Depinde cum se face cresterea salariala. Daca se introduc noi bani in ecuatie si creste si cuantumul cheltuielilor bugetare pe ansamblu, atunci intr-adevar apar fenomenele pe care le descrii tu.
Insa daca banii dati in plus ca salarii profesorilor sunt luati din niste sume destinate initial altor cheltuieli bugetare, nu mai creste nici o masa monetara si nici nu iti apare cresterea aia
generalizata(!) a preturilor specifica inflatiei.
Sa luam un exemplu ipotetic:
Suma x era planificata de guvernul Tariceanu initial sa ajunga in buzunarul patronului Y, furnizor de gresie sau parchet, whatever(la preturile pietei sau poate la preturi umflate - si asta ar fi un amanunt important dar trecem deocamdata peste asta) pentru constructia birourilor unor smecheri de genul sefilor de la ANRE. Deci, retine, suma aia trebuia oricum sa intre in circuitul monetar din economie. Cu suma respectiva, patronul Y ar fi cumparat silicoane pentru gagica sa sau poate vreo cutie de whisky mai fin la vreun club cu fite.
Se face modificarea de buget si suma x nu mai ajunge la patronul Y ci la profesorul Z. Care profesor nu mai cumpara cu banii respectivi silicoane sau whisky ci cumpara salam cat sa ii ajunga pe mai multe luni de zile.

Ce poate rezulta in respectiva situatie din punctul de vedere al mecanismului raportului cerere/oferta? Creste cererea pentru salam, lucru care ar trebui sa conduca la cresterea pretului sau, dar scade cererea pentru whisky si silicoane, chestie care ar trebui sa scada preturile produselor respective.
In concluzie, nu se poate vorbi in cazul exemplului asta ipotetic de o crestere generalizata a preturilor(ai cresteri intr-o parte si scaderi in alta). Si nici nu creste masa monetara aflata in circulatie.

Nexam inflatie.
Dar poate ca si patronul Y vroia de fapt sa cumpere tot salam cu banii aia si atunci nu iti mai apar nici un fel de cresteri sau scaderi de preturi pentru ca nu se modifica in nici un fel cererea pentru vreun produs.

Ce naiba va mai invata la economie in liceu in zilele astea?
