Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51
Doamne, mulţumim politicos,
Că nimic în viaţa mea nu e frumos.
Ba te contrazic
Ai acolo pe Maricic...
Ai acolo pe Maricic...
Ce e un prost?
Hmmm...
Hmmm...
Lancelot nu se mulțumi cu această ezitare exersată îndelung... Te felicit, spuse totuși Ardent... Pe de altă parte... ești și mai tânăr... Troglodiții ăștia cu manșete curate, gulere scrobite și mâna mereu pe trăgaci, că pe carte nu au timp, sunt cea mai josnică speță de gunoaie nereciclabile. E rândul tău să te convingi, e rândul meu să mă retrag scârbit, chiar dacă și justificat. E vremea lor să fie în permanență nulități în devenire, burdufuri vechi plesnind de vin nou... Prostia lui regurg e îndoită de preacucernicia lui nimicanor. Sfatul meu, de om de 40 de ani de viață și aproape 20 de studiu al Bibliei: sunt călăuze oarbe, dirijori afoni. Chiar dacă văd, văd dublu sau triplu, chiar dacă aud, aud doar vocile din capul lor.
Sunt sigur că la vârsta ta, la formația ta și la pretențiile tale ai mai mult de câștigat vorbind cu o piatră sau cu un copac. Am vorbit deunăzi cu o piatră. S-a schimbat la față, când i-am spus că e cazul să miște. Am trecut pe lângă un copac. L-am certat pentru că niciodată nu mă salută. S-a înverzit de ciudă.
Pe oamenii care nu au decât de spus e bine să-i ocolești. Nu vor sesiza că vorbesc singuri.
Pe oamenii care nu te învață nimic, nu-ți dau sfaturi, dar au ce spune și nu se tem să tacă, ascultă-i! Ei vorbesc prin simpla lor statură.
Te las, până mai îndată.
Religia este ceea ce rămâne din ceea ce nu faci!
Sunt sigur că la vârsta ta, la formația ta și la pretențiile tale ai mai mult de câștigat vorbind cu o piatră sau cu un copac. Am vorbit deunăzi cu o piatră. S-a schimbat la față, când i-am spus că e cazul să miște. Am trecut pe lângă un copac. L-am certat pentru că niciodată nu mă salută. S-a înverzit de ciudă.
Pe oamenii care nu au decât de spus e bine să-i ocolești. Nu vor sesiza că vorbesc singuri.
Pe oamenii care nu te învață nimic, nu-ți dau sfaturi, dar au ce spune și nu se tem să tacă, ascultă-i! Ei vorbesc prin simpla lor statură.
Te las, până mai îndată.
Religia este ceea ce rămâne din ceea ce nu faci!
Lumea în care trăim este un pericol public. Ce facem cu publicul?
Nu fă asta, că o să-ți iei asta!...
Nu te băga, e mai bine pentru tine!...
Noi știm ce e mai bine, ești nou, adaptează-te!...
Ei, jignire, nu e jignire, i-a dat peste bot unui bot, un... nu se știe... a apărut pe-aici...
E normal să mori pentru un arici?...
Noi suntem cu tine. Cum, care noi, noi, ăia cei care-ți vrem bine...
Care bine?...
Începi să înveți! Asta e bine!
Noi suntem bine pentru tine!
Numai noi, numai bine!
Numai noi suntem bine pentru tine!
Numai bine!
Nu te băga, e mai bine pentru tine!...
Noi știm ce e mai bine, ești nou, adaptează-te!...
Ei, jignire, nu e jignire, i-a dat peste bot unui bot, un... nu se știe... a apărut pe-aici...
E normal să mori pentru un arici?...
Noi suntem cu tine. Cum, care noi, noi, ăia cei care-ți vrem bine...
Care bine?...
Începi să înveți! Asta e bine!
Noi suntem bine pentru tine!
Numai noi, numai bine!
Numai noi suntem bine pentru tine!
Numai bine!
