vektor12
16th November 2004, 10:39
Pentru ca am vazut ca acum, in preajma alegerilor, lumea asteapta venirea unui Mesia pentru a ii scoate din... toate cele, va redau mai jos un editorial scris de Andrei Plesu, la inceputul lui februarie 2004. Concluzia este interesanta...
Mandria de a fi român
de Andrei Plesu, joi, 12 februarie 2004
Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.
Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund. A spune, asadar, “sunt mandru ca sunt roman” e totuna cu a spune “sunt mandru ca am nasul carn”, sau “sunt mandru ca am ochi albastri”. Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici. Mai departe: nu poti fi mandru de a apartine unei categorii atat de largi, incat ea contine, inevitabil, elemente contradictorii. Nu poti spune “sunt mandru ca sunt om”. Exista oameni care justifica, eventual, mandria de a fi om, dar exista si cazaturi, ticalosi, rebuturi, care fac specia de ras. La fel, exista romani de a caror concetatenie poti fi flatat, si exista altii care ne strica firma. Poti fi mandru de Eminescu, dar nu poti fi mandru de Alexandru Draghici sau de Ramaru. In cel mai bun caz, ai putea fi deci indreptatit sa fii mandru ca esti om cumsecade (nu om in general), sau roman de isprava (nu roman in general), desi a fi “mandru” de o calitate proprie, chiar reala, e oricum un comportament discutabil. Pe de alta parte, e cu totul nedrept ca romanii nereusiti sa se simta mandri ca fac parte din aceeasi categorie cu romanii reusiti. E scandalos ca Mischie sa fie mandru ca e din neamul lui Stefan cel Mare. Daca romanii sunt P.P.Carp, Bratienii, Maniu, Elisabeta Rizea, Enescu si Brancusi, ma bucur sa fac parte din aceeasi comunitate cu ei. Dar daca romanii sunt Ionescu-Caion, Horia Sima, Emil Bobu, Aurelian Bondrea si altii ca ei, nu sunt prea incantat de vecinatate. Romanii de anvergura, romanii de buna calitate slujesc frecvent de paravan, sau de instanta legitimatoare pentru tot soiul de derbedei, grabiti sa-si asume merite cu care n-au nimic in comun. Unii se comporta ca si cum meciul castigat de o echipa romaneasca e o victorie personala, o isparava a muschilor proprii. Copiii care se disting la olimpiade, gimnastele, campionii, muzicienii, scriitorii care ajung la o notorietate transnationala sunt resimtiti ca alibiuri ale valorii proprii. Chibitul e mandru de talentul celui din teren si ajunge sa se identifice cu el. Au castigat “ai nostri”, i-au batut “romanii nostri”, “suntem cei mai buni” sunt expresiile candide, dincolo de care se ascunde convingerea absurda ca cel care le profereaza e el insusi subiectul succesului. Nea Ghita il aplauda pe Ilie Nastase, ca pe un delegat al competentei proprii. Ilie nu e decat prelungirea pe teren a lui nea Ghita, instrumentul lui de lupta, mana lui dreapta. Romanul e cand Hagi, cand Nadia Comaneci, cand Tiriac, cand Brancusi, cand Mircea Eliade. Epuizat de atatea performante, el adoarme, in cele din urma, obosit, dar mandru. A invins pe toate fronturile. In dimineata urmatoare, lucrurile reintra, pentru o vreme, in normal: mici chiuluri si triserii cotidiene, stazi cu gropi, preturi mari, politicieni mincinosi etc. (“Treaba romaneasca...”) Intrebat, in particular, ce mai face, romanul raspunde cu obida: “Fac pe dracu! Nu vezi in ce hal suntem? Ce tara e asta?”. Dar intrebat de un reporter, in fata camerei de luat vederi, el se recompune, isi aduce aminte de stramosi si zice, fara sa clipeasca: “Sunt mandru ca sunt roman!”.
Cata vreme vom trai de pe urma meritelor altor romani, ale marilor romani, nu vom face din Romania o tara de care sa fim mandri. Fiecare roman ar trebui, dimpotriva, sa-si puna problema meritelor sale personale, a succeselor lui, a efortului lui. Mandria de a fi roman e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins. Altfel, in loc sa fie un combustibil energizant, ea va ramane ceea ce este de multa vreme: un drog si un somnifer.
