Mai Dariuscha, sa stii ca plaja la hotel am avut si eu, plaja de 5 stele, vorba ceea, era garnisita si cu "blue flag" - si mai toti turistii straini care trecusera pe-acolo comentasera numa' de bine despre ea, pe net.
Am vazut-o intai in prima noapte cand am ajuns, poate eram obosita dupa 2 zboruri si 9 ore de bantuit prin Viena, da' m-am simtit ca Armstrong inainte sa puna primul piciorul pe Luna, gandindu-ma daca ar fi chiar indicat sa fac acel "mic pas pentru mine, urias pentru omenire". Asta fiindca n-am vazut decat niste grupuri de stanci, mai inalte sau mai scunde, cenusii, iar mai incolo parea ca incepe un soi de cariera de piatra unde tocmai se incepusera niste excavatii care fusesera abandonate, de ieseau niste felii paralele de roca ascutita in afara, iar pe la margini se prabusisera in mare.
A doua zi, la lumina soarelui, arata mult mai bine, parea ca Luna a fost cat de cat colonizata intre timp, macar cineva isi daduse silinta: printre pietroaie am vazut ca erau turnate niste cararui de beton si niste platforme mici, pe care crescusera umbrelute si sezlonguri. Dragut! Si ai pe unde calca, imi zic; ulterior am vazut ca treaba asta-i relativa: betonul il facusera cu pietris in loc de nisip - dar in fine...
Parte de umbrela si scaun aveai doar daca te sculai pe la 6-7 dimineata, te duceai acolo, iti puneai un kil de boarfe pe ele, sa se vada ca ti-ai marcat teritoriul, pe urma puteai sa vii cand voiai. Sigur, daca nu te gandeai prea mult la cum o sa intri in apa, dar mai ales cum o sa iesi. Dintre doua stanci la vreo 70 cm una se alta se itzea o scara metalica; avea 3 trepte, dupa care iti dadeai drumul la nimereala si noroc, ca fund sub picioare nu aveai nicaieri, nici de ce sa te mai tzii, asa ca inotai creanga pe-acolo. Iti mai trecea cate-un vaporas pe la ureche, iar faza asta era bine sa nu te prinda pe langa stanci, ca facea valurele care se izbeau de cariera dezafectata. Trebuia sa te gandesti din timp cand ai vrea sa vii indarat, pentru ca niste cucoane si niste domni de 5 stele - care de dimineata pana seara nu faceau decat sa bea pe plaja multe pahare, cred ca nici nu iesisera vreodata din perimetrul hotelului, si nici nu cred ca urmau sa stie vreodata in ce oras au fost, doar daca se uitau pe biletele de avion - deci oamenii astia isi faceau veacul pe scara aia si in preajma, se mirau ca apa e rece (?!), mai beau cate ceva..., trecea niste timp pana se indurau sa plece, ca sa iasa si inotatorul inainte de a lesina...
Cei care nu stiau sa inoate n-aveau ce sa caute, puteau doar sa bea de ciuda, cum faceau domnii si doamnele; pentru copii erau doua piscine cu apa mica, mi-a fost cam jena sa ma infiltrez acolo - si oricum la mare ma duc ca sa fac baie in mare. Cand pot.
[acuma, na, io mai mizez si pe faptul ca lumea de aici are simtul umorului pus pe "on"!

]