Doresc o explicatie cu privire la variatorul de tensiune cu triac
Last Updated: Jan 08 2009 19:05, Started by
Triacu
, Feb 10 2007 14:37
·
0
#1
Posted 10 February 2007 - 14:37
Am si eu o rugaminte: Doresc sa-mi explice cineva detailat cum functioneaza variatorul de tensiune cu triac, astea de le gasim in comert de pus in locul la intrerupatoare pentru variatia fluxului luminos la becuri. In primul rand doresc sa aud definitia triacului (tiristorului) si a tranzistorului ca sa stiu diferenta intre ele, iar apoi cum merge masinaria. In al treilea rand, de ce la 50 Hz, curentul isi schimba de 100 ori polaritatea ?! Eu stiam ca de 50 la 50 Hz.
Am citit si pe net, ce s-a explicat nu am prea inteles deloc desi ceva electrica am facut, sunt pe felie cum s-ar zice cat de cat. Nu vad legatura intre alimentarea becului cu un timp mai mic sau egal cu timpul unei semiperioade sinusoidale (Cam asta era esenta unde am citit). Pentru ca si daca ar fi asa, becul ar sta stins sau aprins mai mult sau mai putin, dar intensitatea luminoasa ar fi la fel zic eu. Nu explica explicit din pacate :(. Dupa mine la baza sta o rezistenta prin care se pierde I-ul, astept acum parerea voastra. Apoi alta treaba: cine esta amator de construit scheme contra cost si este din Bucuresti ? Mersi anticipat |
#2
Posted 10 February 2007 - 17:07
Pentru definitii detalilate, teorie si alte elemente o sa-ti caut ceva link-uri...
Empiric tiristorul este un dispozitiv electronic care are prin constructie trei terminale: anodul, catodul si poarta. Tiristorul se inseriaza intr-un circuit electric avand sarcina conectata la anod, acolo unde va primi o tensiune cu polaritate pozitiva, iar circuitul tipic este in genul : -borna pozitiva a alimentarii se conecteaza la sarcina pe un terminal, al doilea terminal al sarcinii se conecteaza la anodul tiristorului iar catodul se conecteaza la borna negativa a alimentarii. In circuit ramane pentru moment neconectata poarta, elementul de comanda al tiristorului. Prin aplicarea unei tensiuni pozitive de mica marime intre poarta si cu referinta la catod se produce fenomenul de deschidere al tiristorului. In acest moment curentul poate sa circule de la anod la catod, tiristorul amorsat se comporta ca un scurtcircuit in sistem. Doarece amorsarea se face ca un fenomen de avalansa, indiferent de inlaturarea comenzii aplicate pe poarta, tiristorul ramane deschis permanent. Singura solutie pentru inchiderea tiristorului este intreruperea tensiunii de alimentare sau practic scaderea curentului sub o anumita valoare, care se numeste curent de mentinere. De aceea folosirea tiristoarelor in curent continuu este limitata la anumite aplicatii. Practic vom folosi tiristorul in circuitele de tensiune continua redresata dar nu si filtrata, deoarece tensiunea redresata (jumatati de sinusoida) are polaritate bine determinata dar are si maxime si minime ce ajung la zero, punct la care tiristorul se stinge automat. Daca discutam despre o redresare in punte, dintr-o sinusoida de 50Hz obtinem pulsatii de 100Hz de aceeasi polaritate. |
#3
Posted 10 February 2007 - 17:22
In circuitele de curent continuu pulsatoriu (redresat) daca dorim deschiderea tiristorului pe o anumita alternanta trebuie sa-i asiguram acestuia un impuls de comanda. In acest mod pentru a fi deschis permanet comanda tiristorului se face pentru fiecare semialternanta. Daca comanda nu se face chiar in momentul cand tensiunea pulsatorie creste de la zero catre valoarea de varf si intarziem acesta comanda, prin tiristor va trece un curent care produce la bornele sarcinii o tensiune ''decupata'' din semialternanta respectiva.
Deoarece in practica efectul tensiunii sinusoidale sau pulsatorii este perceput ca o medie a valorilor instantanee (prin efectul termic sau optic) ne permite controlul tensiunii eficace produse la bornele sarcinii prin intarzierea impulsului de comanda aplicat portii. Faptul ca putem sa intarziem comanda este echivalent cu aplicarea unei tensiuni diferite la bornele sarcinii. Acum tiristorul este un dispozitiv care are nevoie de o polaritate controlata la anod si catod. Triacul face un lucru similar dar poate sa accepte si polaritate schimbata la borne. Empiric un triac este compus din doua tiristoare grupate antiparalel. Este mai simplu de folosit direct in curent alternativ. |
#4
Posted 10 February 2007 - 17:47
Tranzistorul bipolar este un dispozitiv electronic care controleaza trecerea curentului prin terminalele de forta -colector si emitor- la aplicarea unui curent de valoare mica in baza (mai mic decat curentul de colector de beta ori -unde beta=factorul de amplificare in curent al tranzistorului).
