaiole, gresii, o fibula de fier, ceramica din pasta zgrunturoasa, ceramica lucrata cu mâna, de factura dacica, din sec.IV-V. S-au descoperit si 2 cuptoare de ars ceramica, datate pe baza ceramicii, în sec.III-IV
http://cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=635
Iarași despre imprumuturile albanezilor
88 de cuvinte româno-albaneze
Dr. Ion Șerban
Densușianu și Capidan explică existența acestor cuvinte printr-un împrumut dintr-o limbă în alta. Alții, ca Treimer și Philippide, consideră că acești termeni provin, în amândouă limbile, dintr-o limbă vorbită odinioară în Peninsula Balcanică. Unii, cum e și Graur, sunt de părere că nimic nu ne autorizează să atribuim prezența lor în română unui împrumut din albaneză. O altă categorie, precum sunt Detschew și Charaht, susține că româna și albaneza s-au dezvoltat separat, căci altfel ar fi alcătuit aceeași limbă. Pușcariu.este de părere că «asemănările dintre limba română din Dacia și cea albaneză nu vin dintr-un contact direct si nu sunt împrumuturi directe, explicându-se ca forme arhaice, conservate în arii laterale, în timpuri străvechi. Există și o părere potrivit căreia ambele limbi au un strămoș comun, îndepărtat, poate indo-european. Marele filolog român Al. Rosetti, autorul operei Istoria limbii romane (din care am cules aceste amănunte), este de părere că "apropiind termenii români de cei albanezi îi explicăm printr-un criteriu comun, care este traca»
Considerăm că din această diversitate de păreri nu putem reține decât pe ultima, singura care, în parte, corespunde adevărului, în sensul că pentru albaneză limba tracă constituie unicul izvor din care a avut loc împrumutul celor 88 de sinonime româno-albaneze, dar pentru lexicul român izvorul nu a fost traca sud-dunăreană, ci însăși limba Geto-Dacilor, care s-a transmis, direct și nemijlocit, urmașilor Daco-Români și apoi Români. Acesta-i adevărul adevărat și integral.
În ceea ce-i privește Albanezi, cele 88 de cuvinte, împrumutate de ei de la Traci, rămân achiziția lor indiscutabilă, dar nu pe bază de autohtonat, ca la noi, ci prin împrumut. Diferența pronunțată, sub aspect morfologic și fonetic, privind evoluția deosebită a ambelor grupuri de cuvinte, provenite dintr-un izvor unic -limba traco-geto-dacică - , ce rezultă din comparația de mai jos:
Româna Albaneză
Căciulă---- kesule
fărâmâ ---therime
jumătate --gjymes
mazăre--modhulle
moș---------moshe
sâmbure-thumbule
se explică prin faptul că - după cercetările a numeroși lingviști - albaneza are doua substraturi: unul centum, privind grosul lexicului său specific, moștenit din iliră, și altul satem, format ulterior, ca urmare a împrumutului trac, atât a lexiconului, ca atare, cât și a vocalelor ă și î, caracteristice limbii traco-geto-dacice.
http://gk.ro/sarmizegetusa/latinitatea/88.htm
88 de cuvinte româno-albaneze
Dr. Ion Șerban
Densușianu și Capidan explică existența acestor cuvinte printr-un împrumut dintr-o limbă în alta. Alții, ca Treimer și Philippide, consideră că acești termeni provin, în amândouă limbile, dintr-o limbă vorbită odinioară în Peninsula Balcanică. Unii, cum e și Graur, sunt de părere că nimic nu ne autorizează să atribuim prezența lor în română unui împrumut din albaneză. O altă categorie, precum sunt Detschew și Charaht, susține că româna și albaneza s-au dezvoltat separat, căci altfel ar fi alcătuit aceeași limbă. Pușcariu.este de părere că «asemănările dintre limba română din Dacia și cea albaneză nu vin dintr-un contact direct si nu sunt împrumuturi directe, explicându-se ca forme arhaice, conservate în arii laterale, în timpuri străvechi. Există și o părere potrivit căreia ambele limbi au un strămoș comun, îndepărtat, poate indo-european. Marele filolog român Al. Rosetti, autorul operei Istoria limbii romane (din care am cules aceste amănunte), este de părere că "apropiind termenii români de cei albanezi îi explicăm printr-un criteriu comun, care este traca»
Considerăm că din această diversitate de păreri nu putem reține decât pe ultima, singura care, în parte, corespunde adevărului, în sensul că pentru albaneză limba tracă constituie unicul izvor din care a avut loc împrumutul celor 88 de sinonime româno-albaneze, dar pentru lexicul român izvorul nu a fost traca sud-dunăreană, ci însăși limba Geto-Dacilor, care s-a transmis, direct și nemijlocit, urmașilor Daco-Români și apoi Români. Acesta-i adevărul adevărat și integral.
În ceea ce-i privește Albanezi, cele 88 de cuvinte, împrumutate de ei de la Traci, rămân achiziția lor indiscutabilă, dar nu pe bază de autohtonat, ca la noi, ci prin împrumut. Diferența pronunțată, sub aspect morfologic și fonetic, privind evoluția deosebită a ambelor grupuri de cuvinte, provenite dintr-un izvor unic -limba traco-geto-dacică - , ce rezultă din comparația de mai jos:
Româna Albaneză
Căciulă---- kesule
fărâmâ ---therime
jumătate --gjymes
mazăre--modhulle
moș---------moshe
sâmbure-thumbule
se explică prin faptul că - după cercetările a numeroși lingviști - albaneza are doua substraturi: unul centum, privind grosul lexicului său specific, moștenit din iliră, și altul satem, format ulterior, ca urmare a împrumutului trac, atât a lexiconului, ca atare, cât și a vocalelor ă și î, caracteristice limbii traco-geto-dacice.
http://gk.ro/sarmizegetusa/latinitatea/88.htm
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.