PROGRAMUL FRONTULUI SALVARII NATIONALE (FSN), CITIT DE ION ILIESCU LA TELEVIZOR IN SEARA LUI 22 DEC. 1989 A FOST STRAIN, CU MICI EXCEPTII, DE DOLEANTELE REALE ALE CETATENILOR ROMANIEI
Cele zece puncte ale comunicatului reflecta mai degraba dorintele personale ale lui Ion Iliescu (care isi au sursa in: mari ambitii politice proprii, vechiul sau conflict cu Nicolae Ceausescu, Perestroika lui Gorbaciov si conceptul de Globalizare) decit aspiratiile reale ale poporului.
Astfel, in mod repetat (a se vedea punctele: unu, doi, trei, sase, zece), programul Frontului vorbeste despre instaurarea democratiei, un sistem in care orice politician capabil va putea sa-si constitue propria sa entitate politica, de la adapostul careia sa se lupte neingradit cu altii, asemenea lui, facind parte din tabere adverse.
Desi, pentru persoane ca Ion Iliescu, nesemnificativ de putine, cu o puternica dorinta de a conduce mase mari de oameni, multipartitismul reprezinta teritoriul unde acestea se pot manifesta cel mai bine, pentru majoritatea populatiei, luptele continue, intre diversele entitati politice, nu aduc decit: instabilitate, nesiguranta, descumpanire, deruta, intr-un cuvint un viitor incert ce creaza o atmosfera de disconfort mult mai deranjanta decit piinea pe cartela sau rationalizarea benzinei.
Punctele patru, cinci si ultima parte a lui sase sunt de inspiratie clar perestroikista (promovarea liberei initiative si libertatea de expresie).
Alineatul noua vorbeste despre Globalizare (un concept care il preocupa demult pe Ion Iliescu) si integrarea Romaniei in ceea ce numim azi Uniunea Europeana. Atit Perestroika cit si U.E. sau Globalizarea nu erau notiuni clare pentru 99.99999% din romani si drept urmare ele nu se puteau constitui in vreun ideal revolutionar.
Formularea din alineatul sapte, referitor la minoritatile nationale, este discutabila deoarece se poate interpreta drept o luare de atitudine impotriva regimului comunist care ar fi persecutat etniile conlocuitoare, lucru total fals. Sigur, tot asa de bine, din exprimarea respectiva, se poate deduce ca statul nostru va continua ca si pina atunci sa acorde toate drepturile celor care nu au nationalitate romana.
Singurul punct care reflecta adevaratele cerinte ale romanilor anului 1989 este paragraful opt. Pozitia sa, spre coada comunicatului, arata o clara discrepanta intre prioritatile poporului si cele ale lui Ion Iliescu, principalul autor al proclamatiei.
In continuare voi comenta fiecare alineat al programului FSN:
1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamint.
CATEGORIC NU, oamenii nu au vrut asa ceva. Idea abandonarii monopartitismului comunist nu se suprapunea peste vreo dorinta reala a cetatenilor. Ion Iliescu este cel care a comunicat-o tarii intregi drept prim punct al programului FSN, ca si cum trecerea la multipartitism ar fi fost telul numarul unu al romanilor.
2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.
Punctul doi este o consecinta fireasca a abandonarii rolului conducator al partidului unic asa ca nu poate fi considerat pe post de idee distincta ci doar o completare a paragrafului precedent.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata. Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania. Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.
Din nou, alineatul trei nu face altceva decit sa completeze, cu amanunte, punctul unu, neexprimind vreo doleanta reala a romanilor. Nimeni nu a cerut modificarea constitutiei cu scopul acomodarii multipartitismului in paginile sale.
4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
Concept perestroikist extras direct din ideile reformatoare ale lui Mihail Gorbaciov. Punctul patru reprezinta nimic altceva decit mina pe care a fost obligata sa calce industria romaneasca.
5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti. Oprirea distrugerii satelor.
Restructurarea sectorului agricol si sprijinirea micii productii taranesti este notiunea ce a stat la baza ruinarii agriculturii autohtone.
6. Reorganizarea invatamintului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamintului pe baze democrate si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atitea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din miinile unei familii despotice in miinile poporului.
Referitor la educatie, exista intr-adevar o nemultumire a unora, cu inclinatii mai umaniste, rezultata din excesiva importanta data, inainte lui 1989, ramurilor tehnice. Totusi, nimic nu demonstreaza ca umanismul ar fi avut mai multi adepti decit realismul.
