Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 

undele radio

- - - - -
  • Please log in to reply
32 replies to this topic

#1
vlad_dnd

vlad_dnd

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 60
  • Înscris: 10.09.2007
as dori sa ma documentez despre cum functioneaza un emitator .....receptor (pt ca nu prea inteleg schemele )
mai mult m-ar interesa formulele folosite ....:D si principiul pe care functioneaza un sistem de receptie-emisie

Edited by vlad_dnd, 23 January 2008 - 15:31.


#2
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
mai intai trebui lamurite bazele .
1 radioreceptia
luand-o cu inceptul trebui sa vb de componente , adica elemetele si circuite pasive

rezistenta - proprietatea de a se opune trecerii curentului electric se numeste rezistenta
PR [parametrii ai rezistoarelor] VN - valoare nominala , TL - toleranta , PD = putere disipata TLIM - tensiune limita , CT - coieficient de temperatura
REZISTOARE cloasificare - fixe , variabile , bobinate , nebobinate , rezistente bobinate variabile

Capacitate el;ctrica si capacitoarele
reprezinta o anume caracteristica a unui sistem format din doua corpuri conductoare , mai ales de a acumula o anumita cantitate de energie electrica, tot o data acesta numai cand li se aplica o difernetza de potential , in care notarea va fii facuta in F farazi q pe sarcina electrica , U diferenta de potential [V] volt. Se numeste capacitor elcrtic sitem a doua conductoare care este construit special pentru a obtine o anumita capacitate , denumirea ii se atribuie CONDENSATORULUI , iar capacitorul cel mai popular [ condensatorul popular ] este cel plat.
Paramatrii condesatoarelor - CP - repreinta capacitatea nominala , cel mai important parametru al condesnatoarelor , obligatoriu trebui sa fie notata pe condesator. CR - capacitate reala , obligatoriu este diferita de cea NOMINALA. deviatia acestora intre nominal si real se numeste toleranta. coefiucientul de temperatura , deviatia valorilor capacitoarelor in functie de caldura din mediu , iar temperatura baza fiid de 25grade celsius. UNGI COMPLEMENTAR , UNGHI DE DEFAZAJ ,  apare numai in capacitoarele reale deoarece defazajul dintre tensiune so curent e mai mic de 90 grade, in practica se utilizeaza o tangenta a unghiului de pierderi , adica ne referinm numai la  puterea activa si cea reactiva in functie de tensiunea data.
RIZ - rezistenta de izolatie reprezinta acea proprietate a rezistentei care o prezinta capacitorul in CC. tot o data fiind egala rapoartele dintre tesiunile aplicate pe borene si curentul cel strabate. masurarea numa dupa 5minute se face.
TIPURI - condensatoare de mica , stecloceramice , ceramice ,cu folie de polistiren , cu hartie , cu polistier metalizat , electorlitic , capacitoare electolitice de alimuniu  , cu tantal , miobiu , oxid semiconductor , variabile.
BOBINA
in general , in jurul unui conductor drept acesta fiind parcurs de curent electoric apare un camp magnetic. Cantitatea de enegie magnetica este in crestere daca din conductoarele filiforme se va folosii bobine. bobina repezinta un condcutor rasucit in forma de spire spirale , acestea numai pe un suport izolant numele fiind carcasa. unind campurile de pe fiecare spira , insumarea reprezinta CTB campul toatal al bobinei care este puernic fata de 1 singura spira. pentru caracterizarea fenomenului de inductie EM se folosteste o marime fizica numita [ INDUCTANTA]
raportul dintre FM flux magnetic ce starbate conturul circuitului cat si intesitatea curentului care il produce. adica ne referim la 1 HENRY.
inductanta unei spire prin a carei suprafata FM este propriu , fiind de cca 1 weber cand spira este parcursa de un curent de 1A
(1H =1WB/1A)
PARAMETRII AI BOBINELOR
PARAMETRUL DE BAZA - inductanta , Factor de calitate notat cu q , Capacitate proprie [cea dintre spire]
BOBINE DE RF [ radio frecenta]
sunt de forma cilindrica cu un singur strat. nota , daca bobinele sunt mai mici de 5 spire se bobineaza in aer [fara carcasa]
FERITE
reprezinta cristalele mixte sau amestecuri ale oxizilor  de fier cu unu sau mai multi oxizi metalici , nio , mno , zno, cuo , ferietele aui rezistivitate mare ceea ce face ca pierderile datorate curentilor turbionari , sa fie reduse , chiar la frecvente inalte.
ECRANAREA BOBINELOR
bobinele curpise de IF [inalta frecenta] mai ales si alte elemete de circuit aflate in apropiere pot lua nastere cuplaje parazite. acestea tot o data pot introduce in bobine tensiuni parazite . pentru evitarea acestora se introduc in ecrane aceste bobine. acestea se realizeaza din aluminiu de forma paralelipipedica sau cilindirca.