People are never sorry. They're only sorry when they get caught. Sins are always a pleasure, until you get religious.
Primul prost pe care îl întâlneşti e un semn al providenţei. Următorii sunt un semn al damnării.
Când nu pot să dorm îi mulțumesc Celui care nu se odihnește.
Nu-mi fac niciodată planuri pentru a doua zi. Numai griji. Nopțile mele trec prea devreme pe lângă solstiții. Echinocțiile mele au grijă de ele. Totul îmi e la îndemână. Totul e previzibil. Totul e peste poate de frumos. Printre toate astea sunt eu, care tocmai am fost.
Îi pasă cuiva către cine am fost când mă târam către nu știu ce sunt? Se poate. Dar ca orice păsare, nepăsarea e mai mare. Și se numește moarte.
Am avut și mai am încă momente când sunt tentat să mă sinucid, după ce îmi omor toți dușmanii. Dar crizele astea se încheie cu un armistițiu.
Mai bine îmi iau viața.
Și fac ce pot cu ea.
Mai bine îmi iau viața.
Și fac ce pot cu ea.
Până mai deunăzi nu știam că există mai multe feluri de canalii. Viața m-a învățat că și secăturile sunt prolifice și speciază. Până la asemănarea cu oamenii.
Abjecția exercită în mod sigur o atracție pentru abjecți. Dar dacă abjecții sunt sursa abjecției, rezultă logic că numai oamenii pot fi sursa omeniei.
Cred că oamenii adevărați călătoresc toată viața lor, de la omenie, prin abjecție, spre mântuirea de canalii.
Vai de cei care nu au parte de această călătorie!... Vor rămâne înconjurați de toate secăturile pe care oamenii, în călătoria lor, le lasă în urmă.
Abjecția exercită în mod sigur o atracție pentru abjecți. Dar dacă abjecții sunt sursa abjecției, rezultă logic că numai oamenii pot fi sursa omeniei.
Cred că oamenii adevărați călătoresc toată viața lor, de la omenie, prin abjecție, spre mântuirea de canalii.
Vai de cei care nu au parte de această călătorie!... Vor rămâne înconjurați de toate secăturile pe care oamenii, în călătoria lor, le lasă în urmă.
Istoria ne învață că prin cei care se cred buricul pământului iese talpa-iadului.
Nu degeaba mi s-a luat curentul când tocmai scriam asta, dar am scris-o.
Nu degeaba mi s-a luat curentul când tocmai scriam asta, dar am scris-o.
Oamenii fără Dumnezeu au nevoie de religie.
Religioşii au nevoie de minuni.
Minunaţii au nevoie de bani.
Bănoşii au nevoie de dragoste.
Drăgăstoşii au nevoie de bani.
Ateii au nevoie de îndoieli.
Îndoielnicii au nevoie de Dumnezeu.
Politicienii au nevoie de sufragiu şi sufragíi.
Şomerii au nevoie de muncă.
Muncitorii au nevoie de concedii.
Concediaţii au nevoie de ordonanţe.
Pensionarii au nevoie de gratuităţi.
Filosofii au nevoie de poeţi.
Poeţii au nevoie de dame.
Damele au nevoie de bani de la poeţi.
Oamenii au nevoie de oameni.
N-avem!
-------------------------------------------------------
Poate că nu-mi va mai mânca toţi creierii pisica,
Poate că teama nu-mi va mai învinge frica,
De multe ori, de prea de multe ori am fost nimica.
Lăstunul îngheţat nu-i neam cu rândunica.
Degeaba vine cine tot zicea că vine.
Nu vine pentru mine.
Religioşii au nevoie de minuni.
Minunaţii au nevoie de bani.
Bănoşii au nevoie de dragoste.
Drăgăstoşii au nevoie de bani.
Ateii au nevoie de îndoieli.
Îndoielnicii au nevoie de Dumnezeu.
Politicienii au nevoie de sufragiu şi sufragíi.
Şomerii au nevoie de muncă.
