Observ în ultimul timp creșterea alarmantă a numărului oamenilor care folosesc greșit cuvântul "patetic". Iată câteva definiții de pe Dexonline:
PATETIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathĂ©tique, germ. pathetich.
Trimis de cata, 22/11/2002. Sursa: DEX '98
PATETI//C ~că (~ci, ~ce) (despre persoane și manifestările lor) Care vădește mult patos; plin de patos. Personaj ~. Gest ~. /<fr. pathĂ©tique
Trimis de siveco, 21/08/2004. Sursa: NODEX
PATETIC, -Ă adj. 1. Plin de patetism; mișcător, emoționant, duios. 2. (Despre nervi) Care inervează globul ocular. // s.n. Categorie estetică desemnând însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona. [Cf. fr. pathĂ©tique, lat. patheticus].
Trimis de LauraGellner, 09/07/2005. Sursa: DN
"Patetic" nu e sinonim cu "penibil", "ridicol", "rizibil", "caraghios", "absurd", "derizoriu", "neînsemnat", cum cred cei care invață limba engleză din filme.
În limba engleză „pathetic” este ceva care trezește sentimente de „tristețe și compasiune” (de la dictionary.com cetire). Cred că și cuvântul românesc evoluează către sensul ăsta, deși „patos” își păstrează sensul de „însuflețire”.
QUOTE(evilone @ Sep 8 2005, 14:03)
În limba engleză „pathetic” este ceva care trezește sentimente de „tristețe și compasiune” (de la dictionary.com cetire). Cred că și cuvântul românesc evoluează către sensul ăsta, deși „patos” își păstrează sensul de „însuflețire”.
iubesc cuvantul pathetic, si astept cu nerabdare ziua cand voi putea folosi patetic cu acelasi sens. pana atunci... ma resemnez sa respect ce mai stiu si eu din limba romana....
patetic a intrat ca neologism si la noi, dar inca nu a aparut in dictionar.
check this shit out 
nu sunt de acord cu ce zici tu shobi, patetic este un cuvant folosit din ce in ce mai des.
nu conteaza daca a intrat intr-o forma eronata in limba romana, conteaza doar ca e folosit de oameni.
nu conteaza daca a intrat intr-o forma eronata in limba romana, conteaza doar ca e folosit de oameni.
Tot zicea mufa,
locație
= chirie, în română
= loc, în engleză
locație
= chirie, în română
= loc, în engleză
e clar ca e sensul englezesc. unii oameni n-o sa inteleaga niciodata ca o limba evolueaza. de-aia nu vorbim noi daca 
Să clarificăm ceva : atât timpul cât sensul e cel înregistrat în DEX, folosirea lui cu sensul din engleză e greșită!
nu sunt de acord, sensul corect nu e cel din dex ci cel vorbit de majoritatea oamenilor.
exact, atita timp cit dexu nu e actualizat zilnic de-aia si intra noi cuvinte in dex, pentru ca se folosesc de catre oameni. daca oamenii nu le-ar folosi decit pe alea din dex sau din doom atunci nu ar mai trebui sa fie actualizate ever cit de clara este treaba 
de-aia si intra noi cuvinte in dex, pentru ca se folosesc de catre oameni. daca oamenii nu le-ar folosi decit pe alea din dex sau din doom atunci nu ar mai trebui sa fie actualizate ever cit de clara este treaba
asa e, urmand sistemul am putea schimba legea in fiecare zi, daca majoritatea omoara atunci majoritatea are dreptate, dragii mei Millisti, iar daca in lege nu e specificat ca nu ai voie sa omori atunci legea nu e la moda.
Din aceeasi familie cu papetic si locatie:
APLICÁ, aplíc, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. ♢ Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.
apply= ( printre alte sensuri) : a depunde o cerere, sau o solicitare
Era o reclama cu "aplica pentru creditul.... "
Din pacate, si acest cuvant o sa patrunda in limba romana, la fel ca si "locatie".
APLICÁ, aplíc, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. ♢ Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.
apply= ( printre alte sensuri) : a depunde o cerere, sau o solicitare
Era o reclama cu "aplica pentru creditul.... "
Din pacate, si acest cuvant o sa patrunda in limba romana, la fel ca si "locatie".
Mie nu mi se pare "din păcate". Se îmbogățește limba, e vie, nu stagnează. Românu' s-a născut hoț, de ce n-ar fura și cuvinte? Singura chestie cu care mă împac mai greu e library -> librărie în loc de bibliotecă, dar sper să mă obișnuiesc.
Limba tre să lucreze. Cât e vie.
Acuma, on topic, un luzăr e un patetic sau un terminat?