In ceea ce priveste exprimarile: “eliminarea dogmelor ideologice”, “promovarea adevaratelor valori”, “eliminarea minciunii si imposturii”, ele sunt simple lozinci care lasa loc interpretarii. Erau mai bine apreciate valorile autentice anterior revolutiei decit post 1989. Privitor la neadevar si impostura, se mintea mai putin atunci decit acum.
7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.
Un punct care a fost redactat astfel, cel mai probabil, tinindu-se seama de rolul cetateanului roman cu etnie maghiara, Laszlo Tokes, in cadrul evenimentelor din 1989. Romania socialista nu isi persecuta minoritatile iar egalitatea in drepturi cu romanii exista.
8. Organizarea intregului comert al tarii, pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordind prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.
Acesta ar fi trebuit sa fie primul si unicul punct al programului FSN. Asta doreau oamenii: desfiintarea cartelelor pentru piine, abrogarea rationalizarii alimentelor de baza si a benzinei, eliminarea intreruperilor curentului electric, inlaturarea restrictiilor privind circulatia duminicala (o saptamina masinile cu sot, alta cele cu numar impar), program mai lung la televizor, mai putin frig iarna in apartamente, etc., adica revenirea la o situatie ce existase anterior in Romania socialista dar se deteriorase din cauza eforturilor facute pentru plata datoriei externe, pe atunci in Dec. 1989, proaspat achitata integral.
Exista si o revendicare, sa ii spunem politica, incetarea prezentarii la televizor a numeroase festivitati omagiale pentru preamarirea sefului statului, programe ce se inmultisera exagerat si devenisera foarte agasante. De asemenea, romanii ar fi preferat schimbarea lui Nicolae Ceausescu cu un alt conducator tot comunist.
9. Intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrindu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.
Apare idea integrarii tarii noastre in ceea ce azi numim Uniunea Europeana, concept total nefamiliar romanilor din 1989. In rest, formulari ca: “politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume”, par a fi copiate dintr-un discurs a lui Nicolae Ceausescu, asadar neaducind vreo idee noua, reformatoare. Relativ la tratatul de la Varsovia, asigurarea data, nu avea alt rol decit sa confirme lui Mihail Gorbaciov ca noul guvern nu intentioneaza sa ia masuri care ar fi venit in contradictie cu interesele URSS cum ar fi, spre exemplu, schimbarea aliantei din care faceam parte.
10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera. Constituindu-ne in acest front, sintem ferm hotariti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civila in Romania, garantind triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.
Din nou, apare motivul multipartitismului, sistem unde fiecare sa isi exprime nestingherit ideile, sa poata calatori fara restrictii in strainatate si sa aiba libertatea de a locui si munci unde doreste pe suprafata Romaniei. Formularea este insa confuza lasind loc la interpretari variate.
IN CONCLUZIE, Ion Iliescu, a crezut (desi nu sunt sigur cit de convins era) ca rezolvarea dorintelor reale ale cetatenilor, exprimate la punctul opt al programului FSN, vine ca o consecinta imediata si naturala a alinierii Romaniei la normele capitaliste, clar marcate prin trecerea la multipartitism propusa pe pozitia fruntase drept concept primar a comunicatului FSN. Din nefericire, comutarea tarii in sistemul privat pluripartitist a adus atitea consecinte nefaste: somaj generalizat, nesiguranta extrema a locului de munca, explozia pretului apartamentelor, chirii exorbitante, etc., incit avantajele rezultate din reformele post comuniste sunt total neglijabile pentru cetateanul obisnuit.
In esenta, singurul beneficiu vizibil, fata de perioada anilor imediat inaintea lui 1989, ar fi abundenta, eu zic bolnavicioasa si inutila, a marfurilor din magazine. Totusi, trebuie precizat ca in perioade mai departate de momentul 22 Dec. 89 magazinele romanesti nu erau prost aprovizionate si drept urmare, comparativ cu acei ani, diferente fundamentale nu exista in prezent. Cu alte cuvinte, cel mai probabil, in perioada anilor 70 nivelul de trai al romanilor a atins un maxim ce nu va putea fi nici macar egalat vreodata daca se continua pe calea capitalista.