Tensiunea aplicata in baza fata de emitor (pentru producerea curentului necesar in baza) trebuie sa depasesca o valoare minima de 0.6-0.7V care este tensiunea de prag a jonctiunii baza-emitor (la cele realizate cu siliciu). Deosebirea fata de tiristor este ca la intreruperea curentului din baza se intrerupe si curentul din colector. Si in acest mod are loc controlul curentului de colector proportional cu intensitatea curentului aplicat in baza. Tranzistorii bipolari sunt de doua categorii: PNP si NPN tranzistorii PNP accepta tensiune negativa colector fata de emitor iar tranzistorii NPN accepta tensiune pozitiva intre colector si emitor. Ca si tiristorul nu se pot folosi direct in curent alternativ. Mai exista o alta categorie importanta: tranzistorii cu efect de camp, TEC sau FET cu cele doua categorii: grila pe jonctiune sau grila izolata (MOS) cei la care pinul de comanda grila- accepta o tensiune si nu un curent, acestia sunt mai apropiati ca functionalitate de tuburile electronice, acolo unde un potential mic aplicat intre grila si catod controleaza curentul de la anod la catod. Si acest lucru este posibil deoarece de exemplu la MOS, pinul de comanda-poarta sau grila- este izolat galvanic de catod(drena) si anod(sursa) de aici si denumirea jonctiunii MOS metal-oxid-semiconductor. Aceste tranzistoare sunt de doua categorii in functie de modul de aplicare al tensiunilor la borne -tranzistori NMOS care accepta tensiune pozitiva intre drena-sursa -tranzistori PMOS care accepta tensiune negativa intre drena-sursa Practic mai sunt si alte combinatii de principii si functionalitati care permit combinarea avantajelor diverselor tehnologii. Am omis in acesta prezentare emirica explicatia tranzistoarelor TUJ, FET, IGBT, etc. |
#5
Posted 10 February 2007 - 17:58
Bune explicatiile, poate le poti pune pe wikipedia romana :)
In engleza: http://en.wikipedia.org/wiki/Thyristor http://en.wikipedia.org/wiki/Triac http://en.wikipedia....wiki/Transistor Triacu, on Feb 10 2007, 07:37, said: ...In al treilea rand, de ce la 50 Hz, curentul isi schimba de 100 ori polaritatea ?! Eu stiam ca de 50 la 50 Hz. Daca faci redresare bialternanta, toate pulsatiile vor fi pozitive dar evident vor fi 100 pe secunda (cele negative sunt rasucite cu 180 grade pt a produce pulsatii pozitive). Daca faci redresare monoalternanta, pulsatiile negative sunt practic blocate si raman doar 50 de pulsatii pozitive pe secunda. Edited by SuperDuper, 10 February 2007 - 18:08. |
#6
Posted 10 February 2007 - 18:00
documentatie de exemplu aici:
http://www.phys.ubbc.....l bipolar.pdf http://ea.ubm.ro/ea/.....i bipolar.doc http://www.ingfiz.ro...industriala.pdf |
#7
Posted 10 February 2007 - 23:16
Multumesc de explicatii, le trag la imprimanta si maiine le studiez ca sa inteleg si eu ce si cum.
Acum repet: dispus careva sa faca contra cost montaje ?! Cu sau fara schema mea. Cine este interesat sa-mi dea un mesaj privat va rog si sa fie din Bucuresti. |
#9
Posted 11 February 2007 - 17:58
Pai depinde, cine explica mai bine, este bine sa am mai multe pareri indiferent de unde.
|
#10
Posted 11 February 2007 - 18:25
|
#11
Posted 11 February 2007 - 22:20
Ai dreptate, insa nu prea e asa pentru ca unul explica mai bine ca altul, de ex tu ai explicat bine triacu, tiristorul si tranzistorul, ceilalti au explicat ei ceva dar am inteles 100 %
Ce au explicat ceilalti, era pe acolo dar nu cum ai explicat tu, din explicatia ta am inteles cum merge variatorul, nu din a celorlalti :)). Pot a ma duce la un prof de fizica si sa nu pricep cum explica, apoi ma duc si la altul sa vad. Cam asta e ideea. Dar nu numai, ideea era ca si cautam cineva care contra cost face montaje electronice. Si de aia am postat in 2 locuri. Am un prieten ce a terminat polotehnica si ca sa priceapa un lucru cum trebuie, lua 3-4-5 surse de informatie pentru aceias chestie, atat de incomplete erau fiecare dintre ele. Asta pentru cine e pasionat si vrea sa simta cu toate celulele din el cum functioneaza ceva, sa simta totul, nu doar sa....inteleaga mecanic ceva. Edited by Triacu, 11 February 2007 - 22:22. |
#12
Posted 23 February 2008 - 21:16
Buna ziua.