#3
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
CAMPUL EM
rezultata campurilor variabile , electric , si magnetic , ce se formeaza in jurul unui conductor prin care circula un curent electric variabil.
sa demonstrat ca orice sistem ce produce camp electric sau magnetic variabil poate radia , in principiu unde electromagnetice EM in spatiu
CONDICTII ALE RADIATIEI EFICIENTE
frecenta campului electormagnetic sa fie suficient de ridicata
dimensiunile sistemului radiantsa fie compatibilecu lungimea de unda
Variatia periodice in timp si spatiu ale campului EM repezinta UNDELE RADIO
acestea sunt gerate in jurul antenelor de emisie care reprezinta sisteme oscilante ce se propaga in spatiu cu viteza luminii
caracterisitici - polarizarea , lungimea de unda , intensitatea
LUNGIME DE UNDA - se numeste lungime de unda distanta parcursa in spatiu in interval de timp corespuzator oscilatiei . lungime de unda sau landa.
PROPAGAREA - undele radio sunt supuse unor fenomene de reflexie refractie , difractie , schimbarea planului de polarizare.propagarea difera de la frecventa la frecventa. daca propagarea este de intesitate se mareste fenomenul de unde reflectate ce apar de la diferite corpuri din mediul inconjurator ce se creeaza pe langa ele campuri electormagnetice fatza de cele proprii de unde rezulta o marire a distantei de unde propagata. [ cazul releului de pe techighiol ca se zice ca vara daia avem turci bagati pe gat in fm pe teritoriul romaniei ] [sau din cauza rhodopilor bulgaresti nu ajung grecii la noii in romania]
acum paralela . corpurile metalice puse pe campie sau pe munti la propagare ajuta enorm de mult marirea distantei daca un fir de unda a atins sau a starbatut corpul metalic. aceata deoarece corpurile metalice reflecta perfect undele propagate fata de cele normale. mai ales propagarea este mare si intinsa pe suprafete mari daca in calea firelor de unda care vin din atmofera ating copuri metalice . reflecxia este idem cu cea din optica .
Fadingurile . neuniformitatile din troposfera ionizate foarte mult conduc exact ca un metal formand o antena imensa in atomosfera. in general in propagare undele se propaga plan aici vom vorbii de undele spatiale ce pot sa se propage in afara pamatului daca nu sunt intoarse inapoi de ionofera. undele daca intalnesc straturi conductoare se curbeaza adicarefractia. distantele sunt de ordinul a 590km spre 3950km . fadinguri , note , fadingul din 12.07.1992 america sa auzit in europa
sau propagari extreme din londra pana in franta sau spania.
o extraordinara poveste este ca turnul ostankino ca daca sta in propagare sau in e-skip cu antenele de la varv [spic] si le preea si le radiaza in orice directie. adica teoretic se traduce ca fenomenul consta in accea ca suprafata obiectului preia si reradiaza undele in orice pozitie [toate directiile]
proprietatiile proipagarilor , e-skipurilor
in pimul rand la propagarea undelor radio are o mare importanta structura atmosferica
troposfera - 10-12km, stratosfera 60-80km
IONOSFERA - reprezinta startul de gaze cu densitate mica si bogati in electroni si ioni , toti acestia fiind formati numai de activitatea solara. nota ar fii ca undele ultraviolete modifica structiura si o reelctrizeaza moleculele de gaze.
tot aici se vorbeste in paragraf ca undele radio se pot clasifica dupa posibilitatile drumurilor formate de undele de suprafata , undele spatiale . propagarea la nivelul pamintului este foarte mult axat pe undele de suprafata unde si drumul de la emitator la X sute de kilometrii si care ajung la punctul de receptie.
CLASIFICAREA UNDELOR RADIO
COMUNICATIA - totalitatea domeniului  de frecvente. de la 9.5khz spre 3.5Thz

#4
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
undele lungi - undele care se poate comunica des la distante mai mari de 2600km sau undele care nu le poate sta nimic in cale
undele medii - undele ce des au inconjurat suprafata pamaintului si foarte usor si ocolind obstacolele mai mari .in straturile troposferei numite E si D au suficiente concentratii de ioni pentru a le asigura reflexia . conductia in medii este afectata si crescuta des de umezeala din aer de apele marilor oceanelor.
tot aceste unde sunt atenuate ziua foarte mult de stratul E iar noaptea sunt reflectate de ionosfera. de aceea undele medii au capabilitate de a iesii in spatiu in timpul noptii sau de a se auzii pe parcursul terei statiile cele mai indepartate , exemplul il putem auzii in fiecare seara , al statiilor din arabia , india .
undele scurte . sunt caracterizate printro zona mica de propagare a undelor de suprafata.aceasta se datoreaza faptului ca atenuarea undelor de la suprafata pamaintului si sa mareste pe masura frecventei.propagarea in us il constituie undele spatiale rezultate prin reflexie ionosferica ceea ce determina posibilitatea stabilirii unor legaturi la distante foarte mari folosind puteri de emisie mici. deoarece in permanenta ionosfera se modifica fiecare emitator trebuie sa fie capabil sa lucreze pe cateva frecvente . daca se doreste emisia ca statie radio in aceasta banda trebui obligatoriu sa se ia in considerare metoda radioamatoriceasca de a intocmirii de grafice si mai ales sa se ia in considerare prognoza meteo. noaptea in scurte conductia pentru o propagare buna este in banda de la 40m spre 100m iar ziua de la 10 spre 52 metrii . deoarece instabilitatea este mare in undele scurte si mai ales undele ce iau drumuri gresite prin ionosfera apare cate o data peste posturile de radio alte posturi ce se mixeaza , teoretic straturile fiind ionizate formand o antena invizibila apare o reflexie si o unda x din america lovindu-se tot o data de "oglinda" "antena" din ionofera face curba si se incaleca cu statia y din europa , ele emitand pe acceasi frecventa . fenomenul este cunoscut ca fading. variiatii aleatoare a intesitatilor semnalelor receptionate pe acceasi frecventa. pentru undele scurte apar des puncte oarbe pe unde , sau zonele mute , tacute , oarbe, unde nu ajung nici urma de unde de suprafata. recordul se mantine pentru aceste zone ca nici de unde spatiale nu se ajung.
UNDELE FM .
acestea trec deasemeni prin ionosfera fara a fii reflectate so se pierd in spatiu in functie de antenele de emisie si de polarizare. in FM legaturile emisie receptie se fac numai pe undele de suprafata. FM-ul se aseamana ca si undele luminoase . difractia acestora este mica  si legaturile stabile se realizeaza numai la limitele unde incepe sa fie captata unda de suprafata de propagare sa devina instabila . mai ales tot la aceasta difractie unele unde radio se aud propriu-zis numai cat se poate vedea cu ochiul liber pana unde se curbeaza pamatul in campie mari oceane etc.