SURSA: Chiar blogul lui Ion Iliescu
In concluzie esti inca unul care voia socialism cu mai multa crapelnitza. Inca unul care fie ca nu e calificat ca sa castige destul, fie nu castiga destul de puturos ce e. Inca unul care asteapta la pomana politicului. Fa bine sa remarci o chestie simpla: tarile dezvoltate au fost bogate in buna parte si inainte sa existe actualele sisteme politice. Inclusiv tarile care nu corespund teoriei marxiste ca exista asupritori ai popoarelor, nu vad pe cine au asuprit bunaoara Danemarca sau Luxemburgul. In schimb exista tari care, si cand au obtinut libertatea, n-au stiut ce sa faca din ea. In buna parte - din cauza unora ca tine, carora le vine acru sa inteleaga o chestie simpla: politicul nu exista ca sa-ti umfle tie ranza. In marea majoritate, statele europene sunt foste feudalisme constituite pe criterii etnice si militare. De bunastarea fiecaruia isi vedea el insusi. Teoria statului tatuc care are grija de cetateni e pur marxista si s-au vazut beneficiile peste tot: foamete, industrii falimentare, cretini lustruiti la putere.
Zece puncte cu care am fost si sunt perfect de acord.Cu Marele Sef,NU.
QUOTE (theodoroctavianbaciu @ Aug 31 2008, 15:40) 
1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamint.
CATEGORIC NU, oamenii nu au vrut asa ceva. Idea abandonarii monopartitismului comunist nu se suprapunea peste vreo dorinta reala a cetatenilor. Ion Iliescu este cel care a comunicat-o tarii intregi drept prim punct al programului FSN, ca si cum trecerea la multipartitism ar fi fost telul numarul unu al romanilor.
2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.
Punctul doi este o consecinta fireasca a abandonarii rolului conducator al partidului unic asa ca nu poate fi considerat pe post de idee distincta ci doar o completare a paragrafului precedent.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata. Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania. Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.
Din nou, alineatul trei nu face altceva decit sa completeze, cu amanunte, punctul unu, neexprimind vreo doleanta reala a romanilor. Nimeni nu a cerut modificarea constitutiei cu scopul acomodarii multipartitismului in paginile sale.
4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
Concept perestroikist extras direct din ideile reformatoare ale lui Mihail Gorbaciov. Punctul patru reprezinta nimic altceva decit mina pe care a fost obligata sa calce industria romaneasca.
5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti. Oprirea distrugerii satelor.
Restructurarea sectorului agricol si sprijinirea micii productii taranesti este notiunea ce a stat la baza ruinarii agriculturii autohtone.
6. Reorganizarea invatamintului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamintului pe baze democrate si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atitea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din miinile unei familii despotice in miinile poporului.
Referitor la educatie, exista intr-adevar o nemultumire a unora, cu inclinatii mai umaniste, rezultata din excesiva importanta data, inainte lui 1989, ramurilor tehnice. Totusi, nimic nu demonstreaza ca umanismul ar fi avut mai multi adepti decit realismul.
In ceea ce priveste exprimarile: “eliminarea dogmelor ideologice”, “promovarea adevaratelor valori”, “eliminarea minciunii si imposturii”, ele sunt simple lozinci care lasa loc interpretarii. Erau mai bine apreciate valorile autentice anterior revolutiei decit post 1989. Privitor la neadevar si impostura, se mintea mai putin atunci decit acum.
7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.
Un punct care a fost redactat astfel, cel mai probabil, tinindu-se seama de rolul cetateanului roman cu etnie maghiara, Laszlo Tokes, in cadrul evenimentelor din 1989. Romania socialista nu isi persecuta minoritatile iar egalitatea in drepturi cu romanii exista.
8. Organizarea intregului comert al tarii, pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordind prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.
Acesta ar fi trebuit sa fie primul si unicul punct al programului FSN. Asta doreau oamenii: desfiintarea cartelelor pentru piine, abrogarea rationalizarii alimentelor de baza si a benzinei, eliminarea intreruperilor curentului electric, inlaturarea restrictiilor privind circulatia duminicala (o saptamina masinile cu sot, alta cele cu numar impar), program mai lung la televizor, mai putin frig iarna in apartamente, etc., adica revenirea la o situatie ce existase anterior in Romania socialista dar se deteriorase din cauza eforturilor facute pentru plata datoriei externe, pe atunci in Dec. 1989, proaspat achitata integral.
