Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
Nicolae Basarab (1113-1128) domn al Valahiei și Bulgariei !?!?!
Recitind deja celebra de acum "scriere" The Daco-Roman Legend a lui Árpád Kosztin http://www.hungarian-history.hu/lib/kos/kos02.htm dau de o informatie cel putin ciudata si anume:
An old Rumanian anonymous chronicle [33] tells us that the first conquest of the Vlachs happened in the 7th century from the southern part of the Danube through Oltenia under the reign of the Basarab Dynasty. (We note that the founder of this dynasty, Basarab, was born at the end of the 13th century.)
Cronica [33] la care se refera Kosztin este Istoria Tarii Rumânesti de când au descalecat pravoslavnicii crestini a lui Constantin Cantacuzino pe care o puteti citi online aici
De ce Kostin combate totusi o informatie destul de nesigura ? Pana la Negru Voda in 1290 Cronicarul vorbeste despre descalecare in termeni relativi asa:
Atunce s-au ales dintr-însii boiarii carii au fost de neam mare. Si pusera banoveti un neam ce le zicea Basarabi, sa le fie lor cap (adeca mari bani) si-i asazara întâi sa le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorât la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorât la Craiova. Si asa fiind, multa vréme au trecut tot ei obladuind acea parte de loc.
Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Tara Ungureasca un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herteg pre Almas si pre Fagaras, radicatu-s-au de acolo cu toata casa lui si cu multime de noroade: rumâni, papistasi, sasi, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmbovitii, început-au a face tara noao.
Poate dl Árpád Kosztin stie ceva ce n'a stiut nici cronicarul, devreme ce ține să intarească perioada descalecatului in sec VII !!!!
Poate chiar are dreptate. Poate altii stiu mai multe decat noi si nu vor sa ne spună. Așa zice si autorul paginilor urmatoare citand o carte a lui Cornel Barsan care spune asa:
Dar să fi condus Basarabii cnezatele locale din Timoc și până-n Retezat? Se pare că da. Existența unuia dintre ei pleacă și de la o inscripție pe capul statuii din piatră a unui leu. Inscripția confirmă pe Nicolae Basarab ( domnie între 1113-1128) domn al Valahiei și Bulgariei. Această „noutate” din 1926, semnalată de profesorul Em. C. Grigoraș, repusă abia acum în lumină de Cornel Barsan, întregește ceea ce știau călugării mănăstirii Tismana și anume că, Basarabii erau conducători vechi în această parte a țării și urmașii lor puseseră prima piatră de temelie la locul sfânt de la Tismana.
http://www.geocities.com/ntomoniu/tismana/basarabi/jos.htm
hey ,daca nu stiati e un site bulgaresc cu harti in care arata taratul bulgar intinzandu-se peste romania.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http...hl%3Dro%26lr%3D
de obicei e primul site la google image ,cand dai search la:bulgaria thracia
hey,nu stiam ca cnezatul kievean se intindea si peste moldova.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http...hl%3Dro%26lr%3D
de obicei e primul site la google image ,cand dai search la:bulgaria thracia
hey,nu stiam ca cnezatul kievean se intindea si peste moldova.
QUOTE(soka norman @ Jun 5 2006, 09:42) 
hey ,daca nu stiati e un site bulgaresc cu harti in care arata taratul bulgar intinzandu-se peste romania.
Daca te minuneaza harta Bulgariei sub Simion cel Mare, afla ca ea nu reprezinta o harta administrativa. Harta delimiteaza teritoriile in care biserica bulgareasca isi impune ritul slav si la nord de Dunare
Punctul culminant al acestei ascensiuni il reprezinta infrangerea Byzantului de catre Simion in anul 917. Peste 10 ani Simion moare, iar sub Petru I, influentele bulgaresti incep sa scada. Boris al doilea e luat prizonier de catre bizantini. Apoi pana la 997, dinastia se stinge usor usor prin puscariile bizantine.
Sub impăratul bizantin Vasile al II-lea, numit Bulgarohtonul (ucigătorul de bulgari), statul bulgar dispare cu totul. Vasile il cafteste rău de pe bulgarul Samuil pe la 1014 si ordona pedepsirea prin orbire a 14000 de soldati bulgari. Pe Tarul Vladislav bizantinii il omoara la anul 1018, iar Bulgaria devine provincie a Byzantului
Cam asta e glorioasa istorie de fix 100 de ani , de la 917 la 1018 a Bulgariei Mari.