ANTENELE DE RECEPTIE

SE numeste antena dispozitivul cu ajutorul caruia este posibila ca o energie de IF sa fie captata sau radiata intrun anumit mod. aici ne referim in general la antenle atat de emisie cat si receptie.
o concentrare pe studiul de cauza al antenelor face sa ne gandim cum captam sau emitem undele electormagnetice  pe anumite sensuri  sau ingustate pe vertical/ orizontal. in aproape toate cazurile  se cere  pentru antenele de receptie o atentie extrem de mare cum sunt cele de FM ca sa se capteze orice tip de semnal atat vertical cat si orizontal sau oblic. deci pe studiul de cauza este vorba de o instalatie colectiva cuprinzand pentru receptor peste 3 tipuri de antene pozitionate si orientate spre statiile radio pentru imbunatatirea receptiei.
IN televiziune obligatoriu trebui cunoscuta directia emitatorului , se aseamana cu radioamatorii deoarece putatoarea este ingusta in orice caz.
CLASIFICAREA ANTENELOR DE RECEPTIE
in primul rand trebui luat in considerare locul de instalare , exterioare , interioare , antene de mansarda , auto ,
dupa banda - anene de unde medii unde lungi unde scurte unde fm [ sau de banda larga]
in functia campului electromagnetic care excita antena se deosebesc : antenele electrice , coductoare verticale sau orizontale , antene magnetice  sau ce tzine de cele cu cadru de ferita.
trebui sa se tina pentru receptie atentia sprita pentru inmductia electormagnetica . orice camp electromagnetic induce curenti alternativi in conductoare ce se afla in acest camp. receptoarele moderne de ul um us au aranjata sensibilitatea deoarece in unele portiuni ale europei receptia normala este slaba. mai ales sau adaugat pe langa antenele externe anume antenele interne de ferite ceea ce face receptia de castig in camere sau in subsoluri a undelor medii lungi scurte.
ANTENA EXTERIOARA , antena populara este cea BASTON , sau un forma de bat I sau T . aceasta antena fiind pozitioanta pe vertical necesita obligatoriu inaltimile cele mai mari pe cat posibil deoarece receptia este foarte ingusta. in camp ditanta de pamant este de minim 9.3m calculata pe un nivel de 50m fata de mare. sau de 4.7m pe un nivel de 100m fata de mare. etc. pentr antenele in forma de T receptia este marita si nu necesita distante mari de pamant deoarece este foarte capabila sa capteze semnalele scazute , necesita numai o orientare des facuta . este foarte buna pentru o captare egala fatza spate. in camp distanta de pamant trebui sa fie la 50m de 5m sau pentru performanta de 10m la 50m si de 5m la 100m. antena aceasta a fost cea mai des utilizata ca antena pentru recepoia postului tvr1 peroade intregi 1982-1996 , 85.25 /91.75 sau bulgaria 1 . 93.25 / 99.75.

ANTENA TELESCOPICA
o antena obisnuita ce nu trebui sa depaseasca 1.5m pentru FM. Pentru AM / LW /SW antena se paote extinde la 2.9m maxim.
cea mai uitilizata este pentru radioamatori . tv  receptoare portabile si mai ales cele auto. se compune din 5 sau 8 tronsoane  tubulare cu diametre in descrestere spre capatul antenei , acestea se culiseaza unu in altul astfel ca pentru transport se strang usor/.
impendanta acesteia este capacitiva si mai ales cu schema echivalenta
relatia antenei este urmatoarei Ca = 10l [pF] , l este lungimea ei , daca avem 1m de antena ea va avea o capacitate de 10pici.
ANTENA DIPOL INCHIS
este o antena care se refera ca si in regula ei , o antena corespunzatoare cu castigul 1 element , prin urmare aceasta avand castigul G = 0dB
antena are directivitate in forma de 8 pe plan vertical si pe orizontal. adica recptioneaza fatza spate EGAL.
ANTENE DIRECTIVE
se numesc antene directive dispozitivele ce capteaza semnale departate si cu un unghi de deschidere mai mic si un raport fata spate corespunzator numarului de elemente.
ANTENE CU VIBRATORI
se numeste antena cu vibrator antena ce are un randament mare pentru cele mai DIFICILE conditii de receptie . antenele acestea mai sunt numite si antene , tot o data sa observat ca aceste antene au directivitate si mai ridicata fata de directive cat si a benzii de trecere
ANTENA a fost testata pe zone unde e-skipurile si propagarile mari se capteasa si aceasta stie sa le deoasebeasca exact in functie de unda coborata fiecare televiziune de pe acelasi canal. suprapunerile si mixarile se exclud deoarece vibratorii le separa. tot pentru fm sa atras atentie ca in diferite benzi se pot receptiona in camp semnale foarte departate coborate din undele de suprafata.

Edited by Zvartoshu, 23 January 2008 - 20:53.