Exista si o revendicare, sa ii spunem politica, incetarea prezentarii la televizor a numeroase festivitati omagiale pentru preamarirea sefului statului, programe ce se inmultisera exagerat si devenisera foarte agasante. De asemenea, romanii ar fi preferat schimbarea lui Nicolae Ceausescu cu un alt conducator tot comunist.
9. Intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrindu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.
Apare idea integrarii tarii noastre in ceea ce azi numim Uniunea Europeana, concept total nefamiliar romanilor din 1989. In rest, formulari ca: “politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume”, par a fi copiate dintr-un discurs a lui Nicolae Ceausescu, asadar neaducind vreo idee noua, reformatoare. Relativ la tratatul de la Varsovia, asigurarea data, nu avea alt rol decit sa confirme lui Mihail Gorbaciov ca noul guvern nu intentioneaza sa ia masuri care ar fi venit in contradictie cu interesele URSS cum ar fi, spre exemplu, schimbarea aliantei din care faceam parte.
10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera. Constituindu-ne in acest front, sintem ferm hotariti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civila in Romania, garantind triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.
Din nou, apare motivul multipartitismului, sistem unde fiecare sa isi exprime nestingherit ideile, sa poata calatori fara restrictii in strainatate si sa aiba libertatea de a locui si munci unde doreste pe suprafata Romaniei. Formularea este insa confuza lasind loc la interpretari variate.
IN CONCLUZIE, Ion Iliescu, a crezut (desi nu sunt sigur cit de convins era) ca rezolvarea dorintelor reale ale cetatenilor, exprimate la punctul opt al programului FSN, vine ca o consecinta imediata si naturala a alinierii Romaniei la normele capitaliste, clar marcate prin trecerea la multipartitism propusa pe pozitia fruntase drept concept primar a comunicatului FSN. Din nefericire, comutarea tarii in sistemul privat pluripartitist a adus atitea consecinte nefaste: somaj generalizat, nesiguranta extrema a locului de munca, explozia pretului apartamentelor, chirii exorbitante, etc., incit avantajele rezultate din reformele post comuniste sunt total neglijabile pentru cetateanul obisnuit.
In esenta, singurul beneficiu vizibil, fata de perioada anilor imediat inaintea lui 1989, ar fi abundenta, eu zic bolnavicioasa si inutila, a marfurilor din magazine. Totusi, trebuie precizat ca in perioade mai departate de momentul 22 Dec. 89 magazinele romanesti nu erau prost aprovizionate si drept urmare, comparativ cu acei ani, diferente fundamentale nu exista in prezent. Cu alte cuvinte, cel mai probabil, in perioada anilor 70 nivelul de trai al romanilor a atins un maxim ce nu va putea fi nici macar egalat vreodata daca se continua pe calea capitalista.
CATEGORIC NU, oamenii nu au vrut asa ceva. Idea abandonarii monopartitismului comunist nu se suprapunea peste vreo dorinta reala a cetatenilor. Ion Iliescu este cel care a comunicat-o tarii intregi drept prim punct al programului FSN, ca si cum trecerea la multipartitism ar fi fost telul numarul unu al romanilor.
2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.
Punctul doi este o consecinta fireasca a abandonarii rolului conducator al partidului unic asa ca nu poate fi considerat pe post de idee distincta ci doar o completare a paragrafului precedent.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata. Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania. Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.
Din nou, alineatul trei nu face altceva decit sa completeze, cu amanunte, punctul unu, neexprimind vreo doleanta reala a romanilor. Nimeni nu a cerut modificarea constitutiei cu scopul acomodarii multipartitismului in paginile sale.
4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
Concept perestroikist extras direct din ideile reformatoare ale lui Mihail Gorbaciov. Punctul patru reprezinta nimic altceva decit mina pe care a fost obligata sa calce industria romaneasca.
5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti. Oprirea distrugerii satelor.
Restructurarea sectorului agricol si sprijinirea micii productii taranesti este notiunea ce a stat la baza ruinarii agriculturii autohtone.
6. Reorganizarea invatamintului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamintului pe baze democrate si umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atitea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din miinile unei familii despotice in miinile poporului.
Referitor la educatie, exista intr-adevar o nemultumire a unora, cu inclinatii mai umaniste, rezultata din excesiva importanta data, inainte lui 1989, ramurilor tehnice. Totusi, nimic nu demonstreaza ca umanismul ar fi avut mai multi adepti decit realismul.