Despre impunerea cultului slav in Biserica Romaneasca vorbeste academicianul Dimitrie Onciul astfel:
"Prin bulgari... am fost despărțiți de Biserica romană, de la dânșii am primit limba slavonă în Biserică și stat... Așa ne-a fost fatalul destin al istoriei"
Istoricul Ștefan Meteș pomenit in cartea Catolicism și Ortodoxie românească publicata pe situl Bisericii Greco Catolice spune așa
"În Biserica noastră, supusă Scaunului patriarhal din Roma, a dominat până către sfârșitul veacului al IX-lea limba latină (subl.n.). Preoții noștri din acea vreme îndepărtată se sfințeau de episcopi latini din dreapta Dunării. Aceasta era o tradiție de mai multe veacuri. Când bulgarii ajung stăpâni în sudul Dunării și introduc ritul slav în Biserică... străbunii noștri, urmând vechea tradiție, se duceau la centrele episcopale slave, pentru sfințire de preoți, antimise și alte trebuințe creștinești, deși nu se puteau înțelege în limba latină, care era și a Bisericii românești (subl.n.). Și fiindcă episcopii slavi nu știau latinește ca să învețe pe preoții noștri... nefiind în apropiere episcopi creștini latini, unde ar fi putut merge preoții noștri la sfințire. Introducerea ritului slav, deci, începe a prinde rădăcini în Biserica românească în veacul al X-lea, cucerind-o cu totul în cel următor, întărindu-se pentru a putea stăpâni mai multe veacuri... Împăratul bizantin Vasile al II-lea, numit Bulgarohtonul (ucigătorul de bulgari), sfarmă cu totul, la 1018, statul bulgar, a cărui populație se refugiază în bună parte în nordul Dunării. Între acești refugiați au fost foarte mulți clerici, care au întărit la noi în Biserică ritul slavon. Se poate spune că introducerea limbii slavone în Biserica românească se datorește acestor refugiați, între care au fost mulți preoți, episcopi etc. Prin acești refugiați s-au introdus în Biserica noastră mai multe oficii și slujbe bisericești cu numiri greco-slavone, precum și alfabetul cirilic".42) Mai cităm și pe Vasile Pârvan: "Romanismul și creștinismul nostru s-au putut astfel dezvolta, cauza că noi am putut trăi până în veacul al VIII-lea în continuitatea trupească și sufletească cu patria mamă italo-ilirică, când au fost lăsați în vălmășagul slavo-turanic".43)
http://www.bru.ro/istorie/catort.asp?id=cap3
"Prin bulgari... am fost despărțiți de Biserica romană, de la dânșii am primit limba slavonă în Biserică și stat... Așa ne-a fost fatalul destin al istoriei"
Istoricul Ștefan Meteș pomenit in cartea Catolicism și Ortodoxie românească publicata pe situl Bisericii Greco Catolice spune așa
"În Biserica noastră, supusă Scaunului patriarhal din Roma, a dominat până către sfârșitul veacului al IX-lea limba latină (subl.n.). Preoții noștri din acea vreme îndepărtată se sfințeau de episcopi latini din dreapta Dunării. Aceasta era o tradiție de mai multe veacuri. Când bulgarii ajung stăpâni în sudul Dunării și introduc ritul slav în Biserică... străbunii noștri, urmând vechea tradiție, se duceau la centrele episcopale slave, pentru sfințire de preoți, antimise și alte trebuințe creștinești, deși nu se puteau înțelege în limba latină, care era și a Bisericii românești (subl.n.). Și fiindcă episcopii slavi nu știau latinește ca să învețe pe preoții noștri... nefiind în apropiere episcopi creștini latini, unde ar fi putut merge preoții noștri la sfințire. Introducerea ritului slav, deci, începe a prinde rădăcini în Biserica românească în veacul al X-lea, cucerind-o cu totul în cel următor, întărindu-se pentru a putea stăpâni mai multe veacuri... Împăratul bizantin Vasile al II-lea, numit Bulgarohtonul (ucigătorul de bulgari), sfarmă cu totul, la 1018, statul bulgar, a cărui populație se refugiază în bună parte în nordul Dunării. Între acești refugiați au fost foarte mulți clerici, care au întărit la noi în Biserică ritul slavon. Se poate spune că introducerea limbii slavone în Biserica românească se datorește acestor refugiați, între care au fost mulți preoți, episcopi etc. Prin acești refugiați s-au introdus în Biserica noastră mai multe oficii și slujbe bisericești cu numiri greco-slavone, precum și alfabetul cirilic".42) Mai cităm și pe Vasile Pârvan: "Romanismul și creștinismul nostru s-au putut astfel dezvolta, cauza că noi am putut trăi până în veacul al VIII-lea în continuitatea trupească și sufletească cu patria mamă italo-ilirică, când au fost lăsați în vălmășagul slavo-turanic".43)
http://www.bru.ro/istorie/catort.asp?id=cap3
QUOTE(k33 @ Jun 4 2006, 23:01)
Cronica [33] la care se refera Kosztin este Istoria Tarii Rumânesti de când au descalecat pravoslavnicii crestini a lui Constantin Cantacuzino pe care o puteti citi online aici
Am mai arătat că acel letopiseț a fost scris de Stoica Ludescu, cronicar al Cantacuzinilor, cu vreo 50 de ani mai devreme decât letopisețul al lui Constantin Cantacuzino. Poate îi atragi atenția și ăluia de la Wikipedia. Stoica Ludescu are o concepție "imigraționistă", cum ar spun unii de pe forum, "ungurească", despre originea românilor, spre deosebire de Constantin Cantcuzino. Trebui subliniat că Ludescu nu spune că românii au cucerit teritoriile lor. Așa ar fi trebui să spună dacă s-ar fi referit la oastea spaniolului Traian. Dimpotrivă rumănii s-au despărțit de la romani și au pribegit spre miiazănoapte.
QUOTE(Diogene @ Jun 5 2006, 11:50)
Am mai arătat că acel letopiseț a fost scris de Stoica Ludescu, cronicar al Cantacuzinilor, cu vreo 50 de ani mai devreme decât letopisețul al lui Constantin Cantacuzino.
Aia e parerea ta dupa ce ai citit ce scrie in Scriptorium.
Parerea mea dupa ce am citit ce zice Iorga despre Letopiseț este ca autorul este Constantin Cantacuziono.
Apropos. Vezi ca are un semnul intrebarii in dreptul autorului.
QUOTE(Diogene @ Jun 5 2006, 11:50)
Am mai arătat că acel letopiseț a fost scris de Stoica Ludescu, cronicar al Cantacuzinilor, cu vreo 50 de ani mai devreme decât letopisețul al lui Constantin Cantacuzino. Poate îi atragi atenția și ăluia de la Wikipedia. Stoica Ludescu are o concepție "imigraționistă", cum ar spun unii de pe forum, "ungurească", despre originea românilor, spre deosebire de Constantin Cantcuzino. Trebui subliniat că Ludescu nu spune că românii au cucerit teritoriile lor. Așa ar fi trebui să spună dacă s-ar fi referit la oastea spaniolului Traian. Dimpotrivă rumănii s-au despărțit de la romani și au pribegit spre miiazănoapte.
Vorbe goale, Diogene. Cronicarul spune ca din ăia care au trecut Dunarea "s-au ales dintr-înșii boiarii carii au fost de neam mare".
Deci care sunt romanii ăia din neamul Basarabilor de la sud de Dunare care au latinizat fosta Dacie, cand ei erau toți cumano-slavi ?