Acuma, on topic, un luzăr e un patetic sau un terminat?
Strict, tie ti se pare ca isi schimba intelesul cuvintele in engleza? Library tot biblioteca ramane, oricati romani creativi i`ar zice librarie.
Un luzăr e un terminat. Patetic poate sa fie daca esti tu mai duioasa de fel si te emotionezi.
Un luzăr e un terminat. Patetic poate sa fie daca esti tu mai duioasa de fel si te emotionezi.
QUOTE(mnezo @ Sep 26 2007, 13:25)
Un luzăr e un terminat. Patetic poate sa fie daca esti tu mai duioasa de fel si te emotionezi.
Am o apetență inimaginabilă pentru luzări. Patetic e că îi confund.
Intrarea in limba romana a unor astfel de cuvinte arata nivelul scazut de cunoastere a acesteia. Daca auzi un cuvant la televizor si ''iti suna'' il folosesti fara a mai pune mana pe dictionar sa vezi ce inseamna. De multe ori cei care se dau mari vorbitori de limbi straine pocesc limba materna fara jena.
„Intrarea in limba romana a unor astfel de cuvinte arata nivelul scazut de cunoastere a acesteia. Daca auzi un cuvant la televizor si ''iti suna'' il folosesti fara a mai pune mana pe dictionar sa vezi ce inseamna. De multe ori cei care se dau mari vorbitori de limbi straine pocesc limba materna fara jena.” – (Getuta)
Așa este!
Dicționarele sunt necesare pentru a ne înțelege. Dicționarele ne ajută să ajungem la un numitor comun. Dacă fiecare vorbește după cum crede, sensurile se amestecă și orbecăim în întuneric. Limba română este deosebit de frumoasă și ar trebui să fim mândri de ea.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor Cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la casa lor țăranii.
Așa este!
Dicționarele sunt necesare pentru a ne înțelege. Dicționarele ne ajută să ajungem la un numitor comun. Dacă fiecare vorbește după cum crede, sensurile se amestecă și orbecăim în întuneric. Limba română este deosebit de frumoasă și ar trebui să fim mândri de ea.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor Cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la casa lor țăranii.
QUOTE (Getuta @ Oct 18 2007, 17:22)
Intrarea in limba romana a unor astfel de cuvinte arata nivelul scazut de cunoastere a acesteia. Daca auzi un cuvant la televizor si ''iti suna'' il folosesti fara a mai pune mana pe dictionar sa vezi ce inseamna. De multe ori cei care se dau mari vorbitori de limbi straine pocesc limba materna fara jena.
Intrarea lor în limbă dar nu și în DEX arată ce patetici sînt ăia care ar trebui să actualizeze dicționarul.
QUOTE (CBV @ Oct 22 2007, 14:49)
Așa este!
Dicționarele sunt necesare pentru a ne înțelege. Dicționarele ne ajută să ajungem la un numitor comun. Dacă fiecare vorbește după cum crede, sensurile se amestecă și orbecăim în întuneric. Limba română este deosebit de frumoasă și ar trebui să fim mândri de ea.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor Cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la casa lor țăranii.
Dicționarele sunt necesare pentru a ne înțelege. Dicționarele ne ajută să ajungem la un numitor comun. Dacă fiecare vorbește după cum crede, sensurile se amestecă și orbecăim în întuneric. Limba română este deosebit de frumoasă și ar trebui să fim mândri de ea.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor Cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la casa lor țăranii.
Pe care
Limba romana este cea pe care o vorbim noi, romanii.
De aceea acum se scre "nicio / niciun" in loc de varianta, imo, corecta "nici o / nici un".
La fel si patetic. Deriva din patos dar este de fapt neologism. Este ceea ce se intampla cand importam un cuvant care are sinonim perfect dpdv lexical dar sensul care il capata din etimologie difera. Pana la urma, noi avem nevoie de un cuvant care sa fie sinonimul lui "pathetic" ca sens de aceea isi va schimba sensul din dictionar in ceea ce a urmarit limba romana atunci cand si-a apropriat acest cuvant.
De aceea acum se scre "nicio / niciun" in loc de varianta, imo, corecta "nici o / nici un".
La fel si patetic. Deriva din patos dar este de fapt neologism. Este ceea ce se intampla cand importam un cuvant care are sinonim perfect dpdv lexical dar sensul care il capata din etimologie difera. Pana la urma, noi avem nevoie de un cuvant care sa fie sinonimul lui "pathetic" ca sens de aceea isi va schimba sensul din dictionar in ceea ce a urmarit limba romana atunci cand si-a apropriat acest cuvant.