In ceea ce priveste exprimarile: “eliminarea dogmelor ideologice”, “promovarea adevaratelor valori”, “eliminarea minciunii si imposturii”, ele sunt simple lozinci care lasa loc interpretarii. Erau mai bine apreciate valorile autentice anterior revolutiei decit post 1989. Privitor la neadevar si impostura, se mintea mai putin atunci decit acum.
7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.
Un punct care a fost redactat astfel, cel mai probabil, tinindu-se seama de rolul cetateanului roman cu etnie maghiara, Laszlo Tokes, in cadrul evenimentelor din 1989. Romania socialista nu isi persecuta minoritatile iar egalitatea in drepturi cu romanii exista.
8. Organizarea intregului comert al tarii, pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordind prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.
Acesta ar fi trebuit sa fie primul si unicul punct al programului FSN. Asta doreau oamenii: desfiintarea cartelelor pentru piine, abrogarea rationalizarii alimentelor de baza si a benzinei, eliminarea intreruperilor curentului electric, inlaturarea restrictiilor privind circulatia duminicala (o saptamina masinile cu sot, alta cele cu numar impar), program mai lung la televizor, mai putin frig iarna in apartamente, etc., adica revenirea la o situatie ce existase anterior in Romania socialista dar se deteriorase din cauza eforturilor facute pentru plata datoriei externe, pe atunci in Dec. 1989, proaspat achitata integral.
Exista si o revendicare, sa ii spunem politica, incetarea prezentarii la televizor a numeroase festivitati omagiale pentru preamarirea sefului statului, programe ce se inmultisera exagerat si devenisera foarte agasante. De asemenea, romanii ar fi preferat schimbarea lui Nicolae Ceausescu cu un alt conducator tot comunist.
9. Intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrindu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.
Apare idea integrarii tarii noastre in ceea ce azi numim Uniunea Europeana, concept total nefamiliar romanilor din 1989. In rest, formulari ca: “politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume”, par a fi copiate dintr-un discurs a lui Nicolae Ceausescu, asadar neaducind vreo idee noua, reformatoare. Relativ la tratatul de la Varsovia, asigurarea data, nu avea alt rol decit sa confirme lui Mihail Gorbaciov ca noul guvern nu intentioneaza sa ia masuri care ar fi venit in contradictie cu interesele URSS cum ar fi, spre exemplu, schimbarea aliantei din care faceam parte.
10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera. Constituindu-ne in acest front, sintem ferm hotariti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civila in Romania, garantind triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.
Din nou, apare motivul multipartitismului, sistem unde fiecare sa isi exprime nestingherit ideile, sa poata calatori fara restrictii in strainatate si sa aiba libertatea de a locui si munci unde doreste pe suprafata Romaniei. Formularea este insa confuza lasind loc la interpretari variate.
IN CONCLUZIE, Ion Iliescu, a crezut (desi nu sunt sigur cit de convins era) ca rezolvarea dorintelor reale ale cetatenilor, exprimate la punctul opt al programului FSN, vine ca o consecinta imediata si naturala a alinierii Romaniei la normele capitaliste, clar marcate prin trecerea la multipartitism propusa pe pozitia fruntase drept concept primar a comunicatului FSN. Din nefericire, comutarea tarii in sistemul privat pluripartitist a adus atitea consecinte nefaste: somaj generalizat, nesiguranta extrema a locului de munca, explozia pretului apartamentelor, chirii exorbitante, etc., incit avantajele rezultate din reformele post comuniste sunt total neglijabile pentru cetateanul obisnuit.
In esenta, singurul beneficiu vizibil, fata de perioada anilor imediat inaintea lui 1989, ar fi abundenta, eu zic bolnavicioasa si inutila, a marfurilor din magazine. Totusi, trebuie precizat ca in perioade mai departate de momentul 22 Dec. 89 magazinele romanesti nu erau prost aprovizionate si drept urmare, comparativ cu acei ani, diferente fundamentale nu exista in prezent. Cu alte cuvinte, cel mai probabil, in perioada anilor 70 nivelul de trai al romanilor a atins un maxim ce nu va putea fi nici macar egalat vreodata daca se continua pe calea capitalista.
În ciuda acestei păreri, la revoluție nu s-a cerut doar reorganizarea comerțului. Încă din 16 decembrie 1989 s-a strigat la Timișoara "alegeri libere!", "Libertate!" și alte asemenea lozinci pe care tu n-ai de unde să le știi, fiindcă n-ai nici o legătură cu revoluția.