#5
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
ANTENELE PENTRU FM DE RADIODIFUZIUNE
sunt antene diferite de toate antenele care se folosesc zilnic . pentru statiile cu modulatie in frecventa  se impune ce mai mici exigente pentru antene , datorita marii sensibilitati al radioreceptoarelor adesea este suficiena si o antena simpla  . alaturi de antene de camera de tv cele mai folosite cu antene telescopice ma refer se utisilizeaza si antena cu un numar de 3 sau 4 elemete maxim. acestea ce sau enumerat se pun in fuctie de situatie . daca suntem in tinut obturat si receptia este din reflexie munti intre vai , campie si foarte departat de emitatorul ce trebui ascultat se va recurge de la 4 spre 6 elemente la antena si pozitionare in functie de semnal . mai se scad numele de elemente in zonele cu intermodulatii si perturbatii ale emiatoarelor apropiate .
ANTENA PENTRU RADIOURILE STEREO
pentru receptoarele HI-FI transmiterea sunetului MPX ca sa iasa sensatia de spatial mai in relief trebui sa avem o antena specifica sa nu apara pentru audio semnal zgomot mare [ fasaiala MPX] . daca cu o antena telescopica noi ca ascultatori ne chinuim sa reducem zgomotele de comutare ale mpx-ului  inseamna ca aparatul si antena sunt la limita acoperirii deoarece semnalele se decodeaza fortat si obligatoriu acest fosneet apare. pentru perturbarea zgomotului de mpx care este foarte deranjant , in limbaj tehnic , eliminarea zgomotului de fond aparaut deoarece semnalul este sub 35% in fata deocodorului stereo si acesta il trasforma in 2X15% adica 2 semnale de 15% si oscilatia de multiplexare aparuta de la semnalul scazut al receptiei. La un studiu de cauza majoritatea specialistilor antenisti , au observat ca antena pentru radiodifuziunea sonora este cea yagi cu un numar mai mare de 3 elemente spre 6 elemente asta in functie de distanta fata de emitatoare si aparatul de radio folosit. daca si in aceste cazuri mai apar si alte posturi , marim cu 2 elemente mai mult fata de normal. asa se va ajunge la o receptie stereo de pana la 82% adica 41X2 si cu zgomot foarte slab si in timpul muzicii aproape insesizabil. diferentele sunt mici intre stereo si mono pentru unele aparate deoarece conteaza si decodoaorele stereo cum sunt contruite sau filtrate.
SIMETRIZAREA ANTENELOR
SE numeste simetrizare conecatarea in paralel a doua sau mai multe elemente ale dipolului intrucat defazarile de tesiune sa depaseasca 180°,  la  acestea introducandu-se un circuit Ø care sa intarziue una dintre tensiuni cu T/2
LEGAREA LA PAMANT A ANTENELOR
PENTRU AM
aparatele reglate la retea trebui sa aiba legat sasiul la impamaintare , daca sunteti in apartament trageti o sarma de cupru emailat de 0.6mm pana in fata blocului si introduceti un piron in pamint , decojiti sarma si legati de pironul infipt aprope tot in pamint . izolati capatana unde ati legat sarma . mergeti in apartament si legati de primul surub ce apartine aparatului de radio si care ajunge la masa circuitului radio sau a sasiului si datii 2 spire pe langa surub si stragetil . aceasta este cea mai practica metoda de legare la pamant
daca folositi am / lw acest principiu este valabil si asemanator.
RECEPTOARELE PORTABILE
pentru AM/LW daca suneti in casa la tara de pamant cirpici sau de caramida sau bca , obligatoriu legati lita numai cand apar descarcari electrice la minusul de la baterie si duce-til pana unde aveti infipta prima teava de la botla de vita de vie si decoziti-o si legati-o de acea teava.
acestea sunt normele de prevenire a traznirii aparamentelor sau caselor , cazuri ce uneori sau dovedit valabile si putand face receptie exact sub norul care se descarca electric desupra zonei unde se afla receptorul
INTAMPLARI , daca antena de la am este in legatura cu masa aparatului , la legarea impamintarii apar posturi de radio sau se mareste zgomotul benzii . daca aparatul este fin , la primul traznet care loveste pamintul in apropierea receptorului ii se arde prin intreupere tranzistorul final sau amplificvatorul final prin intreuperea tranzistoarelor finale din capsula integrata deoarece "pocnitura" care se impanteaza pe circuitul prefinal se mareste si in final puterea de iesire se dubleaza si chiar tripleaza. Studiul de cauza , un receptor de 1w in timpul furtunilor , avea si 1.2w sau 1.5w. asta deaorece  difuzorul reda perfect sau partial descarcarea electrica dub forma de paraziti.
LEGAREA LA PAMANT IN UNDE SCURTE
pemtru aparatele fixe , se leaga ori la pamant ca in paragraful anterior tzinandu-se cont daca masa este si ea parte activa a antei de unde scurte a aparatului de radio. deoarece imapamtarea poate sa amplifice semnalele radiofonice .aceasta nu este o impamatare corecta deoarece receptioneaza exact descarcarea electrica sub foma de paraziti. sau facut studii de cauza pentu asa ceva , si sa demonstrat ca unele aparate de radio pot sa electrocuteze in momentul cand se leaga la masa . sau unele se defecteaza in timp ce sunt in timpul furtunilor deoarece sunt foarte fine la ARF si cedeaza la parazitii de mare intesitate.
ATENTIE
legarea la tevile de apa a receptoarelor care au descaracri din sursele in comutatie receptoarele de calculatoare , se interzice pentru a nu ne electrocuta daca aparatele emana energii exact cand apara curge si noi suntem cu piciorele pe pamant. cazuri rare , electorcutarea si a vecinilor sau tevile curenteaza cand punem mana pe colturile lor sau daca tinem alte obiecte metalice in mana , cazuri des intalnite la aparatele cu surse in comutatie.

DISPOZITIVELE SEMICONDUCTOARE
sunt acele matericale ce se situeaza din punct de vedere electric intre metale si izolatoare se caracterizeaza printr-o largime a benzii de valenta si cea de conductie de la 0.3 spre 2Vvv.
DIODA
contin o singura jonctiune adica P-N [ pozitiv - negativ] fiind asadar cele mai simple dispozitive semiconductoare.
TIPURI
diodele redresoare normale utilizarea redresarii curentului electric alternativ in alimentatoarele redresoare racordate la reteaua de curent elextric de 220v sau 110v .
parametrii - tesiune inversa maxim admisa
curent redresat
caderea de tesiune numai la polarizare directa
rezistenta termica , numele pseudonim jonctiune ambiant

