Daca ea pt tine e doar po pereche de tate, ti-ar conveni ca tu pentru ea sa fii doar un penis?? Sigur, nu!
QUOTE(ionescu_xoy @ Jul 7 2006, 14:35) 
Stii ce parere am despre femeile care gandesc asa? Sunt niste ŗtoarfe de doi bani.
Venind de la tine e un compliment. Multumesc.
Cu "tendintele de ingrasare" te citam da' se pare ca ai memoria scurta. "MemoPlus"?
Eu te cred pe cuvant ca are sani frumosi fata dar nu poate lupta la infinit impotriva gravitatiei si cred ca s-a prins si ea de figura (dupa 9 ani ar fi cazul) si incearca sa-si asigure viitorul . Ala far' de tine. Bravo ei!
Ionescule, o sa te simti atat de singur dupa ce o sa ii dai vant......mama mama...dar nu imediat, ci dupa una, doua , trei , patru x femei cu care vei vrea sa-ti faci o relatie, dupa un an, doi, trei , patru ani in care vei esua in relatii de maxim 6 luni....de ce?
Pt ca 9 ani impreuna beats everything, nu vei mai atinge nivelul de fericire pe care il ai scum niciodata, baby. In plus, pe langa suflet mai e si trupul..NU te va mai iubi nimeni care sa arate asa.
In mod sincer, credeam ca numai femeile au aceste probleme care de fapt sunt una: "MA PLICTISESC" ; cu cat mai multe fac, cu cat mai bine imi este, vreau mai multa distractie si mai mult fun....Cand oameni realizati sentimental se plictisesc...(ma rog pana acum am intalnit numai femei), inseamna ca nu inteleg in lucru: fericirea absoluta nu o sa o gaseasca niciodata viata asta, ca de, asta e realitatea.
Asa ca poate esti foarte fericit si habar nu ai. Mai mult, esti pe cale sa dai cu piciorul la chestia asta din cauza ca nu stii cum e sa fie altfel....altfel nu e bine Ionescule......e muult mai rau....
Nu o sa ai intotdeauna varsta de la 20 la 30, ci de la 30 la 40 etc. Asa ca amintirile comune vechi care conduc spre relaxare totala vor lipsi din relatie. Crede-ma, cu una de 20 de ani vei avea in orice faci un deja vu iar cu una de 30...vei fi tot timpul socat de cat de multe are de povestit despre ea....cel putin 15 ani fara tine....
Deci un sfat: ....nu fii fraier. Tine-o langa tine, asta e. E a ta, fii fericit. pana la urma chiar esti.
Pt ca 9 ani impreuna beats everything, nu vei mai atinge nivelul de fericire pe care il ai scum niciodata, baby. In plus, pe langa suflet mai e si trupul..NU te va mai iubi nimeni care sa arate asa.
In mod sincer, credeam ca numai femeile au aceste probleme care de fapt sunt una: "MA PLICTISESC" ; cu cat mai multe fac, cu cat mai bine imi este, vreau mai multa distractie si mai mult fun....Cand oameni realizati sentimental se plictisesc...(ma rog pana acum am intalnit numai femei), inseamna ca nu inteleg in lucru: fericirea absoluta nu o sa o gaseasca niciodata viata asta, ca de, asta e realitatea.
Asa ca poate esti foarte fericit si habar nu ai. Mai mult, esti pe cale sa dai cu piciorul la chestia asta din cauza ca nu stii cum e sa fie altfel....altfel nu e bine Ionescule......e muult mai rau....
Nu o sa ai intotdeauna varsta de la 20 la 30, ci de la 30 la 40 etc. Asa ca amintirile comune vechi care conduc spre relaxare totala vor lipsi din relatie. Crede-ma, cu una de 20 de ani vei avea in orice faci un deja vu iar cu una de 30...vei fi tot timpul socat de cat de multe are de povestit despre ea....cel putin 15 ani fara tine....
Deci un sfat: ....nu fii fraier. Tine-o langa tine, asta e. E a ta, fii fericit. pana la urma chiar esti.
Parerea mea :
1. Tu ai aproape 30 de ani, te apropii de o criza frumusica, esti cu aceeasi femeie de 9 ani, nu primesti toata atentia de care ai nevoie => iti injuri si barfesti consoarta, faci propuneri altor femei, te uiti dupa unele mai tinere.
2.Iubita ta are 26 de ani, cred eu ca vrea sa se marite cu tine, dar o retine o chestie bine intiparita psihic : tatal ei si comportamentul lui. Tocmai de-aia, fata vrea sa aiba totul facut , castigat si muncit de ea inainte sa se marite, ca sa traisca linistita, fara spaima ca intr-o zi o dai afara din casa...
Daca o iubesti, ar fi trebuit sa stii ce probleme psihice are ea, sa o ajuti sa treaca peste ele, sa ii ghicesti spaimele si sa o protejezi.
Daca realizezi ca imbatranesti ar trebui sa realizezi ca nu poti sa pipai toata viata sani mari si fermi, la 40 de ani o sa iti fie mult mai bine intr-o casa utilata cu de toate, cu o femeie cu care sa discuti absolut orice, cu care sa imparti totul, si ridurile, si zambetele...
Eu sunt fata.Nu am nimic al meu.Sunt la facultate.Am un prieten de 2 ani, locuim impreuna cu chirie.Parintii nu ne ajuta cu nimic.Si ne asumam riscul de a ne face fiecare treaba(munca, facultate..fiecare ce TREBUIE in functie de perioada in care suntem)..sa ne vedem mai rar, sa vorbim noaptea in pat, pe intuneric, cu ochii in tavan, pt ca numai atunci avem timp..ca sa fim linistiti si impreuna mai tarziu. Imi palce ca a facut putina burtica.Nu il injur daca vine mai tarziu decat mine.Ma bosumflu, dara asta e daca sta in weekend la PC si lucreaza. E pentru noi. Si chiar daca ne despartim candva, macar stim ca am avut pe cineva care sa ne sustina in efortul de a ne face o viata mai usoara.