Problema cu Iliescu e că n-a respectat multe din punctele din acest comunicat. De pildă, alegerile din mai 1990 nu pot fi considerate libere cîtă vreme la întrunirile electorale ale opoziției apăreau bătăuși ai FSN. Economia nu s-a restructurat pe criteriile rentabilității și eficienței, ci ale clientelismului politic, cu falimentarea intenționată a unor întreprinderi pentru a putea fi privatizate mai ieftin. Radioul și televiziunea au trecut în mîinile lui Iliescu, cînd era miting al opoziției se spunea că e ceață și nu se poate filma. A trecut destulă vreme pînă au putut să apară și alte posturi TV încît situația să se normalizeze. Pînă și la treaba cu Tratatul de la Varșovia, Iliescu a mințit, deși în acest caz are scuza că nu era vorba de o cerință reală a revoluției (nimeni n-a strigat în decembrie 1989 "Trăiască Tratatul de la Varșovia!").
"Unii remarca cu placere implicarea curajoasa a tiganilor in Decembrie 89. Si eu (Octavian Mihaescu) am mai multe exemple in acest sens, voi reda unele din ele:
In 22 Dec 89, in jurl orelor 7.30 - 8, iesisem din nou în centru Bucurestiului pentru a continua lupta. Militie si armata cât curpinde, astfel ca ne plimbam între P-ta Univ. si Romana, asteptând momentul prielnic pentru a reorganiza baricada. In dreptul Ciclop, in fata mea erau douo tigancuse care cântau "a-le-le, a-le-le". M-a amuzat dar si intristat putin pe moment, totusi nu pot sa spun ca le-am privit cu dusmanie, pentru ca erau niste copile ce nu depaseau 12 -13 ani. Dintr- o data acestea s-au oprit din cântat si au strigat "Jos Ceuasescu". Nu au apucat sa repete pentru ca asupra lor din senin s-au napustit doi militieni si un ofiter de armata, incepând sa le aplice, pe unde apucau, lovituri bestiale cu bastoanele. Nu m-am oprit sa le i-au apararea cum era normal, pentru ca in primul rând ma blocasem dar si speriasem putin, astfel ca le-am depasit, in urmatorul moment am constientizat lasitatea, linistindu-mi constiinta la vederea fugii (scaparii printre degete) a tigancuselor, scapate din furia acelor bravi aparatori ai regimului.
Un alt moment in care am vazut tigani si români neaosi a fost in 21 dec 89. Primul care s-a alturat formarii baricadei, când masele fugeau bezmetice, a fost un tânar tigan. Am inceput sa strig "acum este momentul", acel tânar tigan a fost primul pe care l-am remarcat alturându-se. Mai târziu asa cum se stie vom face o plimbare spre statuia lui Mihai Viteazu, in idea mobilizarii populatiei. Strigam celor aflati in statia ITB, "veniti cu noi" "acum este momentul", acesti bravi români intorceau capetele, ba alti ne mai si injurau.
Noaptea la baricada tiganii au fost cei mai activi, românii stateau pe treptele din fata Teatrului National, adica daca iese am fost activi, daca nu iese au asistat întâmplator, urmând sa dezavueze manifestatia cu mânie proletara. Cu siguranta epitetele folosite ar fi fost: "o mâna de tiganii certati cu ordinea.""
Citat din relatarile lui Octavian Mihaescu (participant la revolutie).
In 22 Dec 89, in jurl orelor 7.30 - 8, iesisem din nou în centru Bucurestiului pentru a continua lupta. Militie si armata cât curpinde, astfel ca ne plimbam între P-ta Univ. si Romana, asteptând momentul prielnic pentru a reorganiza baricada. In dreptul Ciclop, in fata mea erau douo tigancuse care cântau "a-le-le, a-le-le". M-a amuzat dar si intristat putin pe moment, totusi nu pot sa spun ca le-am privit cu dusmanie, pentru ca erau niste copile ce nu depaseau 12 -13 ani. Dintr- o data acestea s-au oprit din cântat si au strigat "Jos Ceuasescu". Nu au apucat sa repete pentru ca asupra lor din senin s-au napustit doi militieni si un ofiter de armata, incepând sa le aplice, pe unde apucau, lovituri bestiale cu bastoanele. Nu m-am oprit sa le i-au apararea cum era normal, pentru ca in primul rând ma blocasem dar si speriasem putin, astfel ca le-am depasit, in urmatorul moment am constientizat lasitatea, linistindu-mi constiinta la vederea fugii (scaparii printre degete) a tigancuselor, scapate din furia acelor bravi aparatori ai regimului.