#6
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
PUNTEA REDRESOARE
gruparea de 2 sau 4 diode redresoare intr-un invelis reprezinta o punte redresoare . diodele folosite in puntile redresoare romanesti , 1N4007 . 1N4004 , F407
notarea diodelor 1 amper - 1PM05 - 05 reprezentand tesiunea de varf la cat poate rezista , adica 50v
sau 3PM2 - 3A la 200V
DIODELE REDRESOARE RAPIDE
se numeste dioda redresoare rapida acelea care redreseaza tesiunea alternativa si mai ales comutarea semnalelor cu freceventa curpisa intre 1000-100000hz. diferenta fata de diodele normal redresoare ca au timpul de comutare mic
tipurile populare  - BA157 , BA159 DRR114 DRR4 etc
DIODELE DE COMUTATIE
Sunt acelea de mica putere ce au pana in 0,3w si timp de comutare si mai mic , chiar foarte mic. cu cat aceste diode sunt mai mici rezulta o capacitate mai mica de 5pF adica vorbim de acestea ca sunt folosite in paralel si la cumutarea de semnale de inalta frecenta care poate atinge 1GHZ . unele cazuri diodele acestea se mai folosesc la limitare de semnale la intrarea in receptoare de radio sau de tv punad in antiparalel 2 diode cu intrarea masa semnal a antenei.
DIODELE STABILIZATOARE
se caracterizeaza prin faptul ca functioneaza in mod obisnuit in domeniul de polarizare inversa. se folosesc extrem de des pentru stabilizarea tensiunilro continue . uneori sau adaugat si in stabilirea in circuite serie a tensiunii inverse.
caracteristici generale [ astea le-am retinut ]
tensiunea de avalansa sau tesiunea stabilizata , se masoara cu un curent de o intesitate data
curent maxim admis in polarizare
DIODELE VARICAP
se numesc diode varicap semiconductoarele a caror capacitate este puternic dependenta de tensiunea aplicata la borne. invers pus pot inlocuii capacitoarele variabile
DIODE PIN
sunt caracterizata printro resiztenta variabila la frecevente inalte rezistenta controlabila prin cc sau de joasa frecventa ce trece prin acest dispozitiv. comandate prin etajul de RAA / AGC sunt utilizate la atenuarea controlata de radiofrecventa ale receptoarelor radio sau tv.
parametrii dioda pin ba379 - gama de frecv este de 1mhz spre 1.5Ghz , tensiunea maxima este de pana la 30v capacitatea maxima de 0.35pici. capacitatea directa 0.52pici
DIODA TUNEL
in domeniul de microunde se foloseste des detectoare cu semicoanductoare  si ajuta foarte mult circuitele prin punctele de varf ale sale sau puncte de vale
DIODE RF - diodele gunn , diode impat,  tunel , shottky.
TRANZISTORUL BIPOLAR
SE numeste trasitor discpozitivul semiconductor compus din doua joinctiuni acestea fiind apropiate unde de alta . pe acelasi cristal semiconductor determinand astfel 3 regiuni  distincte .
ansamblul  celor trei regiuni poseda o regiune coumuna numita baza celelate doua fiind denumite colector si emitor. conductibilitatea celor trei regiuni este alternanta
cazuri . daca transistorul are cele doua regiuni extreme N- negative- tranzistorul este NPN , NEGATIV-POZITIV-NEGATIV , iar opus este POZITIV - NEGATIV - POZITIV PNP.
CONECTAREA IN CIRCUIT
CU BAZA COMUNA - BC , CU EMITOR COMUN , EC , CU COLECTOR COMUN CC.
BC - inseamna aplicarea unei tesiuni pe jonctiunea baza emitor in sensul de deschidere a ei si este asigurata de o sursa .
EC - tip de circuit este folosit cel mai frecvent  , si este tot odata caracterizat prin aceea ca circuitul de baza este comandat cu un curent mic de baza , amplificat de curentul din colector . aceta produce o cadere de tensiune pe rezistenta de colector ducand la o amplificare de tensiune.
CC - aplicand o tensiune la intrarea etajului  acesta va produce un curent de baza  care la radul sau un curent si mai mare . curentul de emitor va determina pe rezistenta  de emitor si tesiunea de iesire care va fii mai mica decat tensiunea de intrare pe care nu va putea sa o depaseasca.
REGIM DE FUNCTIONARE
se numeste regim de functionare modula prin care lucreaza etajul in ceea ce priveste forma tensiunii iesire raportata la cea de intrare.regmurile sunt de doua tipuri adica cele liniare sau neliniare.
REGIMUL FOLOSIT DES , regim in clasa A sau cel cu amplificarea LINIARA. in celelalte regimuri se folosesc aceleasi situatii]
AMPLIFICARE DE PUTERE - SAU regim A_B sau B
RF AMPLIF - clasa des intalnita este cea C randament infunctie de frecventa se obtine in C ,
regula C - se numeste amplificare in clasa C cand puterea disipata de dispozitibv este mult mai mica fata de situatia in care etajul ar lucra in clasa A
CATALOG DE TRANSIZTOARE
catalogul este baza de trazistoare si care sunt grupate pe formatii detaliate asupra tipurilor de tranzistoare.
PARAMETRII DE CATALOG
Vcbo - tensiunea colecyor baza si curent rezidual
Vebo - tensiunea emtor baza si rezidual
Vce - tensiunea emtor - colector la curent specificat
Ic - intesitatea de colector
Ptot - puterea toatala RMS disipata
T - temeperatura in °C
h21e - raportul static de transfer pe circuit EC.
Icbo - curent rezidual de colector
Vbe - tensiunea baza emitor
Vce - tensiune de saturatie
F - factor de zgomot
nu imi asum raspunderea dar pot lipsii si celelate , ce nu am putut sa le retin !!!
POLARIZAREA TRANZISTOARELOR
se numeste polarizare asigurarea unui curent de baza dat , pentru ca tranzistorul sa functioneze intr-un anumit punct de functioanre.
celmai popular circuit de polarizare este acela prin care se introduce un curent in baza care este in serie cu jonctiunea  emitor baza. asa cum  am descris este usor , dar practic este un circuit instabil
alt tip de legare din colecor se pozitionaza o rezistenta x pentru a scadea Ic rezultata de rezistenta serie de pe colector care ajuta tot o data si la curentul de baza.
TRAZISTOARE MOS TEC SI TEC , CU EFECT DE CAMP
TEC-ul se bazeaza pe controlul curentului electric ce trece prin dispozititv su ajutorul unui camp electroc. curentul starbate un canal al  carui rezistenta depinde de latimea canalului, o latime determinata de campul elecrtic.
JONCTIUNI
TEC - GRILA DRENA SURSA - unipolar canal N
TRZ MOS TEC pot fii de canal p sau de canal n . la tranzistoarele MOS tec canalul poate sa existe sau nu la polarixzarea nula a grilei

#7
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
CIRCUITE INTEGRATE
dezvoltarea industriei de semiconductoare complexe cu tehnica la difuzie termica ridicata. tot o data daca eu ma refer la asa ceva inseamna ca posibilitatea de realizare pe aceeasi placuta de siliciu cu dimensiuni de ordinul zecimilor de miliometru  a multor tranzistoare diode , rezistoare interconectate intre ele dupa o schema de montaj repezinta circuit integrat.
PARAMETRII
funtia pe care o realizeaza , tensiune de alimentare , semnale intrare iesire .

AMPLIFICAREA
MARIREA DE UN NUMAR DE ORI A UNUI SEMNAL SLAB INTRODUS INTRUN CIRCUIT .
amplificarea liniara - semnalul este identic cu cel de intrare sau amplificarea este aceeasi pentru toate valorile pe care le ia succesiv semnalul de intrare.
AMPLIFICATORUL
dispozitiv electronic care furnizeaza la iesirea sa un semnal electric cu o putere mai mare decat a semnalului de pe intrare.
CLASIFICARILE AMPLIFICATOARELOR
amplificatoare de semnale mici , amplificatoare de semnale mari
dupa banda de frecvente a semnalului amplificat
amplificatoare de joasa frecvanta sau audio frecventa 0hz spre 22000hz
si radio frecventa de la 100khz spre 3ghz.
dupa modul de cuplare intre etaje
cuplaj rezistor capacitate cu cuplaj prin bobina cu cuplaj prin transformator  cu cuplaj si prin circutie acordate ale elementului amplificator.
dupa regimul de functionare  uzual numai la cele de putere clasa A sau clasa AB sau clasa B sau clasa D
DECIBELUL
in radiotehnica se folosete des uinitateade masura dB
se numeste decibel logaritmul zecimal al raportului intre doua puteri ale semnalului  de regula raportul distre puterea de iesire si cea de intrare a circuitului ce se analizeaza.
revin cu ideeile rezumate mai spre ora 13:00
cursurile DCE obtinute in UPB bucuresti cu Gore Ion si Ilinca Petre

Edited by Zvartoshu, 24 January 2008 - 04:08.