1. Tu ai aproape 30 de ani, te apropii de o criza frumusica, esti cu aceeasi femeie de 9 ani, nu primesti toata atentia de care ai nevoie => iti injuri si barfesti consoarta, faci propuneri altor femei, te uiti dupa unele mai tinere.
2.Iubita ta are 26 de ani, cred eu ca vrea sa se marite cu tine, dar o retine o chestie bine intiparita psihic : tatal ei si comportamentul lui. Tocmai de-aia, fata vrea sa aiba totul facut , castigat si muncit de ea inainte sa se marite, ca sa traisca linistita, fara spaima ca intr-o zi o dai afara din casa...
Daca o iubesti, ar fi trebuit sa stii ce probleme psihice are ea, sa o ajuti sa treaca peste ele, sa ii ghicesti spaimele si sa o protejezi.
Daca realizezi ca imbatranesti ar trebui sa realizezi ca nu poti sa pipai toata viata sani mari si fermi, la 40 de ani o sa iti fie mult mai bine intr-o casa utilata cu de toate, cu o femeie cu care sa discuti absolut orice, cu care sa imparti totul, si ridurile, si zambetele...
Eu sunt fata.Nu am nimic al meu.Sunt la facultate.Am un prieten de 2 ani, locuim impreuna cu chirie.Parintii nu ne ajuta cu nimic.Si ne asumam riscul de a ne face fiecare treaba(munca, facultate..fiecare ce TREBUIE in functie de perioada in care suntem)..sa ne vedem mai rar, sa vorbim noaptea in pat, pe intuneric, cu ochii in tavan, pt ca numai atunci avem timp..ca sa fim linistiti si impreuna mai tarziu. Imi palce ca a facut putina burtica.Nu il injur daca vine mai tarziu decat mine.Ma bosumflu, dara asta e daca sta in weekend la PC si lucreaza. E pentru noi. Si chiar daca ne despartim candva, macar stim ca am avut pe cineva care sa ne sustina in efortul de a ne face o viata mai usoara.
QUOTE(nuamnicioidee @ Sep 15 2006, 16:07)
Parerea mea :
1. Tu ai aproape 30 de ani, te apropii de o criza frumusica, esti cu aceeasi femeie de 9 ani, nu primesti toata atentia de care ai nevoie => iti injuri si barfesti consoarta, faci propuneri altor femei, te uiti dupa unele mai tinere.
2.Iubita ta are 26 de ani, cred eu ca vrea sa se marite cu tine, dar o retine o chestie bine intiparita psihic : tatal ei si comportamentul lui. Tocmai de-aia, fata vrea sa aiba totul facut , castigat si muncit de ea inainte sa se marite, ca sa traisca linistita, fara spaima ca intr-o zi o dai afara din casa...
Daca o iubesti, ar fi trebuit sa stii ce probleme psihice are ea, sa o ajuti sa treaca peste ele, sa ii ghicesti spaimele si sa o protejezi.
Daca realizezi ca imbatranesti ar trebui sa realizezi ca nu poti sa pipai toata viata sani mari si fermi, la 40 de ani o sa iti fie mult mai bine intr-o casa utilata cu de toate, cu o femeie cu care sa discuti absolut orice, cu care sa imparti totul, si ridurile, si zambetele...
Eu sunt fata.Nu am nimic al meu.Sunt la facultate.Am un prieten de 2 ani, locuim impreuna cu chirie.Parintii nu ne ajuta cu nimic.Si ne asumam riscul de a ne face fiecare treaba(munca, facultate..fiecare ce TREBUIE in functie de perioada in care suntem)..sa ne vedem mai rar, sa vorbim noaptea in pat, pe intuneric, cu ochii in tavan, pt ca numai atunci avem timp..ca sa fim linistiti si impreuna mai tarziu. Imi palce ca a facut putina burtica.Nu il injur daca vine mai tarziu decat mine.Ma bosumflu, dara asta e daca sta in weekend la PC si lucreaza. E pentru noi. Si chiar daca ne despartim candva, macar stim ca am avut pe cineva care sa ne sustina in efortul de a ne face o viata mai usoara.
1. Tu ai aproape 30 de ani, te apropii de o criza frumusica, esti cu aceeasi femeie de 9 ani, nu primesti toata atentia de care ai nevoie => iti injuri si barfesti consoarta, faci propuneri altor femei, te uiti dupa unele mai tinere.
2.Iubita ta are 26 de ani, cred eu ca vrea sa se marite cu tine, dar o retine o chestie bine intiparita psihic : tatal ei si comportamentul lui. Tocmai de-aia, fata vrea sa aiba totul facut , castigat si muncit de ea inainte sa se marite, ca sa traisca linistita, fara spaima ca intr-o zi o dai afara din casa...
Daca o iubesti, ar fi trebuit sa stii ce probleme psihice are ea, sa o ajuti sa treaca peste ele, sa ii ghicesti spaimele si sa o protejezi.
Daca realizezi ca imbatranesti ar trebui sa realizezi ca nu poti sa pipai toata viata sani mari si fermi, la 40 de ani o sa iti fie mult mai bine intr-o casa utilata cu de toate, cu o femeie cu care sa discuti absolut orice, cu care sa imparti totul, si ridurile, si zambetele...
Eu sunt fata.Nu am nimic al meu.Sunt la facultate.Am un prieten de 2 ani, locuim impreuna cu chirie.Parintii nu ne ajuta cu nimic.Si ne asumam riscul de a ne face fiecare treaba(munca, facultate..fiecare ce TREBUIE in functie de perioada in care suntem)..sa ne vedem mai rar, sa vorbim noaptea in pat, pe intuneric, cu ochii in tavan, pt ca numai atunci avem timp..ca sa fim linistiti si impreuna mai tarziu. Imi palce ca a facut putina burtica.Nu il injur daca vine mai tarziu decat mine.Ma bosumflu, dara asta e daca sta in weekend la PC si lucreaza. E pentru noi. Si chiar daca ne despartim candva, macar stim ca am avut pe cineva care sa ne sustina in efortul de a ne face o viata mai usoara.
felicitari....imi place cum
gandesti
unde a gandit?