As vre sa stiu cum functioneaza un tiristor. Vreau sa aprind si sa sting un bec cu ajutorul unui tiristor, sa fie pe post de intrerupator. Daca se poate sa imi aratati si simbolul pentru tiristor. E la fel de "simplu" ca si la tranzistor? Multumesc. |
#13
Posted 25 February 2008 - 00:41
#14
Posted 01 March 2008 - 12:10
Multumesc pt link.
Doresc sa fac una dintre cele 2 scheme electrice. Pt fig. 2.10 si fig. 2.4 am niste intrebari: P2260254.JPG 559.36K 460 downloads P2260257.JPG 616.03K 349 downloads P2260258.JPG 548.06K 390 downloads presupunere.JPG 102.6K 412 downloads * fig. 2.10: -ce putere trebuie sa aiba rezistorii? -cum sunt numerotati pinii la tranzistorul 2N2646 si cum se numesc (ca sa stiu cum sa-l conectez corect), in caz ca nu gasesc imi puteti spune un echivalent? Cand il montez trebuie sa nu pun mana pe pini? -OA 200 e tiristor sau dioda? Ori in schema sunt amandoua una langa alta. In caz ca e dioda sau tiristor trebuie neaparat sa folosesc modelul acesta? * fig. 2.4: -ce putere trebuie sa aiba rezistorii? -ce tiristor trebuie sa folosesc? -ce este Rs? Consumator sau rezistenta? In caz ca e o rezistenta, ce valoare trebuie sa aiba? -cum se foloseste montajul? (presupun ca un fir de la montaj (IN) se baga in priza, iar iesirea din montaj (OUT) se conecteaza la un fir al consumatorului, apoi al 2 -lea fir de la priza se conecteaza cu al 2-lea de la consumator) Ce latime trebuie sa aiba traseele pe placaj? Multumesc. Edited by dorinjj, 01 March 2008 - 12:11. |
#15
Posted 01 March 2008 - 13:15
Schema din figura 2.4 nu cred ca functioneaza corect.
Rs este de fapt consumatorul tau pe care l-ai figurat si in exterior. Rezistentele sunt de 0.5-1W. Tranzistorul unijonctiune 2N2646 este descris de exemplu aici http://www.uoguelph....ets/ujttest.htm http://digilander.li...nick47/thup.htm [ http://digilander.libero.it/nick47/thup03.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] In schema cu OA200 este o dioda model mai vechi. Se poate inlocui cu un 1N4148. Pentru tine un exemplu mult mai clar cu toate detaliile de executie le gasesti de exemplu aici: http://www.emil.matei.ro/vta.php Ai acolo si desenul cablajului si latimea estimativa a traseelor. Atentie la faptul ca montajele de acest gen lucreaza direct cu tensiunea de retea. La reglarea si folosirea lor trebuie avut in vedere sa nu atingi cu obiecte metalice neizolate cu circuitul in functiune sau in priza. PERICOL DE ELECTROCUTARE ! Una din regulile nescrise este sa nu folosesti ambele maini pentru a atinge montajul la reglaj... :notangel: Edited by mister_rf, 01 March 2008 - 13:16. |
|
#16
Posted 11 March 2008 - 15:19
M-am pus sa fac urmatorul montaj si vreau sa va intreb daca pot inlocui C1, cu un condensator de 220nF/250V, iar tiristorul Q1, cu TIC 116N. (motivul: nu am gasit la magazine)
vta001a.png 3.02K 392 downloads vta001b.png 7K 249 downloads |
#17
Posted 11 March 2008 - 22:14
TIC116N are caracteristici superioare lui T6N3P (vezi datasheet).
Pinoutul e acelasi, deci se poate inlocui direct, fara modificari de cablaj. La marirea capacitatii condensatorului C1 din emitorul TUJ-ului, trebuie micsorata corespunzator valoarea potentiometrului, pentru a se pastra plaja de reglaj. In lipsa unei valori standard, se poate combina cu o rezistenta fixa montata in paralel. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users