Un alt moment in care am vazut tigani si români neaosi a fost in 21 dec 89. Primul care s-a alturat formarii baricadei, când masele fugeau bezmetice, a fost un tânar tigan. Am inceput sa strig "acum este momentul", acel tânar tigan a fost primul pe care l-am remarcat alturându-se. Mai târziu asa cum se stie vom face o plimbare spre statuia lui Mihai Viteazu, in idea mobilizarii populatiei. Strigam celor aflati in statia ITB, "veniti cu noi" "acum este momentul", acesti bravi români intorceau capetele, ba alti ne mai si injurau.
Noaptea la baricada tiganii au fost cei mai activi, românii stateau pe treptele din fata Teatrului National, adica daca iese am fost activi, daca nu iese au asistat întâmplator, urmând sa dezavueze manifestatia cu mânie proletara. Cu siguranta epitetele folosite ar fi fost: "o mâna de tiganii certati cu ordinea.""
Citat din relatarile lui Octavian Mihaescu (participant la revolutie).
QUOTE (theodoroctavianbaciu @ Aug 31 2008, 14:40)
SURSA: Chiar blogul lui Ion Iliescu
Pana in ziua de azi nimic n-a priceput.Dar ce conteaza, nici propriul partid nu-l mai baga in seama.
Revolta anti-Iliescu de la Montreal (18 09 2004)
"Voi da, in continuare, un exemplu de eveniment tip revolta pentru care am dovezi evidente asupra nespontaneitatii sale.
Cu saptamini inainte de vizita presedintelui Iliescu la Montreal, in Canada, pe forumurile romanilor din Tara Artarului, cu precadere montreal.ro si quebec.ro au inceput sa apara mesaje anti Iliescu care chemau la o primire “calduroasa” a sa in Piata Romaniei, unde urma sa se inaugureze statuia lui Mihai Eminescu.
Am urmarit postarile, din aceste situri, vreme de citeva saptamini inaintea vizitei, si pot afirma ca mesajele scrise acolo erau din ce in ce mai agresive incitind mereu la ura. Se urmarea stringerea a cit mai multe elemente anti Iliescu.
Pe 18 Sep. 2004 ma prezint la statuia lui Eminescu, dind acolo peste doua grupuri distincte de romani. Unul format din oameni mai virstnici, foarte linistiti, pozitionati apropiat de monumentul poetului, care aveau la dispozitie si scaune iar altul, mai in spate, alcatuit aproape in exclusivitate din golani (dupa modul cum erau imbracati si mesajele scrise pe materialele propagandistice cu care venisera pregatiti).
Imi amintesc in special de unul, imbracat extravagant, si tinind in mina o pancarta care avea pe ea o injuratura, la adresa lui Ion Iliescu, scrisa cu litere slavone dar in romaneste.
Cind s-a apropiat momentul venirii presedintelui, am incercat sa ajung cit mai in fata, pina am fost barat de bodyguarzi inalti, nu foarte tineri si posedind umbrele.
In sfirsit, Ion Iliescu a aparut brusc chiar in fata mea, prilej cu care i-am facut o poza de la citiva metrii. S-a indreptat spre mine sa dea mina insa vazind in drepata sa (stinga mea) niste popi i-a salutat mai intii pe ei, dupa care s-a intors, a dat mina si cu mine continuind apoi cu altii. Pe urma, zidul bodyguarzilor s-a inchis si am ramas in spatele lor, la mica distanta de presedinte care, ca si ceilalti participanti, incepuse sa asculte discursurile celor care luau cuvintul.
Pe masura ce vorbitorii se perindau in fata microfonului, grupul golanilor era tot mai galagios si agresiv. Imi amintesc ca prelegerea academicianului Razvan Teodorescu a fost puternic huiduita, aproape ca acesta nu putea fi auzit, vocea sa fiind acoperita de strigate.
Ion Iliescu nici nu a mai luat cuvintul. A plecat brusc, pe unde a disparut nu stiu desi statea aproape de mine. Tot ce imi mai amintesc este o gloata galagioasa ce se inghesuia spre strada din stinga parcului, cum stai cu fata la statuie, unde se gaseau masinile oficiale.