Cred ca cuvintele astea sunt importate din engleza pentru ca nu ne cunoastem limba. Alta explicatie nu vad. Exista cuvintul jalnic. Sau hai sa zicem ca n-aveam pentru asta echivalent perfect, da pentru popcorn sau rating avem.
Alte exemple: magic ia sensul lui fermecat, special lui deosebit, competitie lui concurenta (si, ceva ce suna si mai ca nuca-n perete, competitor in loc de concurent), dragon lui balaur etc. E drept ca se poate numi evolutie, cu sensul de schimbare, chiar daca nu are sens (sau sa zic "nu face sens"?).
Alte exemple: magic ia sensul lui fermecat, special lui deosebit, competitie lui concurenta (si, ceva ce suna si mai ca nuca-n perete, competitor in loc de concurent), dragon lui balaur etc. E drept ca se poate numi evolutie, cu sensul de schimbare, chiar daca nu are sens (sau sa zic "nu face sens"?).
QUOTE (sitdownex2me @ Oct 22 2007, 14:17)
Limba romana este cea pe care o vorbim noi, romanii.
De aceea acum se scre "nicio / niciun" in loc de varianta, imo, corecta "nici o / nici un".
La fel si patetic. Deriva din patos dar este de fapt neologism. Este ceea ce se intampla cand importam un cuvant care are sinonim perfect dpdv lexical dar sensul care il capata din etimologie difera. Pana la urma, noi avem nevoie de un cuvant care sa fie sinonimul lui "pathetic" ca sens de aceea isi va schimba sensul din dictionar in ceea ce a urmarit limba romana atunci cand si-a apropriat acest cuvant.
De aceea acum se scre "nicio / niciun" in loc de varianta, imo, corecta "nici o / nici un".
La fel si patetic. Deriva din patos dar este de fapt neologism. Este ceea ce se intampla cand importam un cuvant care are sinonim perfect dpdv lexical dar sensul care il capata din etimologie difera. Pana la urma, noi avem nevoie de un cuvant care sa fie sinonimul lui "pathetic" ca sens de aceea isi va schimba sensul din dictionar in ceea ce a urmarit limba romana atunci cand si-a apropriat acest cuvant.
chiar si sensul "neaos" se indeparteaza de origine, pentru ca ceva "care induioseaza" nu vad cum poate deriva din ceva care inseamna "avint, insufletire". e ca si cum ai compara "draga amea, te iubesc atit de mult" cu "hai, curva dracului, lasa vrajeala, deschilotarea si pe futelnita"
PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.
PÁTOS s.n. Însuflețire pasionată; avânt, entuziasm. ♢ Loc. adv. Cu patos = a) în mod entuziast; pasionat, înflăcărat;
în mod afectat, emfatic. ♦ Afectare, emfază (în vorbire și în scris); falsă însuflețire. – Din ngr. páthos fr. pathos.
Neologismele se justifica numai in cazul in care aduc ceva "nou" in limba: un sens, o semnificatie mai puternica, daca definesc un "ceva" care nu ar putea fi definit altfel folosind lexicul limbii respective etc. De asemenea, se jusifica prin nevoia de diversitate, daca sunt sinonime cu cuvinte din vocabularul existent. Acum, daca unii se uita prea mult la filme si vor sa-si impresioneze prietenii cu tot felul de artificii lingvistice incorecte nu inseamna ca trebuie sa adoptam cuvinte pe banda rulanta. E curios ca, desi majoritatea celor care militeaza pentru adoptii lingvistice abia poate sa reproduca sensul a, sa zicem, 10% din lexicul actual, vrem cat mai multe neologisme. Dupa cum puteti observa, treaba e ciclica. Acum la moda sunt neologismele din engleza, a fost o perioada cand erau la moda cele in franceza etc.
Domnule Strict, la ce vă referiți scriind acel „Pe care”?
Dacă vă referiți la citatul, dat de mine din memorie, din poezia Limba noastră, atunci Alexandru (Alexei) Mateevici tresare în mormânt.
Limba noastră
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.
Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le 'nșirate, -
Te-nfiori adânc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.
Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ștergeți slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Dacă am greșit undeva am greșit scriind casa în loc de vatra și am adăugat niște cratime de fluiditate.
Dacă vă referiți la citatul, dat de mine din memorie, din poezia Limba noastră, atunci Alexandru (Alexei) Mateevici tresare în mormânt.
Limba noastră
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.
Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le 'nșirate, -
Te-nfiori adânc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.
Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ștergeți slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Dacă am greșit undeva am greșit scriind casa în loc de vatra și am adăugat niște cratime de fluiditate.
Acum e usor sa-ti cumperi o masina!Seat Ibiza de la 343 RON/Luna. 2% avantaj client. Credit in RON. Risc zero.
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.