In plus vorbeste despre faptul ca s'au pus bani prin scaunele Severinului, Strehaiei si Craiovei ! Păi aste așezări erau deja parte a voievodatelor Romanesti din Oltenia si Banat din'nainte de Basarabi
Asa că să nu'i punem cronicarului in gură, vorbe pe care nu le'a spus. Descălecarea asta nu reprezintă decât ce spune si cronicarul, adica expansiunea unei clase conducatoare cumano-slave, care se impune in nordul Dunării.
Rumânii carii s-au despărțit de la romani și au pribegit spre miiazănoapte sunt rumânii din nord care au pribegit prin miazanoapte caci romanii din sud au pribegit prin miazazi
Cronicarul spune ce stim deja, că despartirea românilor de cei ramasi in imperiul roman de rasarit a fost foarte timpurie, si nicidecum ca latinii imperiului roman au pribegit spre miazănopate, lucru care este dealtfel absurd.
QUOTE(k33 @ Jun 5 2006, 12:00)
Aia e parerea ta dupa ce ai citit ce scrie in Scriptorium.
Parerea mea dupa ce am citit ce zice Iorga despre Letopiseț este ca autorul este Constantin Cantacuziono.
Apropos. Vezi ca are un semnul intrebarii in dreptul autorului.
Parerea mea dupa ce am citit ce zice Iorga despre Letopiseț este ca autorul este Constantin Cantacuziono.
Apropos. Vezi ca are un semnul intrebarii in dreptul autorului.
Poți să-mi dezvălui cum ai ajuns să-l contrazici pe Iorga?
PS:
Mesajul tău următor este o umoare fără nici o gândire. Românii nu erau români, ci cumano-slavi, nu mergeau ci stăteau spre miazănoapte...
QUOTE(Diogene @ Jun 5 2006, 12:46)
Poți să-mi dezvălui cum ai ajuns să-l contrazici pe Iorga?
PS:
Mesajul tău următor este o umoare fără nici o gândire. Românii nu erau români, ci cumano-slavi, nu mergeau ci stăteau spre miazănoapte...
PS:
Mesajul tău următor este o umoare fără nici o gândire. Românii nu erau români, ci cumano-slavi, nu mergeau ci stăteau spre miazănoapte...
Eu inteleg că tu te faci că nu pricepi când cronicarul greseste când spune că Basarabii erau latini. Dinastia Basarabilor are o bogata ascendența pe linia cumano-tătară care include pe Juchi han, Temur han si pe tatal lui Basarab intaiul, Tochomir (Tihomir) sau Toqtämir in cumană
Cronicarul povesteste istoriile prin filtrul cunostintelor sale de la acea vreme. Tu care stii deja cine erau Basarabii nu poti decât să dai dovadă de rea credința atunci când poți să traduci descalecarea ca pe o dovadă a latinizării. Descălecarea e a conducatorilor cumanilor nu a românilor. Românii se aflau deja, după spusele cronicarului din vremea pribegiei deci cu mult inainte de descalecare, in scaunele in care cumanii se pun bani pe la 1200.
PS: Să'ți spun eu ce este o umoare fără nici o gândire.
Este rationamentul ăsta al tău care se potriveste de minune cu teoria lui Benedek Jancsó, de stau să mă intreb dacă nu cumva sunteti rude ?
QUOTE(k33 @ Jun 5 2006, 13:13)
Eu inteleg că tu te faci că nu pricepi când cronicarul greseste când spune că Basarabii erau latini. Dinastia Basarabilor are o bogata ascendența pe linia cumano-tătară care include pe Juchi han, Temur han si pe tatal lui Basarab intaiul, Tochomir (Tihomir) sau Toqtämir in cumană
Cronicarul povesteste istoriile prin filtrul cunostintelor sale de la acea vreme.
Cronicarul povesteste istoriile prin filtrul cunostintelor sale de la acea vreme.
Dacă eu de la o petrecere nu îmi aduc aminte decât femeile și nu bărbații nu înseamană că nu am fost la petrecere. Cronicarul nu povestește de venirea cumanilor, de originea reală a Basarabilor, dar asta nu înseamnă că ceea ce spune despre români nu poate fi în mare parte adevărat, nu înseamnă că ar descrie ceva evenimente cumane ca românești. De ce nu ar fi fost și evenimente românești, o mică și ultimă colonizare acolo pe vreo 25 000 kmp locuibili, până la Hațeg și Amlaș, facilitată de sosirea prietenilor cumani? Rămâne de aflat de unde s-a inspirat cronicarul.
Și să nu uităm de alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei ajungând și până la Maramurăș., mult mai mulți (după cum se vede azi), dar ignorați de Benedek.
Neagu Djuvara prezinta descalecarea cumana in contextul retragerii cumane inspre Ungaria, dand un nou sens al inscăunarilor cumane. Ce este foarte interesant la viziunea istoricului Djuvara este directia descalecarii, din Moldova spre Transilvania si apoi in Tara Romanească.
Documentele citate si argumentele înfatisate mai sus ne sugereaza urmatoarea desfasurare între ultima mentiune a voievodului Seneslav de la 1247 (probabil acelasi cu "Miselav", "capetenia popoarelor Ulagh" (vlahe), de care cronica orientala a lui Rasid-ed-din zice ca a înfruntat coloana cea mai sudica a invaziei mongole din 1241) si primele mentiuni ale unui "mare voievod", sef suprem în tot tinutul dintre Carpati si Dunare:
Când în mare graba în 1238, prevenind atacul mongol, cumanii din Muntenia si Moldova pleaca în masa pentru a cauta adapost în Ungaria, e de presupus ca aceia dintre ei care se aflau într-un proces înaintat de românizare sau se integrasera printre "mai marii tarii", nu vor fi urmat pâna la capat marea migratie în orice caz unii vor fi ramas la nord de Carpati în regiunile mai intens populate de români, ca Tara Fagarasului si Tara Hategului.