Deci concluzie, manifestatia anti Iliescu din Piata Romaniei la Montreal nu a fost una spontana ci un eveniment bine organizat iar participantii nimic altceva decit niste golani, adica persoane total nereprezentative pentru Poporul Roman si nici macar pentru emigranti.
Plecarea subita a lui Ion Iliescu din Piata Romaniei, datorita manifestantilor zgomotosi si agresivi, ar putea fi asemanata, pe undeva, cu plecarea lui Nicolae Ceausescu din 22 Dec. 89. Daca cumva presedintele Iliescu era, sa zicem, arestat de bodyguarzi in aceeasi zi, cine stie pe unde in vreun hotel, fara lagatura explicita cu mitingul, se dadea la televizor manifestatia cu caracter de rascoala din Piata Romaniei se se spunea ca poporul s-a revoltat impotriva sa."
"Voi da, in continuare, un exemplu de eveniment tip revolta pentru care am dovezi evidente asupra nespontaneitatii sale.
Cu saptamini inainte de vizita presedintelui Iliescu la Montreal, in Canada, pe forumurile romanilor din Tara Artarului, cu precadere montreal.ro si quebec.ro au inceput sa apara mesaje anti Iliescu care chemau la o primire “calduroasa” a sa in Piata Romaniei, unde urma sa se inaugureze statuia lui Mihai Eminescu.
Am urmarit postarile, din aceste situri, vreme de citeva saptamini inaintea vizitei, si pot afirma ca mesajele scrise acolo erau din ce in ce mai agresive incitind mereu la ura. Se urmarea stringerea a cit mai multe elemente anti Iliescu.
Pe 18 Sep. 2004 ma prezint la statuia lui Eminescu, dind acolo peste doua grupuri distincte de romani. Unul format din oameni mai virstnici, foarte linistiti, pozitionati apropiat de monumentul poetului, care aveau la dispozitie si scaune iar altul, mai in spate, alcatuit aproape in exclusivitate din golani (dupa modul cum erau imbracati si mesajele scrise pe materialele propagandistice cu care venisera pregatiti).
Imi amintesc in special de unul, imbracat extravagant, si tinind in mina o pancarta care avea pe ea o injuratura, la adresa lui Ion Iliescu, scrisa cu litere slavone dar in romaneste.
Cind s-a apropiat momentul venirii presedintelui, am incercat sa ajung cit mai in fata, pina am fost barat de bodyguarzi inalti, nu foarte tineri si posedind umbrele.
In sfirsit, Ion Iliescu a aparut brusc chiar in fata mea, prilej cu care i-am facut o poza de la citiva metrii. S-a indreptat spre mine sa dea mina insa vazind in drepata sa (stinga mea) niste popi i-a salutat mai intii pe ei, dupa care s-a intors, a dat mina si cu mine continuind apoi cu altii. Pe urma, zidul bodyguarzilor s-a inchis si am ramas in spatele lor, la mica distanta de presedinte care, ca si ceilalti participanti, incepuse sa asculte discursurile celor care luau cuvintul.
Pe masura ce vorbitorii se perindau in fata microfonului, grupul golanilor era tot mai galagios si agresiv. Imi amintesc ca prelegerea academicianului Razvan Teodorescu a fost puternic huiduita, aproape ca acesta nu putea fi auzit, vocea sa fiind acoperita de strigate.
Ion Iliescu nici nu a mai luat cuvintul. A plecat brusc, pe unde a disparut nu stiu desi statea aproape de mine. Tot ce imi mai amintesc este o gloata galagioasa ce se inghesuia spre strada din stinga parcului, cum stai cu fata la statuie, unde se gaseau masinile oficiale.
Deci concluzie, manifestatia anti Iliescu din Piata Romaniei la Montreal nu a fost una spontana ci un eveniment bine organizat iar participantii nimic altceva decit niste golani, adica persoane total nereprezentative pentru Poporul Roman si nici macar pentru emigranti.
Plecarea subita a lui Ion Iliescu din Piata Romaniei, datorita manifestantilor zgomotosi si agresivi, ar putea fi asemanata, pe undeva, cu plecarea lui Nicolae Ceausescu din 22 Dec. 89. Daca cumva presedintele Iliescu era, sa zicem, arestat de bodyguarzi in aceeasi zi, cine stie pe unde in vreun hotel, fara lagatura explicita cu mitingul, se dadea la televizor manifestatia cu caracter de rascoala din Piata Romaniei se se spunea ca poporul s-a revoltat impotriva sa."
Aceasta este o versiune simplificată a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.