#8
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
Notiuni referitoare la modurile de realizare a unei linii radio în gama undelor ultrascurte, propagarea undelor în medii urbane, tehnici de modulatie folosite în gama undelor ultrascurte precum si notiuni despre sistemele cu spectru împrastiat.
Linia radio reprezinta ansanblul de mijloace si instalatii prin care se realizeaza legatura între doi corespondenti utilizând proprietatea de propagare a undelor electromagnetice.
Orice linie de radiocomunicatii consta din trei parti principale: emitator, receptor si linia care le uneste.
În comunicatiile radio, rolul liniei intermediare este îndeplinit de mediul în care se propaga undele radio.
Din acest punct de vedere, un interes deosebit îl prezinta studierea legilor de propagare a undelor radio în scopul alegerii lungimilor de unda a puterii emitatorului si a intensitatii câmpului necesare pentru receptia sigura a unia sau altui tip de emisie.
Avantajele liniei radio constau în:
-asigurarea legaturii tntr-un timp scurt;
-stabilirea legaturii pe distante mari;
-realizarea legaturii peste teritoriul ocupat de inamic precum si peste zone inacceptabile;
-posibilitatea receptionarii simultane a informatiei de catre mai multi corespondenti;
-asigurarea legaturii între corespondenti aflati în miscare sau al caror loc de dispunere este necunoscut;
Dezavantajele liniei radio sunt:
-perturbarea cu usurinta a legaturilor prin bruiaj;
-receptionarea informatiei si de catre inamic si determinarea de catre acesta prin goniometrare a locului de dispunere a instalatiilor ce intra în componenta liniei radio;
-dependenta calitatii si continuitatii legaturii de suportul fizic prin care se propaga unda electromagnetica;
Distanta de realizare a legaturii radio este determinata de urmatoarele elemente:
-tipul de antena utilizat;
-conditii de propagare pentru undele electromagnetice;
-natura terenului;
-tipul modulatiei folosite;
În domeniul undelor ultrascurte, primele cercetari au fost îndreptate spre stabilirea conditiilor de propagare a acestora în limitele vizibilitatii directe la distante mici pe trasee deschise, în care suprafata pamântului poate fi considerata plana, iar în calea propagarii nu exista munti, cladiri înalte si alte obstacole importante
În capitolul I sunt tratate probleme referitore la propagarea undelor în medii urbane, evidentiind influenta cladirilor, a terenului si a vegetatiei asupra propagarii.
Capitolul II trateaza principalele tipuri de modulatii utilizate în gama undelor ultrascurte.
Capitolul III face referire la sistemele moderne cu spectru împrastiat.
În partea practica sunt prezentate efectele pe care le au cladirile si vegetatia asupra propagarii

de la dom gore prin mail trimis sa postez aici sa cititi si voi.

Edited by Zvartoshu, 26 January 2008 - 00:28.


#9
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
Cu ajutorul undelor radio, putem vedea gaze de monoxid de carbon din calea lactee.

Multe corpuri astronomice emit unde radio, dar acest lucru nu a fost descoperit pana in 1932. De atunci, astronomii au dezvoltat sisteme sofisticate care le permit sa fotografieze undele radio emise de aceste corpuri. Telescoapele radio ajuta specialistii la studierea planetelor, galaxiilor, norilor de gaze si de praf. Astfel ei au descoperit mai multe despre compozitia, structura si modificarile prin care ele trec. Aceasta tehnologie este avantajata pentru ca norii, soarele, sau ploaia nu afecteaza observatiile.


Cum putea “vedea” prin intermediul undelor radio?



Obiectele din spatiu, cum sunt planete, comete, nori imensi de gaze si praf, stele si galaxii, emit unde luminoase de diferite lungimi de unda. Unele dintre aceste unde au lungimi foarte mari – uneori ajungand la o mila. Aceste unde lungi se gasesc in spectrul electromagnetic, in regiunea undelor radio.

Pentru ca undele radio sunt mai mari decat cele optice, telescoapele radio functioneaza diferit fata de cele folosite pentru lumina vizibila (telescoape optice). Telescoapele radio au forma unor farfurii imense construite din metal conductor care reflecta undele radio intr-un punct anume. Avand in vedere marimea acestor unde, telescoapele radio trebuie sa fie mult mai mari fizic decat cele optice, pentru a putea capta imagini clare. De exemplu, telescoapele Parkes, care au un diametru de 64 de metri, nu pot oferi imagini mai clare un telescop obisnuit.

Pentru a obtine imagini clare, specialistii adesea combina mai multe telescoape de dimensiuni mai mici. Impreuna, ele pot actiona ca un telescop imens. Cea mai mare zona cu telescoape, VLA (the Very Large Array) este una dintre principalele observatoare radio din lume. VLA este compusa din 27 de antene aranjate in forma de Y, si se intind pe o suprafata de 36 km.

Attached Files



#10
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
ANTENE PARABOLICE PENTRU 58MHz - 160Mhz

antenele parabiolice spre deosebire de directive , quagi , dipoale , nu au acelasi principiu de linie pentru castig si directivitate. castigul este totdeauna la aceste antena limitat numai la posibilitatile de realizarepractica. aceste antene au greutate foarte mare si sunt foarte mari , la vant nu au destula rezistenta, uinde si problemele intre antena fixa si reflector apar des la montaj prin indoire sau desprindere. aceste antena de captat nu se recomanda utilizarea pe cladiri.
in general pentru acest tip de antene se folosesc TUBURI PILONI toate felurile posibile care sa ajute la sustinere acestora. La receptie se folosesc numai piloni zabreliti . fascicularea precisa necesita o orientare periodica a antenei spre pozitia emitatorului.
orientativ potrivit masuratorilor antenei aceasta pentru o dimensiune in banda WHF3 castigul exact poate fii la 200mhz de 26dB iar pentru banda 2 poate atinge la 100mhz 38dB asta numai pentru domeniulunhiular de 90° spre 270° asta daca diametrul ei este de 5M , cu cat diametrul marit demaseste 2.8m cu atat mai bine se atenueaza intereferntele altor statii , sau e-skipuri.
relatia acestei antene este .. X=2√Fz , z- este coordonata pentru directia radiatiei , X - este perpendiculara pe aceasta directie . aceasta curba reprezinta practic o sectiune oarecare prin reflectorul parabolic  , conditia fiind aceea de a fii in centru
FOCAR DE REFLEXIE
F = D/2.83
radiatorul - obligatoriu fixat in centrul de fazare spre focarul parabolicii

Attached Files



#11
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
pentru incepatorii de radio receptie ,unde radio

USA cu placere recomand cursurile mele

#12
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
tot ce este posibil
mai e unu in romania cu parabolica in lehliu  ala daca o rasuceste cu spatele nu mai prinde nici o STATIE cu zeci de kw .. e super suparata! eu as incerca aia cu plan verical , nu am lighean de 150CM

#13
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
http://uk.youtube.co...h?v=dHdas5SR75o  pentru incepatori , conditiile de instablilitate de aparitie a unei propagari si disparitie
statia este cu emisie orizontala .