Din acele regiuni, si chiar de mai la nord, un flux de populatii începuse sa coboare din Transilvania catre fosta "Cumanie", nu numai români, ci si sasi si unguri (dovada interzicerea pe care în Diploma Ioanitilor regele Ungariei o face viitorului sau vasal, Marele Maestru al Ordinului, de a coloniza feudul sau banatul Severinului cu populatii de la nord de Carpati). La sfârsitul secolului XIII, Câmpulung e un oras cu organizare de tip sasesc si biserica catolica. Mai la nord, la poalele muntelui, o bisericuta sapata în stânca, la Corbii-de-Piatra, datata dupa stil din anii 1290, are doua altare. Oare pentru slujba în cele doua rituri, apusean si rasaritean? De adaugat ca o instalare de negustori sasi e de neconceput într-un tinut unde nu s-ar fi aflat deja o oarecare orânduire politica cu o putere militara. Mai avem si la Cetateni, pe drumul care coboara de la Bran spre valea Argesului, urmele a doua biserici din secolul XIII si a unei cetatui ce-i zice "a lui Negru Voda".
Pe de alta parte, începând din 1270, mari tulburari au loc în tot regatul ungar, culminând cu uciderea în 1290 a regelui Ladislas IV zis Cumanul (dupa maica-sa). Si totodata nobilimea româna se vede din ce în ce mai mult pagubita si marginalizata. Avem deci toate conditiile pentru a ne imagina ca una din capeteniile românilor din regiunea Fagaras, de origine cumana, Toktomer-Thocomerius, poreclit (ulterior?) Negru Voda, coboara cu ceata lui în anii 1290 si-si asaza "scaunul" în orasul Câmpulung.
Cum îsi va fi întins autoritatea cu încetul asupra celorlalti voievozi si cneji români e deocamdata neclar; probabil, ca în cazuri similare, printr-o combinatie de lupte, de încuscriri si de diplomatie. Cert este ca de-abia fiul sau, Basaraba, se poate intitula "mare voievod", adica voievod peste toti ceilalti voievozi dintre Carpati si Dunare, si prin afirmarea unei mari independente în politica sa externa, sa riste înfruntarea cu suzeranul ungar. Cu el s-a nascut primul stat român, de dimensiuni si de putere comparabile cu ale celorlalte state din sud-estul european.
Documentele citate si argumentele înfatisate mai sus ne sugereaza urmatoarea desfasurare între ultima mentiune a voievodului Seneslav de la 1247 (probabil acelasi cu "Miselav", "capetenia popoarelor Ulagh" (vlahe), de care cronica orientala a lui Rasid-ed-din zice ca a înfruntat coloana cea mai sudica a invaziei mongole din 1241) si primele mentiuni ale unui "mare voievod", sef suprem în tot tinutul dintre Carpati si Dunare:
Când în mare graba în 1238, prevenind atacul mongol, cumanii din Muntenia si Moldova pleaca în masa pentru a cauta adapost în Ungaria, e de presupus ca aceia dintre ei care se aflau într-un proces înaintat de românizare sau se integrasera printre "mai marii tarii", nu vor fi urmat pâna la capat marea migratie în orice caz unii vor fi ramas la nord de Carpati în regiunile mai intens populate de români, ca Tara Fagarasului si Tara Hategului.
Din acele regiuni, si chiar de mai la nord, un flux de populatii începuse sa coboare din Transilvania catre fosta "Cumanie", nu numai români, ci si sasi si unguri (dovada interzicerea pe care în Diploma Ioanitilor regele Ungariei o face viitorului sau vasal, Marele Maestru al Ordinului, de a coloniza feudul sau banatul Severinului cu populatii de la nord de Carpati). La sfârsitul secolului XIII, Câmpulung e un oras cu organizare de tip sasesc si biserica catolica. Mai la nord, la poalele muntelui, o bisericuta sapata în stânca, la Corbii-de-Piatra, datata dupa stil din anii 1290, are doua altare. Oare pentru slujba în cele doua rituri, apusean si rasaritean? De adaugat ca o instalare de negustori sasi e de neconceput într-un tinut unde nu s-ar fi aflat deja o oarecare orânduire politica cu o putere militara. Mai avem si la Cetateni, pe drumul care coboara de la Bran spre valea Argesului, urmele a doua biserici din secolul XIII si a unei cetatui ce-i zice "a lui Negru Voda".
Pe de alta parte, începând din 1270, mari tulburari au loc în tot regatul ungar, culminând cu uciderea în 1290 a regelui Ladislas IV zis Cumanul (dupa maica-sa). Si totodata nobilimea româna se vede din ce în ce mai mult pagubita si marginalizata. Avem deci toate conditiile pentru a ne imagina ca una din capeteniile românilor din regiunea Fagaras, de origine cumana, Toktomer-Thocomerius, poreclit (ulterior?) Negru Voda, coboara cu ceata lui în anii 1290 si-si asaza "scaunul" în orasul Câmpulung.
Cum îsi va fi întins autoritatea cu încetul asupra celorlalti voievozi si cneji români e deocamdata neclar; probabil, ca în cazuri similare, printr-o combinatie de lupte, de încuscriri si de diplomatie. Cert este ca de-abia fiul sau, Basaraba, se poate intitula "mare voievod", adica voievod peste toti ceilalti voievozi dintre Carpati si Dunare, si prin afirmarea unei mari independente în politica sa externa, sa riste înfruntarea cu suzeranul ungar. Cu el s-a nascut primul stat român, de dimensiuni si de putere comparabile cu ale celorlalte state din sud-estul european.
QUOTE(Diogene @ Jun 5 2006, 18:04)
Și să nu uităm de alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei ajungând și până la Maramurăș., mult mai mulți (după cum se vede azi), dar ignorați de Benedek.
Din exces de zel (absolut de inteles la mare patriot si un illustru cărturar umanist cu formatie latineasca primita la Universitas Aristarum di Padova, precum Constantin Cantacuzino) se pot spune multe.
"Eminenții" dacologi nu spun ca Basarabii erau din nuș'ce stirpe divină traco-dacică ?