QUOTE(nuamnicioidee @ Sep 15 2006, 16:07)
Parerea mea :
Eu sunt fata.Nu am nimic al meu.Sunt la facultate.Am un prieten de 2 ani, locuim impreuna cu chirie.Parintii nu ne ajuta cu nimic.Si ne asumam riscul de a ne face fiecare treaba(munca, facultate..fiecare ce TREBUIE in functie de perioada in care suntem)..sa ne vedem mai rar, sa vorbim noaptea in pat, pe intuneric, cu ochii in tavan, pt ca numai atunci avem timp..ca sa fim linistiti si impreuna mai tarziu. Imi palce ca a facut putina burtica.Nu il injur daca vine mai tarziu decat mine.Ma bosumflu, dara asta e daca sta in weekend la PC si lucreaza. E pentru noi. Si chiar daca ne despartim candva, macar stim ca am avut pe cineva care sa ne sustina in efortul de a ne face o viata mai usoara.
Eu sunt fata.Nu am nimic al meu.Sunt la facultate.Am un prieten de 2 ani, locuim impreuna cu chirie.Parintii nu ne ajuta cu nimic.Si ne asumam riscul de a ne face fiecare treaba(munca, facultate..fiecare ce TREBUIE in functie de perioada in care suntem)..sa ne vedem mai rar, sa vorbim noaptea in pat, pe intuneric, cu ochii in tavan, pt ca numai atunci avem timp..ca sa fim linistiti si impreuna mai tarziu. Imi palce ca a facut putina burtica.Nu il injur daca vine mai tarziu decat mine.Ma bosumflu, dara asta e daca sta in weekend la PC si lucreaza. E pentru noi. Si chiar daca ne despartim candva, macar stim ca am avut pe cineva care sa ne sustina in efortul de a ne face o viata mai usoara.
you are wrong
ehhh... o sa-ti dai mai tarziu seama
voi va numiti colegi de apartament. nimic mai mult.
trist, foarte trist
Nu o sa fii linistita mai tarziu, chiar daca va veti casatori in viitorul apropiat.Sunteti mai mult o echipa, nu un cuplu.Cand veti ajunge la o situatie materiala satisfacatoare, domnul va realiza ca nu si-a trait tineretea in goana dupa cariera si bani.Un copil va fi o multumire sufleteasca, dar nu va rezolva problema de fond.
fetelor, pierdeti vremea. ionescu xoy nu mai intra pe forum 
Chiar, cum mai decurge povestea?
QUOTE(Bebeluska @ Oct 6 2006, 00:02)
fetelor, pierdeti vremea. ionescu xoy nu mai intra pe forum
QUOTE(m3gistus @ Oct 12 2006, 03:15)
Chiar, cum mai decurge povestea?
Cam asta ar fi finalul apoteotic... 
QUOTE
Iubire, vezi ca azi ajung tīrziu acasa: LA 1.00 AM TELECONFERINTa, LA 2.00 NASC, LA 3.00 AM MITING
Odata, la serviciu, am dat de o colega nervoasa la toaleta. Iesise din cabina, īsi netezea fusta si bombanea: "Stii bancu-ala cu Itic?". N-am stiut daca vorbeste cu mine, asa ca am mormait incert, īn asa fel īncīt, la o adica, sa reiasa ca eu de fapt cīntam. A continuat si m-a scapat astfel de propria-mi mutra buimaca: "Cica se ruga Itic toata ziua la Dumnezeu: da, Doamne, sa cīstig la loterie! Ajuta-ma, Doamne, sa cīstig la loterie, hai, Doamne, zau, de ce nu ma ajuti si pe mine sa cīstig la loterie?! La un moment dat, Dumnezeu, agasat de atīta vaicareala, se repede la el: ma, Itic, pe cuvīnt ca te-am auzit si m-am straduit din rasputeri, dar te rog frumos, ajuta-ma si tu putin: joaca la loterie!"
Am hahait cu ea un pic, dar asteptam legatura dintre banc si motivul reuniunii noastre private. A continuat: "Asa si eu, draga: tocmai am facut acum un test de sarcina care, normal, mi-a iesit negativ. Am plīns ca proasta, cu fundul pe colac, fiindca ma screm de vreo patru ani sa ramīn gravida si degeaba! Dupa aia īnsa, brusc, mi-a bubuit mintea ca de la ciclul trecut n-am mai facut sex, de fapt! Ca eu cu barbata-miu nu ne īntīlnim decīt 8 minute pe zi, dimineata. Si, desi el n-are nevoie decīt de patru minute pentru un act sexual, eu tocmai atunci nu pot, fiindca īmi fac parul cu drotul, pantofii cu crema si botul cu ruj."
Verifica-ti agenda, am putea sa ne vedem azi la 1.45 sa luam lunch-ul si sa facem un copil?