Edited by Zvartoshu, 15 June 2008 - 00:49.


#14
RMC Info

RMC Info

    Senior Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 4,679
  • Înscris: 21.04.2004
Ai priceput acuma?? ;)

#15
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
am si diagrame de propagare , troposcattere .. tot ce tine de inceput

#16
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
vedeti ca undele radio se leaga de topicul de mai sus , acela cu numele de CUM MA FAC DX-er , acolo aveti tutoriale si film cu marii dx-eri din romania , de la incepator la cel avansat si cu explicatii de toate felurile.

#17
Zvartoshu

Zvartoshu

    DXFMROMANIA helper

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,266
  • Înscris: 23.09.2006
ZGOMOTE ÎN ELECTRONICĂ Ce este zgomotul? (în electronică) În electronică se lucrează cu semnale electrice purtătoare de informație. Dacă ne referim la variația temporală a semnalelor ele pot fi constante sau variabile, cu o singură polaritate față de un potențial de referință sau cu ambele polarități, periodice sau neperiodice, armonice sau nearmonice, etc. De multe ori semnalele electrice sunt rezultatul conversiei prin intemediul unor senzori a unor semnale neelectrice: fizice, chimice, biologice. Nivelul semnalului electric, forma lui, modul de variație în timp ne oferă informații despre semnalul neelectric care a fost convertit (temperatură, presiune, viteză, semnale biologice provenite de la organismele vii, etc). Este de la sine înțeles că ar fi de dorit ca în procesul de conversie a unui semnal neelectric în semnal electric și apoi de prelucrare electronică a semnalului electric, să nu intervină nici un factor perturbator care să modifice forma semnalului inițial (original), care ne furnizează informații despre mărimea fizică, chimică, biologică monitorizată. În practică însă, acest deziderat nu se realizează pentru că semnalul, pe întreg parcursul său, de la receptarea lui de către senzor și până la afișarea rezultatului prelucrării lui, este afectat de către factori perturbatori externi sau interni. Acești factori modifică nivelul și forma semnalului util, determinînd erori în procesul de măsurare/monitorizare a semnalului util. Pentru că ei reprezintă „musafirul nepoftit”, au fost denumiți zgomote. Fără pretenția de a da o definiție foarte exactă, putem afirma că: Zgomotul este orice factor care poate influența în rău o cantitate pe care o masurăm. Din punct de vedere al prelucrării unui semnal nu este atât de important nivelul (în semnsul mărimii sale) zgomotului, pe cât este raportul dintre nivelul semnalului util și nivelul zgomotului (raportul semnal/zgomot). Zgomotele nu pot fi înlăturate total din procesul de măsurare a unui semnal, dar efectul lor perturbator poate fi diminuat în semnsul îmbunătățirii raportului semnal/zgomot). Pentru a putea înțelege care sunt modalitățile de îmbunătățire a acestui raport, trebuie mai întâi să vedem care sunt tipurile cele mai importante de zgomote și care sunt sursele lor. Tipuri de zgomote Categoriile cele mai frecvente de zgomote care afectează procesele de măsurare și prelucrare a semnalelor electrice se pot împărți în două mari categorii: Zgomot extrinsec (sau interferența) Zgomot intrinsec: 􀂾 zgomotul termic (Johnson) 􀂾 zgomotul de alice (Shot Noise) 􀂾 zgomotul 1/f (Flicker Noise) Interferența se referă la orice zgomot exterior procesului de măsurare. De exemplu, atunci cînd se efectuează măsurărtori de câmp magnetic cu o sondă Hall, în funcție de intensitatea câmpului măsurat cîmpul magnetic terestru poate constitui un factor perturbator al cărui efect poate fi diminuat prin luarea unor masuri de ecranare. Un al exemplu poate fi un experiment de interferometrie optică. El poate fi afectat de vibrațiile mecanice de orice fel, inclusiv de mașinile de pe stradă. Din acest motiv nu vom instala un astfel de experiment la etajele superioare ale unei clădiri, și vom incerca să reducem cît mai mult vibrațiile mecanice prin plasarea standului de lucru pe o masă cît mai robustă, poziționată pe tampoane amortizoare. Din punctul de vedere al semnalelor electrice, acestea pot fi perturbate de câmpurile electromagnetice exterioare sistemului de măsură (mai ales de cele de radiofrecvență) sau de fluctuațiile tensiunii de alimentare. Aceste zgomote sunt greu de distins față de semnalele autentice, dar pot fi evitate prin măsuri de ecranare, pământare sau filtrare.
1
Zgomotul termic (Johnson) ne duce cu gândul la căldură, agitație termică și mișcare dezordonată, Or, noi știm că un semnal electric înseamnă și un curent electric, iar curentul electric înseamnă o mișcare ordonată a purtătorilor de sarcină (sarcini discrete). Deplasarea purtătorilor de sarcină este un proces statistic cuantic. Căldura, prin favorizarea dezordinii, va constitui un factor perturbator care determină fluctuații macroscopice ale stării electrice a sistemului considerat. Zgomotul termic se manifestă în orice element rezistiv de circuit, fiind analogul electronic al mișcării browniene. El este cu atât mai important cu cât temperatura mediului în care se află o rezistență parcursă de un curent electric este mai mare. Influența lui asupra semnalului util se manifestă sub forma unei tensiuni aleatorii care apare la bornele rezistenței. Fiind vorba de un proces aleator, valoarea medie a tensiunii de zgomot termic este nulă: 0=〉〈zJuValoarea pătratică medie a tensiunii de zgomot termic este dependentă de temperatura rezistenței (T), de valoarea ei ® și de domeniul de frecvențe în care o calculăm (exprimat prin banda de frecvențe, ∆f) și poate fi calculată cu relația: fTkRuzJ∆⋅⋅=〉〈42 în care k este constanta lui Boltzmann (1,38.10-23 J/K). Pentru formarea unei idei privind valorile concrete ale tensiunii de zgomot termic, vom considera o rezistență de 100 kΩ, aflată la temperatura camerei (300K). În interiorul unei benzi de frecvențe de 1 kHz, mărimea tensiunii de