Probabil ca regele Carol Robert stia mai bine de ce'i spunea lui Basarab intâiul, "Tânar cuman neobrazat". Nu de alta , dar se pare că si multi din regii maghiari vor fi fost tot de neam cuman. Așa că se cunoșteau destul de bine.
Căt despre directiile unei migratii ipotetice, in sec XII incă o data trebuie să spun că sunt ficțiuni. Iata ceva dovezi ale existentei vlahilor in Moldova chiar in sec XII :
O insriptie runica din sec XI numita piatra Sionhem povesteste despre uciderea calatorului scandinav Rothfos de catre vlahii de la Marea Neagra in timp ce se afla in drum spre Constantinople.
Intre anii 1153-1187 cronicile rusesti si poloneze vorbesc despre vlahi si boholoveni luptandu'se cu kneazul Yaroslav Osmomyl
Conform istoricului bizantin Nicetas Choniates in 1164 Andronicus I Comneanul aflandu'se in calatoria catre printul Kievului fost luat prizonier de catre vlahi
QUOTE(k33 @ Jun 5 2006, 18:36)
Neagu Djuvara prezinta descalecarea cumana in contextul retragerii cumane inspre Ungaria, dand un nou sens al inscăunarilor cumane. Ce este foarte interesant la viziunea istoricului Djuvara este directia descalecarii, din Moldova spre Transilvania si apoi in Tara Romanească.
Despre pietrele acelea vikinge din Moldova am discutat mai îndelung mai în spate. Cumanii care veneau din Moldova erau români cu nume cuman (cum erau și rușii slavi cu nume viking, sau și mai sigur: bulgarii slavi cu nume turc, sau francezii celto-latini cu nume german). De aceea erau așa prieteni "cumanii" cu românii înclusiv la Târnovo al Asăneștilor. Se spune că slăbirea armatelor cumane a fost o cauză a slăbirii celei de-a Doua Bulgarii. Această idee m-a făcut să vorbesc de Valahia ca punct final al marii migrații care pornește din Serbia spre Moldova pe anual 600. Cred însă că etapa Moldova-Transilvania-Valahia a fost doar una elitelor militare, rapidă. Au plecat de la românii din Moldova și au dat de românii din sudul Ardealului și din Oltenia.
Interesant cum nu exista biserici construite mai devreme de secolul13-exceptie Dobrogea.Oare preotii faceau slujbe in aer liber,fie ploaie sau zapada.Gotii din Romania s-au crestinat inca din secolul 4 ,si poate odata cu ei si restul supusilor,cum s-a intamplat in mai toate tarile de atunci.
Exista o biserica rotunda de lemn in Transilvania parca, cu 3 camere circulare ce imita stilul templelor rotunde dacice.Dovada a continuitatii.
Am vazut o estimare a populatiei de pe teritoriul Ungarie in anul 500 ,500.000 locuitori.In Romania inseasmna traiau 1 milion oameni.Azi Ungaria are 10 mil loc.,iar Romania 20.
Exista o biserica rotunda de lemn in Transilvania parca, cu 3 camere circulare ce imita stilul templelor rotunde dacice.Dovada a continuitatii.
Am vazut o estimare a populatiei de pe teritoriul Ungarie in anul 500 ,500.000 locuitori.In Romania inseasmna traiau 1 milion oameni.Azi Ungaria are 10 mil loc.,iar Romania 20.
QUOTE(soka norman @ Jun 6 2006, 07:24)
Interesant cum nu exista biserici construite mai devreme de secolul13-exceptie Dobrogea.Oare preotii faceau slujbe in aer liber,fie ploaie sau zapada.Gotii din Romania s-au crestinat inca din secolul 4 ,si poate odata cu ei si restul supusilor,cum s-a intamplat in mai toate tarile de atunci.
Exista o biserica rotunda de lemn in Transilvania parca, cu 3 camere circulare ce imita stilul templelor rotunde dacice.Dovada a continuitatii.
Am vazut o estimare a populatiei de pe teritoriul Ungarie in anul 500 ,500.000 locuitori.In Romania inseasmna traiau 1 milion oameni.Azi Ungaria are 10 mil loc.,iar Romania 20.
Exista o biserica rotunda de lemn in Transilvania parca, cu 3 camere circulare ce imita stilul templelor rotunde dacice.Dovada a continuitatii.
Am vazut o estimare a populatiei de pe teritoriul Ungarie in anul 500 ,500.000 locuitori.In Romania inseasmna traiau 1 milion oameni.Azi Ungaria are 10 mil loc.,iar Romania 20.
Nu prea ții seama de variațiile teritoriilor în calculele tale istorico-demografice.
Pe meșterul care a făcut biserica aia de lemn l-ai întrebat dacă deține dovezile "continuității"? S-a inspirat de la daci sau din ceva garduri de nuiele? Cred că amestecul inițial care a declanșat reacția al cărei rezultat este poporul român a fost acela al singilor (traco-daci) peste care au venit scordiscii (celți).
În ce privește viața creștină fără biserici cel mai recent exemplu au fost cazacii. Eu ziceam că s-au inspirat de la românii hoinari prin Moldova.
În căutarea românilor din perioada 600 - 1300 trebuie să pornim de la manifestările etnice lingvistice, religioase, politice, militare și să nu ne cramponăm de denumirile (etnonimele) folosite de cronicarii vremurilor. Pentru mine mare parte din Prima Bulgariea stat pe piloni românești și în vest și în nord. Galiția din secolul al XII-lea, poate și mai devreme - posesiunile vikingilor ruși sunt neclare - a fost un stat predominant bizantin și românesc. Românii din actualul vest al Bulgariiei de azi au avut un statut neclar pe vremea pecenegilor, sosirea cumanilor îi face să balanseze spre Oltenia, după anul 1100, nu știu de ce. În toate cazurile au fost amestecuri etnice, ceea ce le crează greață naționaliștilor puritani.