Ma uitam la ea cu ceva ce fusese pīna de curīnd admiratie, dar deja nu mai eram sigura: femeie de cariera, obsedata de promovare, leafa, autoritate si performanta. Vorbea jumate-n engleza, jumate-n romāna, cum se poarta acum, era toata numai taioare, promousan, targhet, auernes, marchet, pablic-rileisans, plening, risarci, fidbec. Dama spirt, cu parul prins ca madam Ecaterina Andronescu-Abramburica, era deci colega-cea-fara-de cusur, carierista care se temea doar de bomba atomica si de barbatii care cred ca femeile sīnt inferioare. Avea un sot manager, care-si facea al doilea doctorat si chelise prematur din cauza studiului napraznic si ambitiei de a fi sef. Aveau bani, lucrau īn multinationale, umblau numai cu nara pe sus, trosnea mīndria-n ei. Dar n-aveau copii… Asta lipsea din tabloul perfect. Cīnd au īmplinit 30 de ani, au facut consiliu de familie, cu parinti si cu socri, cu tot, si au decis sa aiba un baiat si o fata, neaparat īn ordinea asta. Cīnd au īmplinit 34, s-ar fi bucurat sa aiba si-un pechinez, numai ca programul lor de lucru era deja un pact cu diavolul. Ea se scula la 7 si pleca la 7.42 cu Renault-ul, el se scula la 7.34 si pleca la 8.02, cu Volkswagen-ul. Seara, ea venea la 9.10, comanda pizza, īi lasa si lui o felie rece, se culca, la 10.45 venea si el, mīnca uscatura. Apoi se strecura īn pat līnga ea, dar n-o trezea niciodata pentru sex, fiindca el trisa, seara nu facea dus, nu mai avea timp. Facea doar dimineata.
Ea vazuse-n filme cum femeile de cariera īsi faceau test de sarcina la WC-ul firmei, deoarece acasa nu mai aveau timp. Ceea ce uita ea de fiecare data era ca numai din ovulul ei nu se putea isca nici un fat, mai trebuia si ceva de le el, parca. Dar el avea de īnvatat ca s-ajunga docent, ea avea de ajuns cea mai sefa si de cīstigat bani. Copiii nu apareau, iar cuscrii faceau deja consilii numai īntre ei, hotarau ceva, īnsa rezolutia ramīnea nerostita, telefonul tinerilor suna degeaba, iar la celulare nu raspundeau, erau īn miting.
Pe ea, ovulatia o prindea numai īn brainstormingul pentru campania de relansare a brandului. Iar el tot nu stia ce e aceea ovulatie, desi pe vremuri, cīnd erau studenti si obisnuiau sa mai si traiasca, ea īi desenase doua ovare si niste puncte pe care le īnghesuiau alte puncte, cu coada.
Femeile s-au opintit cīteva secole sa ajunga egale cu barbatii, iar acum nu mai stiu cum sa scape de acest groaznic privilegiu. Muncim ca niste tīmpite, īi multumim patronului ca ne da sansa extraordinara de a lucra si-n weekend, ca sa ne afirmam si sa ne tinem de deadline. Sefii pleaca de vineri la prīnz si-i mai vezi luni dupa-masa, cīnd se desteapta din mahmutreli de cinci stele.
Timp īn care ai deosebita onoare de a le tine locul, ca de-aia ai dat atīt din coate si-ai facut ulcer de cīnd manīnci numai kebab īn chifla, la serviciu, ca sa ajungi femeie de nadejde. Firma te-a rasplatit cu doua dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tau personal.
Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook si Power Point, cosmarul ti-e īmpicatit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie "urgent", "campanie", "scheme", "rapoarte". Īn somn, butonul Delete nu merge, nu scapi de patratici si te trezesti tipīnd. Nu pentru ca te īnnebunesc folderele, ci pentru ca e deja 7.30 si la 8 trebuie sa fii la firma si-ai dormit strīmb si-ti sta bretonul ca o bidinea.
Scuza-ma, te las putin pe fir, ca ma cere unul de nevasta...
Munca e buna numai cīnd ti-aduce un franc cinstit īn buzunar si, mai ales, īti da si ragazul sa-l cheltuiesti. Sistemul suedez prevede ca trebuie sa ametesti muncind cinci zile pe saptamīna si sa ametesti īn bar doua zile pe saptamīna. asta e raportul minim rezonabil.
Carierismul e plasmuirea bolnava a unor filme imbecile de la Hollywood, care insinueaza ca o femeie poate face orice, daca vrea ea: ajunge imediat director executiv, naste trei pui vii pe care īi hraneste cu lapte praf, sotul o iubeste lesinant, desi o vede cam sase ore pe saptamīna (sau poate tocmai de-aia), iar el, desi e neurochirurg, sef la Memorial Hospital, nu e stresat deloc, face mīncare la copii, spala vase si-o asteapta pe ea cu masina la firma, seara. Pardon, noaptea. Nu se stie cīnd opereaza el pe creier si mai face si lectii cu aia micii, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri si de convins opt clienti sa investeasca.
Femeile care au vazut-o pe Diane Keaton īn "Baby Boom" se lasa drogate de gīndul inept al unui perpetuum mobile. Au senzatia ca se poate orice. Ca sotul, copilul, ciobanescul german si siameza asteapta oricīt, ei latra la unison de mīndrie ca au o directoare īn familie.
Cīnd ambii soti muncesc deopotriva, ajungi sa le īntelegi masochismul, pīna la urma. Pericolul dospeste abia cīnd femeia de cariera are acasa un inginer care scapa la 4.00 de la uzina, apoi vrea mīncare cu sos, maiouri cīt de cīt curate si putin sex. Muncind ca o disperata ca sa nu cumva sa fie promovata alta īn locul ei, la o adica, femeia se īnscrie deja la divortul part-time si faciliteaza hīrjoana extraconjugala a barbatului constrīns de hormoni.
Cīnd constati ca fetita ta īi spune "mama" soacra-tii (care nici nu te-a vrut de nora, fiindca nu pareai gospodina si uite ca stia ea ce stia) si bīzīie ca pe bona o iubeste cel mai mult de pe lume, e cam tīrziu sa-ti dai demisia. Copilul nu īntelege ca tu crapi muncind ca sa aiba el garsoniera-n Bucuresti cīnd termina liceul (daca l-o termina, ca tu n-ai timp sa-i verifici lectiile). Copilul vrea sa stai līnga el, calda, pufoasa, atenta, sa simta dragostea ca pe o perna de plus. Dar tu, care-ai raspuns la celular si-n clipa cīnd te cerea ala de nevasta, si i-ai spus lui "da", acoperind o secunda telefonul cu palma, apoi te-ai scuzat din gene si ai continuat sa vorbesti cu seful de sectie la telefon, nu prea īntelegi cum vine chestia asta cu renuntatul la cariera de dragul familiei.
Mircea, fa-te ca traiesti!
Apropo, cīnd ti-ai īnchis ultima data telefonul, ca sa vezi un film fara sa te deranjeze nimeni? Nu e cazul, ca pe vremea cīnd ai vazut tu ultimul film īnca nu se inventasera telefoanele cu On si Off, erau numai fixe cu roata si fir cīrliontat. Vasazica: ultimul film vazut a fost un documentar despre bursa din Tokyo, ultima carte citita a fost "Notiuni de introducere īn cibernetica", ultima iesire īn natura a fost pe ierbuta de la Romexpo, cīnd ti-a venit delegatia din Danemarca, ultima data cīnd ai gasit alimentara deschisa īn drum spre casa īnca se gasea nechezol, la taclale cu prietenele stai numai prin mesaje pe robot si odata i-ai facut uneia o confesiune prin fax, īnca īi cumperi copilului haine cu doua masuri mai mici, fiindca atīt purta cīnd te-ai angajat, ultima data cīnd ai fi vrut sa faci sex aveai ciclu, iar ultima data cīnd ai facut sex te-ai inhibat, fiindca uitasesi sa-i spui ceva contabilei.
Nu i-ai mai spus barbatului din viata ta "te iubesc" de-o vesnicie, nici n-ai avea cum, ar suna ca dracu, ar trebui sa i-o suieri īn timp ce-ti tai pielita de la unghii, imediat dupa ce-l ameninti sa nu cumva sa uite sa-ti cumpere tampoane cu aripioare si adeziv, ca-ti vine sigur deseara sau mīine.
Am chiulit si-am sa chiulesc cu voluptate de la munca, īntotdeauna. Chiuleste si tu, salveaza-ti viata, femeie! Atīt cīt se poate. Ia bunul simt, īn doze homeopatice. Sa stii numai tu.
Cele mai frumoase petice de viata le-am capatat fugind de raspundere. Cea mai buna bere pe care am baut-o īn viata mea n-a fost la Praga, ca lumea buna, ci īn Herastrau, cīnd o taiasem de la sedinta de redactie, lasīnd vorba ca mi s-a spart teava de calorifer si m-au chemat vecinii sa strīng apa. Mi-a ramas īn cap (si mie, ca atītor altora) gafa de la TVR, de la Revolutie, cīnd habar n-aveau ca intrasera deja īn direct, si cineva i-a zis lui Dinescu: "Mircea, fa-te ca lucrezi!". Si Mircea a ascultat. Si-a ajuns departe. Pīna cīnd vom pricepe omeneste tīlcul acestui īndemn vital, vom continua sa ne prefacem ca traim.
Odata, la serviciu, am dat de o colega nervoasa la toaleta. Iesise din cabina, īsi netezea fusta si bombanea: "Stii bancu-ala cu Itic?". N-am stiut daca vorbeste cu mine, asa ca am mormait incert, īn asa fel īncīt, la o adica, sa reiasa ca eu de fapt cīntam. A continuat si m-a scapat astfel de propria-mi mutra buimaca: "Cica se ruga Itic toata ziua la Dumnezeu: da, Doamne, sa cīstig la loterie! Ajuta-ma, Doamne, sa cīstig la loterie, hai, Doamne, zau, de ce nu ma ajuti si pe mine sa cīstig la loterie?! La un moment dat, Dumnezeu, agasat de atīta vaicareala, se repede la el: ma, Itic, pe cuvīnt ca te-am auzit si m-am straduit din rasputeri, dar te rog frumos, ajuta-ma si tu putin: joaca la loterie!"
Am hahait cu ea un pic, dar asteptam legatura dintre banc si motivul reuniunii noastre private. A continuat: "Asa si eu, draga: tocmai am facut acum un test de sarcina care, normal, mi-a iesit negativ. Am plīns ca proasta, cu fundul pe colac, fiindca ma screm de vreo patru ani sa ramīn gravida si degeaba! Dupa aia īnsa, brusc, mi-a bubuit mintea ca de la ciclul trecut n-am mai facut sex, de fapt! Ca eu cu barbata-miu nu ne īntīlnim decīt 8 minute pe zi, dimineata. Si, desi el n-are nevoie decīt de patru minute pentru un act sexual, eu tocmai atunci nu pot, fiindca īmi fac parul cu drotul, pantofii cu crema si botul cu ruj."
Verifica-ti agenda, am putea sa ne vedem azi la 1.45 sa luam lunch-ul si sa facem un copil?
Ma uitam la ea cu ceva ce fusese pīna de curīnd admiratie, dar deja nu mai eram sigura: femeie de cariera, obsedata de promovare, leafa, autoritate si performanta. Vorbea jumate-n engleza, jumate-n romāna, cum se poarta acum, era toata numai taioare, promousan, targhet, auernes, marchet, pablic-rileisans, plening, risarci, fidbec. Dama spirt, cu parul prins ca madam Ecaterina Andronescu-Abramburica, era deci colega-cea-fara-de cusur, carierista care se temea doar de bomba atomica si de barbatii care cred ca femeile sīnt inferioare. Avea un sot manager, care-si facea al doilea doctorat si chelise prematur din cauza studiului napraznic si ambitiei de a fi sef. Aveau bani, lucrau īn multinationale, umblau numai cu nara pe sus, trosnea mīndria-n ei. Dar n-aveau copii… Asta lipsea din tabloul perfect. Cīnd au īmplinit 30 de ani, au facut consiliu de familie, cu parinti si cu socri, cu tot, si au decis sa aiba un baiat si o fata, neaparat īn ordinea asta. Cīnd au īmplinit 34, s-ar fi bucurat sa aiba si-un pechinez, numai ca programul lor de lucru era deja un pact cu diavolul. Ea se scula la 7 si pleca la 7.42 cu Renault-ul, el se scula la 7.34 si pleca la 8.02, cu Volkswagen-ul. Seara, ea venea la 9.10, comanda pizza, īi lasa si lui o felie rece, se culca, la 10.45 venea si el, mīnca uscatura. Apoi se strecura īn pat līnga ea, dar n-o trezea niciodata pentru sex, fiindca el trisa, seara nu facea dus, nu mai avea timp. Facea doar dimineata.
Ea vazuse-n filme cum femeile de cariera īsi faceau test de sarcina la WC-ul firmei, deoarece acasa nu mai aveau timp. Ceea ce uita ea de fiecare data era ca numai din ovulul ei nu se putea isca nici un fat, mai trebuia si ceva de le el, parca. Dar el avea de īnvatat ca s-ajunga docent, ea avea de ajuns cea mai sefa si de cīstigat bani. Copiii nu apareau, iar cuscrii faceau deja consilii numai īntre ei, hotarau ceva, īnsa rezolutia ramīnea nerostita, telefonul tinerilor suna degeaba, iar la celulare nu raspundeau, erau īn miting.
Pe ea, ovulatia o prindea numai īn brainstormingul pentru campania de relansare a brandului. Iar el tot nu stia ce e aceea ovulatie, desi pe vremuri, cīnd erau studenti si obisnuiau sa mai si traiasca, ea īi desenase doua ovare si niste puncte pe care le īnghesuiau alte puncte, cu coada.
Femeile s-au opintit cīteva secole sa ajunga egale cu barbatii, iar acum nu mai stiu cum sa scape de acest groaznic privilegiu. Muncim ca niste tīmpite, īi multumim patronului ca ne da sansa extraordinara de a lucra si-n weekend, ca sa ne afirmam si sa ne tinem de deadline. Sefii pleaca de vineri la prīnz si-i mai vezi luni dupa-masa, cīnd se desteapta din mahmutreli de cinci stele.
Timp īn care ai deosebita onoare de a le tine locul, ca de-aia ai dat atīt din coate si-ai facut ulcer de cīnd manīnci numai kebab īn chifla, la serviciu, ca sa ajungi femeie de nadejde. Firma te-a rasplatit cu doua dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tau personal.
Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook si Power Point, cosmarul ti-e īmpicatit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie "urgent", "campanie", "scheme", "rapoarte". Īn somn, butonul Delete nu merge, nu scapi de patratici si te trezesti tipīnd. Nu pentru ca te īnnebunesc folderele, ci pentru ca e deja 7.30 si la 8 trebuie sa fii la firma si-ai dormit strīmb si-ti sta bretonul ca o bidinea.
Scuza-ma, te las putin pe fir, ca ma cere unul de nevasta...
Munca e buna numai cīnd ti-aduce un franc cinstit īn buzunar si, mai ales, īti da si ragazul sa-l cheltuiesti. Sistemul suedez prevede ca trebuie sa ametesti muncind cinci zile pe saptamīna si sa ametesti īn bar doua zile pe saptamīna. asta e raportul minim rezonabil.
Carierismul e plasmuirea bolnava a unor filme imbecile de la Hollywood, care insinueaza ca o femeie poate face orice, daca vrea ea: ajunge imediat director executiv, naste trei pui vii pe care īi hraneste cu lapte praf, sotul o iubeste lesinant, desi o vede cam sase ore pe saptamīna (sau poate tocmai de-aia), iar el, desi e neurochirurg, sef la Memorial Hospital, nu e stresat deloc, face mīncare la copii, spala vase si-o asteapta pe ea cu masina la firma, seara. Pardon, noaptea. Nu se stie cīnd opereaza el pe creier si mai face si lectii cu aia micii, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri si de convins opt clienti sa investeasca.
Femeile care au vazut-o pe Diane Keaton īn "Baby Boom" se lasa drogate de gīndul inept al unui perpetuum mobile. Au senzatia ca se poate orice. Ca sotul, copilul, ciobanescul german si siameza asteapta oricīt, ei latra la unison de mīndrie ca au o directoare īn familie.
Cīnd ambii soti muncesc deopotriva, ajungi sa le īntelegi masochismul, pīna la urma. Pericolul dospeste abia cīnd femeia de cariera are acasa un inginer care scapa la 4.00 de la uzina, apoi vrea mīncare cu sos, maiouri cīt de cīt curate si putin sex. Muncind ca o disperata ca sa nu cumva sa fie promovata alta īn locul ei, la o adica, femeia se īnscrie deja la divortul part-time si faciliteaza hīrjoana extraconjugala a barbatului constrīns de hormoni.
Cīnd constati ca fetita ta īi spune "mama" soacra-tii (care nici nu te-a vrut de nora, fiindca nu pareai gospodina si uite ca stia ea ce stia) si bīzīie ca pe bona o iubeste cel mai mult de pe lume, e cam tīrziu sa-ti dai demisia. Copilul nu īntelege ca tu crapi muncind ca sa aiba el garsoniera-n Bucuresti cīnd termina liceul (daca l-o termina, ca tu n-ai timp sa-i verifici lectiile). Copilul vrea sa stai līnga el, calda, pufoasa, atenta, sa simta dragostea ca pe o perna de plus. Dar tu, care-ai raspuns la celular si-n clipa cīnd te cerea ala de nevasta, si i-ai spus lui "da", acoperind o secunda telefonul cu palma, apoi te-ai scuzat din gene si ai continuat sa vorbesti cu seful de sectie la telefon, nu prea īntelegi cum vine chestia asta cu renuntatul la cariera de dragul familiei.
Mircea, fa-te ca traiesti!
Apropo, cīnd ti-ai īnchis ultima data telefonul, ca sa vezi un film fara sa te deranjeze nimeni? Nu e cazul, ca pe vremea cīnd ai vazut tu ultimul film īnca nu se inventasera telefoanele cu On si Off, erau numai fixe cu roata si fir cīrliontat. Vasazica: ultimul film vazut a fost un documentar despre bursa din Tokyo, ultima carte citita a fost "Notiuni de introducere īn cibernetica", ultima iesire īn natura a fost pe ierbuta de la Romexpo, cīnd ti-a venit delegatia din Danemarca, ultima data cīnd ai gasit alimentara deschisa īn drum spre casa īnca se gasea nechezol, la taclale cu prietenele stai numai prin mesaje pe robot si odata i-ai facut uneia o confesiune prin fax, īnca īi cumperi copilului haine cu doua masuri mai mici, fiindca atīt purta cīnd te-ai angajat, ultima data cīnd ai fi vrut sa faci sex aveai ciclu, iar ultima data cīnd ai facut sex te-ai inhibat, fiindca uitasesi sa-i spui ceva contabilei.
Nu i-ai mai spus barbatului din viata ta "te iubesc" de-o vesnicie, nici n-ai avea cum, ar suna ca dracu, ar trebui sa i-o suieri īn timp ce-ti tai pielita de la unghii, imediat dupa ce-l ameninti sa nu cumva sa uite sa-ti cumpere tampoane cu aripioare si adeziv, ca-ti vine sigur deseara sau mīine.
Am chiulit si-am sa chiulesc cu voluptate de la munca, īntotdeauna. Chiuleste si tu, salveaza-ti viata, femeie! Atīt cīt se poate. Ia bunul simt, īn doze homeopatice. Sa stii numai tu.
Cele mai frumoase petice de viata le-am capatat fugind de raspundere. Cea mai buna bere pe care am baut-o īn viata mea n-a fost la Praga, ca lumea buna, ci īn Herastrau, cīnd o taiasem de la sedinta de redactie, lasīnd vorba ca mi s-a spart teava de calorifer si m-au chemat vecinii sa strīng apa. Mi-a ramas īn cap (si mie, ca atītor altora) gafa de la TVR, de la Revolutie, cīnd habar n-aveau ca intrasera deja īn direct, si cineva i-a zis lui Dinescu: "Mircea, fa-te ca lucrezi!". Si Mircea a ascultat. Si-a ajuns departe. Pīna cīnd vom pricepe omeneste tīlcul acestui īndemn vital, vom continua sa ne prefacem ca traim.
lol, o placere sa citesti asa ceva. Insa.. cat e de adevarat? Mai ales cu un asemenea program..
QUOTE(Dana_H @ Oct 16 2006, 20:48)
Cam asta ar fi finalul apoteotic...
De unde este quote-ul ?
L-am primit de la cineva proaspat ajuns in State...probabil se pregateste sufleteste pentru ce va urma 
QUOTE(Dana_H @ Oct 17 2006, 12:29)
L-am primit de la cineva proaspat ajuns in State...probabil se pregateste sufleteste pentru ce va urma
Can you ask the person? pretty please?
A circulat pe mail, l-am primit si eu de vreo trei ori (si l-am trimis unor prietene d-ale nevesti-mii care se incadreaza in subiect, desi nu stiu daca am eu caderea sa le fac morala sau educatie), l-am mai vazut si pe alte forumuri... cred ca e greu de gasit sursa.
QUOTE(pstdgt @ Oct 17 2006, 10:42)
De unde este quote-ul ?
Din revista Tango din septembrie.
QUOTE(jassmine @ Oct 19 2006, 12:05)
Din revista Tango din septembrie.
Groovy, thanks!
Acum am citit si eu articolul cu pricina - adevarul e ca nu cunosc vreo femeie care sa se incadreze in tiparul respectiv De asemenea incerc sa ma gandesc cum ar putea o femeie sa ajunga acolo - in mod cert e vorba totusi de un proces de durata, luni si poate ani, timp in care "dai de la tine" in schimbul unor valori pur materiale care aparent compenseaza compromisurile facute. Unei astfel de femei i-as sugera inclusiv un numar de vizite la un consilier psihologic in scopul identificarii punctelor slabe din personalitate sau din educatie care au facilitat tranzitia de la o viata cat de cat normala la agitatia aia depersonalizanta, nu de alta dar nu oricine ajunge in halul ala. Pentru ca acest proces sa se produca ar cam trebui un cumul de factori gen:
* personalitate border-line (predispozitie mai mare pentru abuzul de alcool sau consumul de droguri);
* lipsuri materiale severe acasa la parinti (nu a avut camera ei, a trebuit sa munceasca sa se intretina in facultate)
* traume in copilarie de tipul violentei in familie, divortul parintilor, valorizare deficitara din partea familiei (ai luat 9? esti proasta! nu ai toate mediile de 10? nu iti mai dau bani de buzunar pe toata vacanta! nu esti cuminte? te duc la casa de copii!)
* dezamagiri amoroase repetate
Oricum, cel mai important lucru pe care trebuie sa il constientizeze e ca o astfel de viata nu mai e viata ei, sau cel putin nu mai e viata omului din ea. E totusi greu de gasit o "vindecare", dat fiind ca e greu sa iti faci o viata a ta daca nu ai avut-o pana atunci
De asemenea incerc sa ma gandesc cum ar putea o femeie sa ajunga acolo - in mod cert e vorba totusi de un proces de durata, luni si poate ani, timp in care "dai de la tine" in schimbul unor valori pur materiale care aparent compenseaza compromisurile facute. Unei astfel de femei i-as sugera inclusiv un numar de vizite la un consilier psihologic in scopul identificarii punctelor slabe din personalitate sau din educatie care au facilitat tranzitia de la o viata cat de cat normala la agitatia aia depersonalizanta, nu de alta dar nu oricine ajunge in halul ala. Pentru ca acest proces sa se produca ar cam trebui un cumul de factori gen:* personalitate border-line (predispozitie mai mare pentru abuzul de alcool sau consumul de droguri);
* lipsuri materiale severe acasa la parinti (nu a avut camera ei, a trebuit sa munceasca sa se intretina in facultate)
* traume in copilarie de tipul violentei in familie, divortul parintilor, valorizare deficitara din partea familiei (ai luat 9? esti proasta! nu ai toate mediile de 10? nu iti mai dau bani de buzunar pe toata vacanta! nu esti cuminte? te duc la casa de copii!)