Muncitorii au nevoie de concedii.
Concediaţii au nevoie de ordonanţe.
Pensionarii au nevoie de gratuităţi.
Filosofii au nevoie de poeţi.
Poeţii au nevoie de dame.
Damele au nevoie de bani de la poeţi.
Oamenii au nevoie de oameni.
N-avem!
-------------------------------------------------------
Poate că nu-mi va mai mânca toţi creierii pisica,
Poate că teama nu-mi va mai învinge frica,
De multe ori, de prea de multe ori am fost nimica.
Lăstunul îngheţat nu-i neam cu rândunica.
Degeaba vine cine tot zicea că vine.
Nu vine pentru mine.
Nu vreau să mor, dar viața mă obligă.
Să am în mână culișer, când mestec mămăligă.
Cugetare din popor: Pe cine mă mușcă de cur, îl mușc de față. Dar cine învață?
Dracul nu fuge de tămâie, o comercializează.
---------------------------------------------------
La ora asta toți sarmații dorm,
Dacii se scarpină pe șale,
Toți costobocii sunt căzuți de somn,
Gepizii s-au desprins de cotidienele banale.
Fără de tine, draga mea, n-am nici istorie, nici cronicar,
Iubita mea, soție-n avatar,
Fără de tine, aș fi fost tot eu,
Dar fără noi, unul dormind, și unul treaz, mai poți să crezi în Dumnezeu?
---------------------------------------------------
La ora asta toți sarmații dorm,
Dacii se scarpină pe șale,
Toți costobocii sunt căzuți de somn,
Gepizii s-au desprins de cotidienele banale.
Fără de tine, draga mea, n-am nici istorie, nici cronicar,
Iubita mea, soție-n avatar,
Fără de tine, aș fi fost tot eu,
Dar fără noi, unul dormind, și unul treaz, mai poți să crezi în Dumnezeu?
QUOTE(Cimp0aca @ Feb 3 2007, 02:03) 
Dracul nu fuge de tămâie, o comercializează.
---------------------------------------------------
La ora asta toți sarmații dorm,
Dacii se scarpină pe șale,
Toți costobocii sunt căzuți de somn,
Gepizii s-au desprins de cotidienele banale.
Fără de tine, draga mea, n-am nici istorie, nici cronicar,
Iubita mea, soție-n avatar,
Fără de tine, aș fi fost tot eu,
Dar fără noi, unul dormind, și unul treaz, mai poți să crezi în Dumnezeu?
---------------------------------------------------
La ora asta toți sarmații dorm,
Dacii se scarpină pe șale,
Toți costobocii sunt căzuți de somn,
Gepizii s-au desprins de cotidienele banale.
Fără de tine, draga mea, n-am nici istorie, nici cronicar,
Iubita mea, soție-n avatar,
Fără de tine, aș fi fost tot eu,
Dar fără noi, unul dormind, și unul treaz, mai poți să crezi în Dumnezeu?
Că amândoi iubim același crez, se știe
Dar că iubim aceași poezie fără de păcat
E evident că astăzi s-a aflat.
N-o să mai râd nicicând, n-o să mai plâng. Eram copil, nătâng, când am ales să nu mai plâng. Chipul vieții mele, hâd, era mai frumos ca moartea. Dar moartea se spune că ar fi viața oricărui altuia. Așa se spune. Poate că e așa. Dar viața mea nicicând nu va fi a altuia. Pentru că eu mai am de rezolvat viața mea. Și să-l ferească Dumnezeu pe cel care vrea să mi-o ia.
Vină de-acuma cine-o vrea,
De-acuma nu e vina mea.
De-acuma nu e vina mea.
Când nu mai ești, și ei, și ele te vor plânge. Dar fii definitiv și mort. Și fără sânge.
Dușmanii mă dușmănește,
Ia, Cimpoacă, două pește!
Ia, Cimpoacă, două pește!
Atâta timp cât nu face caz de prostia lui, îl ascult.
Și pe el te vede.
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.