QUOTE(soka norman @ Jun 6 2006, 07:24)
Interesant cum nu exista biserici construite mai devreme de secolul13-exceptie Dobrogea.Oare preotii faceau slujbe in aer liber,fie ploaie sau zapada.Gotii din Romania s-au crestinat inca din secolul 4 ,si poate odata cu ei si restul supusilor,cum s-a intamplat in mai toate tarile de atunci.
Exista o biserica rotunda de lemn in Transilvania parca, cu 3 camere circulare ce imita stilul templelor rotunde dacice.Dovada a continuitatii.
Exista o biserica rotunda de lemn in Transilvania parca, cu 3 camere circulare ce imita stilul templelor rotunde dacice.Dovada a continuitatii.
Citeste pagina din urmă a acestui topic, o sa vezi acolo o poza cu biserica din Densus, construita in sec IV pe ruinele unui mausoleu roman cu lespezi ale unui templu dacic, si ruinele unei basilici/templu din piatra, construite cu siguranta de daco-romani
Una peste alta la ce biserici te'ai fi asteptat sa gasesti intre sec V si sec X, timp in care Dacia e supusă de turanici, turcici si alte neamuri oblice necrestinate ?
Din nou despre Ulphila, și limba Getilor
Cartea lui Piergiuseppe Scardigli, "Cultura gotilor" (München, cca.1967) mi-a "deschis" ochii. Ea prezinta nelamuriri filologice ale autorului. Un filolog adevarat care si-a dat seama ca explicatiile date de filologi nu au o argumentatie solida. Din aceasta carte am inceput sa descopar cuvinte nelamurite si care-si gaseau explicatia numai in limba romana. Si considerate de filologi (inclusiv de filologi romani) ca imprumutate de limba romana. Cartea lui Piergiuseppe Scardigli trateaza in principal cuvinte din Biblia episcopului Vulphilas (Ulfila) scrisa la anul 340 la nord de Giurgiu. Dar si cuvinte din celelalte "scrieri gotice"(getice).Surpriza era incredibila caci descopeream cuvinte esentiale din limba romana si care erau considerate de origine slava:
Cuvintul GARD, de la care provine cuvintul slav de baza GOROD = oras si terminatia GRAD (Tarigrad, Beograd, etc). Cuvintul se poate regasi cu citeva secole inainte de Hristos, sculptat in piatra ! La citiva zeci de km la sud de Dunare pe teritoriul locuit de geti. Cum de n-au stiut aceasta filologii ? Dintr-o data mi-am pierdut orice incredere in specialistii lingvistici vestici si cei romani.
Cuvintul VOEVOD, este de origine geto-daca. Si nu slava ! La acea data, slavii nu patrunsesera pe teritoriul geto-dacilor! Si nici religia ortodoxa a Bizantului nu ajunsese inca in Rusia !
Cuvintul JUPAN, este cuvint de origine geto-daca-traca (se gaseste in Biblia episcopului Vulphilas) si se poate intilni pina la reto-romanii din Elvetia. El nu este de origine slava.
Cuvintul CERNA este cuvint de origine latina (si nu slava) si inseamna obscur, adica NEGRU. Nu a deschis nici un filolog un dictionar de latina veche ? CERNAVODA = NEGRU VODA si nu are nici o legatura cu slavii ! Denumirea CERNA e denumire de localitate in Franta (Cernay) si Elvetia (Zernet)!
Cuvintul DIAVOL se gaseste si el precum si celelalte cuvinte, la anul 340 in Biblia episcopului Vulphilas !
http://www.observatorul.com/Default.asp?ac...wdetail&ID=3450
Cartea lui Piergiuseppe Scardigli, "Cultura gotilor" (München, cca.1967) mi-a "deschis" ochii. Ea prezinta nelamuriri filologice ale autorului. Un filolog adevarat care si-a dat seama ca explicatiile date de filologi nu au o argumentatie solida. Din aceasta carte am inceput sa descopar cuvinte nelamurite si care-si gaseau explicatia numai in limba romana. Si considerate de filologi (inclusiv de filologi romani) ca imprumutate de limba romana. Cartea lui Piergiuseppe Scardigli trateaza in principal cuvinte din Biblia episcopului Vulphilas (Ulfila) scrisa la anul 340 la nord de Giurgiu. Dar si cuvinte din celelalte "scrieri gotice"(getice).Surpriza era incredibila caci descopeream cuvinte esentiale din limba romana si care erau considerate de origine slava:
Cuvintul GARD, de la care provine cuvintul slav de baza GOROD = oras si terminatia GRAD (Tarigrad, Beograd, etc). Cuvintul se poate regasi cu citeva secole inainte de Hristos, sculptat in piatra ! La citiva zeci de km la sud de Dunare pe teritoriul locuit de geti. Cum de n-au stiut aceasta filologii ? Dintr-o data mi-am pierdut orice incredere in specialistii lingvistici vestici si cei romani.
Cuvintul VOEVOD, este de origine geto-daca. Si nu slava ! La acea data, slavii nu patrunsesera pe teritoriul geto-dacilor! Si nici religia ortodoxa a Bizantului nu ajunsese inca in Rusia !
Cuvintul JUPAN, este cuvint de origine geto-daca-traca (se gaseste in Biblia episcopului Vulphilas) si se poate intilni pina la reto-romanii din Elvetia. El nu este de origine slava.
Cuvintul CERNA este cuvint de origine latina (si nu slava) si inseamna obscur, adica NEGRU. Nu a deschis nici un filolog un dictionar de latina veche ? CERNAVODA = NEGRU VODA si nu are nici o legatura cu slavii ! Denumirea CERNA e denumire de localitate in Franta (Cernay) si Elvetia (Zernet)!
Cuvintul DIAVOL se gaseste si el precum si celelalte cuvinte, la anul 340 in Biblia episcopului Vulphilas !
http://www.observatorul.com/Default.asp?ac...wdetail&ID=3450
Nu e de mirare ca slava si traca aveau multe cuvinte in comun,doar erau ambele limbi indo-europene.Interesant e numarul foarte mare de cuvinte latine din limbile slave(din care latina?).
soare-romana;sol-latina;surya-sanscrita
apa-romana;aqua-latina;apaya-sanscrita
Cazacii erau un popor nomad de stepa,iar daco-romanii un popor sedentar.Trebuiau sa aiba biserici.Oricum cu o singura biserica nu se face primavara(Densus).