zgomot termic va fi: 〉〈2zJu = 0,41 µV. Din expresia tensiunii de zgomot termic se observă că valoarea ei nu depinde de poziția in spectrul frecvențelor a benzii de frecvențe considerate, ci numai de lărgimea ei. Astfel, tensiunea de zgomot termic a unei rezistențe de 100 kΩ aflată la temperatura camerei, va fi 0,41 µV atât în intervalul 10-11 kHz, cât și ân intervalul 100-101 kHz. Un astfel de zgomot, a cărui mărime nu depinde de localizarea intervalului de frecvențe considerat, se numește zgomot alb (white noise). Zgomotul termic nu poate fi eliminat niciodată. El este independent de forma și tipul rezistenței din circuit. Astfel, două rezistențe cu aceeași valoare, una metalică și una cu peliculă de carbon, aflate la aceeași temperatură, vor fi afectate la bornele lor de o aceeași tensiune de zgomot într-o bandă de frecvențe dată. Singura modalitate de limitare e efectului zgomotului termic asupra unui semnal electric este folosirea unor semnale utile cu un spectru cît mai îngust de frecvențe. Zgomotul de alice (shot noise) este o consecința a faptului că sarcinile electrice sunt particule discrete. Curentul electric nu este consecința curgerii unui fluid continuu, ci este consecința deplasării ordonate a unor particule discrete neneutre (electroni, ioni). Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, secțiunea transversală a conductorului parcurs de curent nu va fi traversată întotdeauna de același număr de purtători de sarcină (fluctuații Poisson). În cazul unui conductor metalic, dacă este numărul mediu de electroni care travesează secțiunea perpendiculară pe fluxul de electroni în unitatea de timp, atunci, intensitatea curentului continuu prin acea secțiune va fi: 〉〈N〉〈⋅=NeI Zgomotul de alice își va manifesta efectul în orice conductor parcurs de curent electric. Ponderea sa în semnalul total (util +zgomot) este invers proporțională cu intensitatea curentului prin ramura de circuit considerată. Valoarea pătratică medie a intensității curentului de zgomot de alice se poate calcula cu relația: feIizs∆⋅=〉〈22 2
în care e este sarcina electronului (1,6.10-19 C) iar ∆f are aceeași semnificație ca și în cazul zgomotului termic. Astfel, intensitatea curentului de zgomot printr-un circuit parcurs de un curent de 10-9 A, în interiorul unui domeniu de frecvențe de 1 kHz, va fi: 〉〈2zsi= 0,57 pA. În graficul din Fig.1 este reprezentată ponderea zgomotului de alice într-un semnal util în funcție de intensitatea curentului prin circuit. Zgomotul de alice este și el un zgomot alb. Fig.1 gomotul 1/f (flicker noise) este poate cel mai important factor perturbator după interferențe. Se
odalități de reducere a nivelului zgomotelor (îmbunătățirea raportului semnal/zgomot)
pra
sem
de reducere a efectelor zgomotelor asupra semnalelor utile se împart în
dou
etode HARD
și pămîntarea
i active
țiale (de curent și tensiune) și de instrumentație
ă (detecția sincron)
etode SOFT
a (în același punct sau ponderată) a semnalelor memorate
ție
1I [A]10-410-610-2102Zgomotul de alice [%]10-610-910-1210-1510-3100important la curenti mai mici de 1 nAZnumește zgomot 1/f deoarece puterea de zgomot depinde de locul din spectrul de frecvențe în care este plasată banda de frecvențe în care este măsurat. Fiind dependent de frecvență, el nu mai este un zgomot alb ci un zgomot roz (pink noise). Originea lui nu este elucidată pe deplin. Se știe însă că el depinde foarte mult de construcția componentelor electronice folosite și de calitatea circuitului (mai ales a contactelor electrice). De aceea, pentru reducerea efectului zgomotului 1/f asupra semnalelor utile, se recomandă executarea unur lipituri de calde, ferme și dacă se poate, comtactele ohmice și traseele să fie argintate sau chiar aurite. Efectul său mai poate fi redus prin folosirea unor filtre trece-sus și trece-jos care să „taie” zgomotul sub sau peste o anumită frecvență. Este evident că frecvențele de tăiere trebuie astfel alese încât semnalul util să fie în afara domeniilor de frecvențe tăiate. MAm menționat și mai sus că practic este imposibilă anularea totală a efectelor zgomotelor asunalelor utile. În schimb există multe metode cu ajutorul cărora nivelul de zgomot să fie redus iar raportul semnal/zgomot să fie îmbunătățit. Pe unele dintre ele le-am amintit chiar atunci cînd am vorbit despre zgomote. În continuare vom enumera cele mai cunoscute metode de reducere a zgomotelor, urmîn ca apoi cele mai importante dintre ele să fie tratate în capitole distincte sau în contextul altor capitole. În general, metodeleă mari categorii: metode hard, prin intermediul cărora se intervine asupra semnalului direct în procesul de măsurare și metode soft, prin intermediul cărora se acționează, prin metode de calcul, asupra semnalelor achiziționate și memorate. M􀂙 ecranarea􀂙 folosirea filtrelor pasive ș􀂙 folosirea amplificatoarelor diferen􀂙 modularea semnalelor 􀂙 detecția sensibilă la fazM􀂙 mediere􀂙 filtrarea digitală 􀂙 metode de corela
3

#18
barditza

barditza

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 57
  • Înscris: 26.09.2002
Salut! sunt nou aici... sper sa primesc un sfat de la voi. Am o mica mare nelamurire. Sunt pasionat de dx in sw. Stau la etajul 10 din 10. De pe acoperisul meu pleaca o sufa metalica pana pe acoperisul blocului din fata... cam100m. Am legat un fir de sufa metalica, si pot sa zic ca prind posturi care nici nu speram sa le aud vreodata. Am un tecsun pl 600. Receptia este de 10 ori mai buna ca pana acuma cu antena care vine aparatul de 5m, un fir pur si simplu. Problema este urmatoarea: Pe toate frecventele... absolut pe toate.. si pe fm.. am.. sw... se prinde in fundal radio iasi !! 1053mw... de ce oare?nu pot sa inteleg. Daca puteti sa imi dati un sfat.. va rog mult
Sau cum sa imi calculez ... cum sa imi fac o antena sw in functie de frecventa unde vreau sa radieze? multumesc

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate