scurt rezumat cartii:
Bineinteles, scriitorul cartii crede ca Biserica Greco-Catolica a contrubuit mult la emanciparea social-culturala si afirmarea nationala a poporului roman, pentru ca biserica aceasta - fiind acceptata da statul austro-ungar - a putut sa organizeze scoli (religioase) in limba romana.
Din incheiere cartii:
"Este cunoscut rolul si importanta Sfintei noastre Bisericei Romane Unite, Greco-Catolice, in viata poporului si a tarii noastre, pe multiple planuri, inclusiv in legatura cu infaptuiera marelui nostru ideal national: Unirea Transilvaniei cu Tara-Mama, vis de veacuri, la relizarea caruia contributia acestei Biserici a fost esentiala si incontestabila."
(As putea zice cateva cuvinte despre asta, dar acum ma opresc...

)
Mai tarziu:
"In decursul lunii ianuarie 1990, stapaniti de o bucurie euforica, dar si naiva, asteptam ca de la o zi la alta lucrurile sa se aseze de la sine in matca lor fireasca, bisericile si toate bunurile confiscate sa fie retrocedate Sfintei noastre Biserici Martire. Nu ne puteam inchipui ca Biserica sora ar putea sa-si revendice stapanirea in continuare asupra bunurilor confiscate prin violenta de un regim comunist-ateu."
...
"Credeam, totodata, ca, bucurosi de libertatea redobandita, credinciosii nostri, smulsi cu sila in 1948, vor reveni in masa la Biserica mosilor si parintilor lor, sfidati si batjocoriti de comunisti. Dar n-a fost asa. Se vede ca perioada de 42 ani a fost prea lunga si prea nociva! In timpul ei s-au asternut prea multe straturi de zgura peste adevar, iar propaganda potrivnica a alterat pre multe conostiinte.."
Hmm... cuvinte grele, nu credeti?