Si Bulgaria a fost crestina intre anii 300-600(facea parte din imperiul Bizantin totusi) si presupun ca s-au construit biserici. Daca ce spui e adevarat ar trebui ca in Bulgaria anilor 600-900 sa nu existe biserici construite ,Bulgaria fiind sub conducere pagana.in 900 slavii bulgari se crestineaza(recrestineaza?) si apar si bisericile.
Dar cuvantul Petre care apare inainte de romanizare?
soare-romana;sol-latina;surya-sanscrita
apa-romana;aqua-latina;apaya-sanscrita
Cazacii erau un popor nomad de stepa,iar daco-romanii un popor sedentar.Trebuiau sa aiba biserici.Oricum cu o singura biserica nu se face primavara(Densus).
Si Bulgaria a fost crestina intre anii 300-600(facea parte din imperiul Bizantin totusi) si presupun ca s-au construit biserici. Daca ce spui e adevarat ar trebui ca in Bulgaria anilor 600-900 sa nu existe biserici construite ,Bulgaria fiind sub conducere pagana.in 900 slavii bulgari se crestineaza(recrestineaza?) si apar si bisericile.
Dar cuvantul Petre care apare inainte de romanizare?
QUOTE(k33 @ Jun 8 2006, 22:01)
Cuvintul VOEVOD, este de origine geto-daca.
Ca doar Traian l-a batut pe voevodul Decebal! Asa-l consemneaza posteritatea, nu?
Sa fim seriosi domnilor! Le aburim rau de tot!
Daca-mi pun mintea la contributie poate gasesc vreun cuvant dacic in ceva dialect din vestul Chinei.........
QUOTE(Sirius @ Jun 9 2006, 10:08)
Sa fim seriosi domnilor! Le aburim rau de tot!
Păi tocmai asta e Sirius, că trebuie să fim foarte serioasi când unii cercetători germani ne trag de mânecă referitor la chestiunea geți/goți.
Tu ce zici, despre Ulphilla ? Bătea câmpii prin getia/gotia, traducea biblii de pomană ?
QUOTE(k33 @ Jun 9 2006, 11:40)
Păi tocmai asta e Sirius, că trebuie să fim foarte serioasi când unii cercetători germani ne trag de mânecă referitor la chestiunea geți/goți.
Tu ce zici, despre Ulphilla ? Bătea câmpii prin getia/gotia, traducea biblii de pomană ?
Tu ce zici, despre Ulphilla ? Bătea câmpii prin getia/gotia, traducea biblii de pomană ?
Pana sa zic eu ceva referitor la Ulphilla , tu afirmi in continuare ca Decebal era "voevod" peste toti dacii?
Deci nu rege ci voevod....
Romanii vorbesc limba aceasta dinainte ca un roman(Italia) sa fi pus piciorul pe pamanturile Daciei.
Noi nu am fost colonizati! ( e o aberatie)
In noi circula sange de dac!
Noi am invatat la scoala o istorie falsa!!!
Nu suntem latini!!
Dc limba care o vorbim se numeste latina atunci vorbim o limba latina.
Dar aceasta limba nu ne-a fost adusa de "stramosii nostrii" romani (Italia), o vorbim de dinainte ca Roma sa ia fiinta!!!
Diogene- ungurule, las-o balta!!!
nimeni nu te crede!!!
pierzi timpul!
Tu mai mult rau faci, celor care vor Transilvania!
Noi nu am fost colonizati! ( e o aberatie)
In noi circula sange de dac!
Noi am invatat la scoala o istorie falsa!!!
Nu suntem latini!!
Dc limba care o vorbim se numeste latina atunci vorbim o limba latina.
Dar aceasta limba nu ne-a fost adusa de "stramosii nostrii" romani (Italia), o vorbim de dinainte ca Roma sa ia fiinta!!!
Diogene- ungurule, las-o balta!!!
nimeni nu te crede!!!
pierzi timpul!
Tu mai mult rau faci, celor care vor Transilvania!
QUOTE(Sirius @ Jun 9 2006, 14:30)
Pana sa zic eu ceva referitor la Ulphilla , tu afirmi in continuare ca Decebal era "voevod" peste toti dacii? Deci nu rege ci voevod....
Dar de ce ? Decebal a trăit până la anul 340 ? Deci nu rege ci voevod....Cum ai ajuns să faci legătura intre Ulphilla si Decebal ???
Si apropo. Daca nu renunti la a pune in gura altora tot felul de prostii, nu putem avea o discutie serioasa.
Deci, Eu nu am spus ca Decebal era Voevod.peste toti dacii. . Asta o spui tu retoric acum, făcand legatura intre getii/dacii de la anul 100 si getii/gotii de la anul 340. Dă'mi voie să'ți spun că este o paralelă cam aiurea.
După ce mai citesti câte ceva despre geti/goti putem discuta atunci și ce limbă vorbeau ei.
Apropos, Decebal putea fi numit de catre populatiile antice, pe limbile acestora, in orice fel, chiar si Voevod daca acest cuvant ar fi putut exista pe vreme sa.
Pe de altă parte, nu fi asa de sigur că in limba geto-dacă de la anul 100 cuvântul rege era la fel ca in limba română de azi, pentru că s'ar putea să fiu si eu la fel de malițios ca si tine, si să'ți pun in cârcă un rationament de care să nu fi așa de mândru.
Dar, vorba ta, până să mai zic eu ceva de Ulphilla , mai astept si alte opinii ...
QUOTE(k33 @ Jun 9 2006, 15:20)
Si apropo. Daca nu renunti la a pune in gura altora tot felul de prostii, nu putem avea o discutie serioasa.
Pe vremuri spuneam acelasi lucru (la discutie serioasa ma refer) altora care puneau pe tapet tot felul de chestii nastrusnice (referitoare la slavi , etrusci, etc, pe care nu mai are rost sa le dezgropam acum). Ziceam si eu de multe ori ca discutia aluneca in derizoriu, dar cine ma asculta?!
Stiu si eu, poate am fost putin rau, simteam ca acea catalagare a "voevodului" ca fiind termen dacic merita putina zeflemea. Chiar, nu merita ?
Să nu vă scape eterna polemică româno-maghiară, de astă dată între doi dintre cei mai în formă istorici ai timpului:
http://www.patzinakia.ro/Noviciola/Vasary-...ontroversy.html
In defending himself, Vasary seems to imply that, unlike him, I subscribe to "the official Daco-Romanian theory". I have no knowledge of any of Professor Vasary's writings showing that he rejects "certain theories concerning the appearance of the Hungarians in their present-day homeland," but I, for one, have been actively involved in denouncing nationalism in the Romanian historiography and archaeological literature, even before leaving my native country. [1] In doing so, I make no claims to be either the only, or the leading voice speaking against the political manipulation of history and archaeology. There is not much self-critical assessment of the historiography concerning the Middle Ages and produced in Hungary before 1989. By contrast, the last fifteen years have witnessed a lively debate in Romania on the impact of the Communist regime and its nationalist agenda on historiography. [2] The "official Daco-Romanian theory" has long been denounced, although not completely eradicated from the scholarly and political discourse. To speak of "established commonplaces of Romanian national historiography" is therefore misleading, if not altogether wrong. Romanian historiography is not a monolithic block, and while there is still much pernicious nationalism, there is by now no "official theory".
http://www.patzinakia.ro/Noviciola/Vasary-...ontroversy.html
In defending himself, Vasary seems to imply that, unlike him, I subscribe to "the official Daco-Romanian theory". I have no knowledge of any of Professor Vasary's writings showing that he rejects "certain theories concerning the appearance of the Hungarians in their present-day homeland," but I, for one, have been actively involved in denouncing nationalism in the Romanian historiography and archaeological literature, even before leaving my native country. [1] In doing so, I make no claims to be either the only, or the leading voice speaking against the political manipulation of history and archaeology. There is not much self-critical assessment of the historiography concerning the Middle Ages and produced in Hungary before 1989. By contrast, the last fifteen years have witnessed a lively debate in Romania on the impact of the Communist regime and its nationalist agenda on historiography. [2] The "official Daco-Romanian theory" has long been denounced, although not completely eradicated from the scholarly and political discourse. To speak of "established commonplaces of Romanian national historiography" is therefore misleading, if not altogether wrong. Romanian historiography is not a monolithic block, and while there is still much pernicious nationalism, there is by now no "official theory".
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 323, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412, 413, 414, 415, 416, 417, 418, 419, 420, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427, 428, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 440, 441, 442, 443, 444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 451, 452, 453, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 559, 560, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571, 572, 573, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609, 610, 611, 612, 613, 614, 615, 616, 617, 618, 619, 620, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640, 641, 642, 643, 644, 645, 646, 647, 648, 649, 650, 651, 652, 653, 654, 655, 656, 657, 658, 659, 660, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 682, 683, 684, 685, 686, 687, 688, 689, 690, 691, 692, 693, 694, 695, 696, 697, 698, 699, 700, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 713, 714, 715, 716, 717, 718, 719, 720, 721, 722, 723, 724, 725, 726, 727, 728, 729, 730, 731, 732, 733, 734, 735, 736, 737, 738, 739, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 764, 765, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 777, 778, 779, 780, 781, 782, 783, 784, 785, 786, 787, 788, 789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 804, 805, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 818, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 831, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 842, 843, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 851, 852, 853, 854, 855, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 862, 863, 864, 865, 866, 867, 868, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 875, 876, 877, 878, 879, 880, 881, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 889, 890, 891, 892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 899, 900, 901, 902, 903, 904, 905, 906, 907, 908, 909, 910, 911, 912, 913, 914, 915, 916, 917, 918, 919, 920, 921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 956, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 971, 972, 973, 974, 975, 976, 977, 978, 979, 980, 981, 982, 983, 984, 985, 986, 987, 988, 989, 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1019, 1020, 1021, 1022, 1023, 1024, 1025, 1026, 1027, 1028, 1029, 1030, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, 1036, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1042, 1043, 1044, 1045, 1046, 1047, 1048, 1049, 1050, 1051, 1052, 1053, 1054, 1055, 1056, 1057, 1058, 1059, 1060, 1061, 1062, 1063, 1064, 1065, 1066, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1073, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1079, 1080, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1087, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1093, 1094, 1095, 1096, 1097, 1098, 1099, 1100, 1101, 1102, 1103, 1104, 1105, 1106, 1107, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1119, 1120, 1121, 1122, 1123, 1124, 1125, 1126, 1127, 1128, 1129, 1130, 1131, 1132, 1133, 1134, 1135, 1136, 1137, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1144, 1145, 1146, 1147, 1148, 1149, 1150, 1151, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1158, 1159, 1160, 1161, 1162, 1163, 1164, 1165, 1166, 1167, 1168, 1169, 1170, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1177, 1178, 1179, 1180, 1181, 1182, 1183, 1184, 1185, 1186, 1187, 1188, 1189, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1195, 1196, 1197, 1198, 1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208, 1209, 1210, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1217, 1218, 1219, 1220, 1221, 1222, 1223, 1224, 1225, 1226, 1227, 1228, 1229, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1244, 1245, 1246, 1247, 1248, 1249, 1250, 1251, 1252, 1253, 1254, 1255, 1256, 1257, 1258, 1259, 1260, 1261, 1262, 1263, 1264, 1265, 1266, 1267, 1268, 1269, 1270, 1271, 1272, 1273, 1274, 1275, 1276, 1277, 1278, 1279, 1280, 1281, 1282, 1283, 1284, 1285, 1286, 1287, 1288, 1289, 1290, 1291, 1292, 1293, 1294
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.