* dezamagiri amoroase repetate
Oricum, cel mai important lucru pe care trebuie sa il constientizeze e ca o astfel de viata nu mai e viata ei, sau cel putin nu mai e viata omului din ea. E totusi greu de gasit o "vindecare", dat fiind ca e greu sa iti faci o viata a ta daca nu ai avut-o pana atunci
nu stiu daca la vreme inaintata o ajuta psihologul sau o incurca, pt ca atunci cand isi va da seama de ce a facut si in ce stadiu a ajuns viata ei... poate sari un-doi in depresie. Si numa de asta nu mai au nevoie cand sunt cu nervii pe muchie de la stadiul de stres la care se supun ele singure . Ce mi se pare cel mai nasol la femeile obsedate de cariera este ca uita ce era frumos in viata. Poti sa aduci cea mai romantica propunere posibila, dar ele nu-si pot curata gandul de toate "issues"`urile de la munca. Sau pur si simplu spun ca nu au timp.
Sincer consider o slabiciune faptul ca nu-si pot pastra gandul liber. De ce nu pot atunci cand ies de pe usa de la servici sa inchida usa (la propriu, dar mai ales la figurat). Sa inchida tot acolo pana a doua zi si sa-si ia gandul de la tot ce se intampla acolo. Sa traiasca si ele macar cateva ore pe zi.
Sincer consider o slabiciune faptul ca nu-si pot pastra gandul liber. De ce nu pot atunci cand ies de pe usa de la servici sa inchida usa (la propriu, dar mai ales la figurat). Sa inchida tot acolo pana a doua zi si sa-si ia gandul de la tot ce se intampla acolo. Sa traiasca si ele macar cateva ore pe zi.
Cele ma multe astfel de femei sufera deja de depresie, mai ales din cauze biologice (hormonale etc) - insa ritmul alert de lucru, cafeaua, tigara si alcoolul mai mascheaza din simptome. Unele dintre ele constientizeaza problema imediata si apeleaza la ajutorul unui specialist care le trateaza punctual - in special cu medicamente cu efect antidepresiv ( "Prozac" 
- Seroxat etc, un doctor stie mai bine ce se prescrie in functie de pacient si de gravitatea cazului ) si/sau cu anumite tipuri de anticonceptionale, insa nu ajung la un tratament real al problemei de fond. Oricum, nu depresia e problema cea mai grava aici, ci groaza ca si-ar putea pierde pozitia sociala daca apeleaza la "downshifting".
- Seroxat etc, un doctor stie mai bine ce se prescrie in functie de pacient si de gravitatea cazului ) si/sau cu anumite tipuri de anticonceptionale, insa nu ajung la un tratament real al problemei de fond. Oricum, nu depresia e problema cea mai grava aici, ci groaza ca si-ar putea pierde pozitia sociala daca apeleaza la "downshifting".
QUOTE(DanCld @ Oct 19 2006, 16:28)
Oricum, nu depresia e problema cea mai grava aici, ci groaza ca si-ar putea pierde pozitia sociala daca apeleaza la "downshifting".
Total adevarat. Teama continua cu sau fara "downers". Pur si simpu angoasa de esec, sau inlaturare din post, ca sa nu mai tinem cont si de competitia dintre ele, ca deja ne largim aria de acoperire a subiectului cu dublu
QUOTE(Vlad_Draku @ Oct 19 2006, 14:51)
Sincer consider o slabiciune faptul ca nu-si pot pastra gandul liber. De ce nu pot atunci cand ies de pe usa de la servici sa inchida usa (la propriu, dar mai ales la figurat). Sa inchida tot acolo pana a doua zi si sa-si ia gandul de la tot ce se intampla acolo. Sa traiasca si ele macar cateva ore pe zi.
in conditiile in care nu stii daca ai un loc de munca stabil, tragi de-ti vine acru pentru a-ti pastra postul. nu este vorba de pozitia sociala in cele mai multe cazuri. ci de nesiguranta zilei de maine. oricare dintre cei doi membri ai unui cuplu poate ramane fara job. cand la mijloc mai sunt si rate la casa/masina/electrocasnice si eventual si copil/copii, deja intri in transa si muncesti de-ti ies ochii pentru a face bani. companiilor angajatoare le convine, si din cand in cand se mai vantura prin firma fraze de genul "nimeni nu este de neinlocuit". se fac trimestrial evaluari, se posteaza la mica publicitate si pe site-ul firmei anunturi de angajari. mai mult sau mai putin, toti ne simtim amenintati de chestia asta. mai ales cand si daca esti angajat si daca esti somer, aceleasi facturi le primesti in fiecare luna.
consider ca exista putine femei obsedate de cariera in romania (procentual). mai multe sunt cele care muncesc pe branci pentru a nu-si pierde jobul. si este o diferenta intre cele doua, chiar daca din avion nu se vede.
Eu cred ca "it's a matter of choice", si de cat te intinzi cu plapuma. Nevasta-mea are o slujba normala cu program fix, nu castiga foarte mult dar vine si pleaca la ora fixa, are week-end-ul liber si toata lumea e fericita. Si n-am facut niciodata rapoarte sau comparatii, ci numai suma salariilor, si din aia traim, platim facturi etc!
Am vazut aici ca au CASCO cu 5% mai ieftin. Pentru Renault e oferta in principal! Pare OK... uitati-va si voi!
Aceasta este o versiune simplificatć a paginii originale. Pentru a vizita versiunea originala click aici.