Sebastian
16th November 2004, 19:56
vektor12
16th November 2004, 20:30
si mai sunt... cartea lui, "Obscenitatea publica", ar trebuia data gratis. se mai desteapta lumea...
mikhayah
16th November 2004, 22:56
Remarcabil...si atat de adevarat in simplitatea lui.
vata_pa_batz
17th November 2004, 16:26
practic discutia s-ar putea inchide, deoarece nu se poate comenta absolut nimic! Deci de acord!
philo
17th November 2004, 20:55
Din același autor: naționalismul este șansa celor fără destin de a avea și ei un destin. (Scuze pentru eventualele inexactități, citez din memorie).
Ideea e că, umflându-te-n pene că ești român, te depersonalizezi și te dizolvi selectiv în personalitatea unor aleși ai neamului. Ăn seara asta, la Erevan, nimeni nu s-a bătut cu pumnu-n piept că-i român d-al lui "Tata Puiu"... Da'... ce gimnaști eram noi la Athena...!
Vă propun un exercițiu simplu: mâine să fim mândri că suntem români. Poimâine, să fim rușinați. Răspoimâine să ne-ntrebăm ca-n reclama aia pentru bebe: de ce oare??
De ce oare majoritatea românilor ar alege dintre Pleșu și Iliescu, Iliescu? Ei, bine, cei care sunt mândri de românitatea lor aparțin moralmente majorității. Care majoritate votează ce votează...
Akuma No
17th November 2004, 23:24
asa-i, mindria asta de a fi roman e o perversiune - probabila - prin care dorinta de a iesi in fata, la vedere, cu mindria, nu se constientizeaza. unii o declara sau scriu despre ea, dar nu o practica... sau o practica numai cind "da bine".
Necronomikon
19th November 2004, 09:50
Io mi-as pune alta intrebare:
Care-s AVANTAJELE de a fi roman?
In afara de faptul ca totusi tzarishoara asta a noastra e destul de frumushica in felul ei, alt avantaj chiar nu mai vad.
vektor12
19th November 2004, 10:10
pai daca cautai avantaje, de ce nu te-ai facut american???
arty
19th November 2004, 10:21
nu caut nod in papura.... insa nu pot fi de accord cu "Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici."
cred ca ar fi trebuit sa inchida cercul si sa spuna ce inseamna sa fi roman. echivocul lasat de pleshu ma mira... in ro sunt milioane de etnici, care sunt tot romani la o adica.
sau, oameni care au devenit romani, prin cetatzenie. ei... au ales sa fie romani. nu e inascuta neaparat.
la fel, milioane de oameni nascutzi in ro, au ales sa fie altceva. eu sunt printre ei. shi da, am recunoshtintza si enorm de multa satisfactzie. nu e pentru ro, dar asta e alta poveste.
Necronomikon
19th November 2004, 11:17
QUOTE(vektor12 @ Nov 19 2004, 10:10)
pai daca cautai avantaje, de ce nu te-ai facut american???
Asta ma tot intreb si eu... De ce dracu nu m-a facut mama american sau alta natie mai "dezvoltata"??? Cu ce am gresit eu intr-o viata anterioara???
mikhayah
19th November 2004, 14:13
QUOTE(philo @ Nov 17 2004, 22:55)
Din același autor: naționalismul este șansa celor fără destin de a avea și ei un destin. (Scuze pentru eventualele inexactități, citez din memorie).
[...]
In aceeasi nota mai adaug si eu:
Patriotism is your conviction that this country is superior to all other countries because you were born in it.
George Bernard Shaw
You'll never have a quiet world till you knock the patriotism out of the human race.
George Bernard Shaw, "Misalliance"
arty
30th November 2004, 10:13
e clar
trebuie sa ne atace ceva mult mai fioros, de afara, ca sa depashim diferendele dintre noi. pana atunci, pace
lol
matthew
21st May 2006, 01:03
Nu merge de nici o culoare. Cum de altfel nu merge nimica în ţara asta.
korn
21st May 2006, 11:21
Este o laba sprintena absoluta. Ma facem sa ma simt trist ca marca Ursus nu e stapanita de romani ci de niste rasisti din Africa de Sud.