Dreptate curata si adevar din plin...
Normal ca adaistii fanatici nu vad nici un corupt in PNL-PD-ADA-PNTCD-PPCD-CDR, pai justitia care o fac cum vor nu le va arata niciodata coruptia. Ei le fura, ei isi dau NUP-uri.
QUOTE
Dosarul „Casa părinților Monicăi Macovei“ – închis pentru că există fapta, nu și făptuitorul!
Ramona LICĂ
Dosarul privind casa părinților ministrului Justiției Monica Macovei a fost închis de procurorii Parchetului instanței supreme. Astfel, magistratul Luana Stancu, precum și fostul președinte al Secției Civile din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Dănuț Cornoiu, au obținut neînceperea urmăririi penale, motivarea procurorilor fiind una bizară. Și anume, în cazul Luanei Stancu, care a fost președintele completului ce a judecat respectivul dosar ajuns în mâna ei pe “ușa din dos”, procurorii spun “că nu există elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, sub aspectul căruia aceasta a fost cercetată”.
Pe de altă parte, anchetatorii motivează NUP-ul în cazul “Cornoiu” astfel: “Fapta nu a fost comisă de către acesta”. În concluzie, fapta există, dar nu există făptuitor, atâta timp cât Luana Stancu nu poate fi acuzată de abuz în serviciu, iar Cornoiu nu a comis fapta.
Și totuși, decizia procurorilor Parchetului General este contrară actelor premergătoare înfăptuite de procurorii DNA, unde, inițial s-a aflat dosarul. Procurorii anticorupție au fost cei care au descoperit că între familia Popa, care locuia în aceeași clădire unde stăteau și părinții lui Macovei, și judecătoarea Luana Stancu există o legătură personală, doctorul Bogdan Popa fiind cel care l-a operat pe soțul judecătoarei Luana Stancu. Este vorba de Emilian Stancu, președintele Asociației Criminaliștilor din România. Se pare însă că, în opinia anchetatorilor -care au “spălat” acest dosar - această legătură între Popa și Emilian Stancu nu are nici un numitor comun cu mutarea dirijată, (în locul celei aleatorii), a cauzei de la un complet la altul. În plus, cu toate că Consiliul Superior al Magistraturii l-a găsit vinovat pe Dănuț Cornoiu de încălcarea flagrantă a Reformei privind repartizarea aleatorie a dosarelor, hotărând în acest sens, excluderea sa din magistratură, procurorii Parchetului General l-au găsit “curat”.
Reamintim că, la vremea respectivă, procurorii DNA s-au autosesizat, dupa apariția dezvăluirilor din Gândul, iar DNA a trimis dosarul Parchetului Înaltei Curți, apreciind că faptele cercetate nu reprezintă infracțiuni de corupție, ci eventual de abuz în serviciu.
Părinții ministrului Justiției, Silvia și Vasile Gherghescu, precum și vecinii lor, familia Popa, au câstigat un imobil naționalizat în urma unui proces care s-a judecat cu încălcarea flagrantă a legilor în vigoare. Este vorba, culmea, chiar de legile pe care ministrul Monica Macovei – la solicitarea imperativă a Uniunii Europene – le-a promovat și susținut: repartizarea aleatorie a dosarelor și continuitatea completului de judecată. În acest caz, nu a fost însă vorba de așa ceva, ci de un blat în toată regula. Care este însă, pe scurt, povestea acestui proces? În iulie 1996, Ana Maria Petrini a trimis notificări atât familiilor Gherghescu și Popa, cât și societății Apolodor (fostul ICRAL al sectorului 2), în care a arătat că este proprietarul imobilului din Intrarea Ioanid nr. 3, pe care îl revendică. Din acest moment, conform legii, Gherghescu și Popa nu mai puteau să cumpere, iar Apolodor nu mai putea să vândă. Legea a fost însă dată la o parte, iar vânzarea s-a perfectat în octombrie 1996. După apariția Legii 10 / 2001, Ana Maria Petrini a dat în judecată familiile Gherghescu și Popa și a câștigat procesul atât la Tribunalul București, cât și la Curtea de Apel București. A urmat recursul judecat la Înalta Curte. Conform procedeului amintit mai sus, calculatorul a stabilit primul termen de judecată pe data de 24 iunie 2005, la Completul nr. 1, care a fixat următoarea înfățișare pe data de 23 septembrie a.c. În ziua respectivă însă, surpriză totală: magistrații Completului nr. 1 au cerut dosarul, care nu mai era de găsit. El a apărut însă la Completul nr. 2 care, deși nu fusese învestit cu soluționarea cauzei respective, s-a grăbit să încalce prevederile legale și să dea câștig de cauză familiilor Gherghescu și Popa. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care – după numeroasele condamnări la CEDO ale statului român – Justiția din România și-a schimbat practica, în sensul că nu mai dă câștig de cauză foștilor chiriași care au cumpărat cu rea-credință imobilele, adică celor care fuseseră notificați de proprietar.
Ramona LICĂ
Dosarul privind casa părinților ministrului Justiției Monica Macovei a fost închis de procurorii Parchetului instanței supreme. Astfel, magistratul Luana Stancu, precum și fostul președinte al Secției Civile din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Dănuț Cornoiu, au obținut neînceperea urmăririi penale, motivarea procurorilor fiind una bizară. Și anume, în cazul Luanei Stancu, care a fost președintele completului ce a judecat respectivul dosar ajuns în mâna ei pe “ușa din dos”, procurorii spun “că nu există elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, sub aspectul căruia aceasta a fost cercetată”.
Pe de altă parte, anchetatorii motivează NUP-ul în cazul “Cornoiu” astfel: “Fapta nu a fost comisă de către acesta”. În concluzie, fapta există, dar nu există făptuitor, atâta timp cât Luana Stancu nu poate fi acuzată de abuz în serviciu, iar Cornoiu nu a comis fapta.
Și totuși, decizia procurorilor Parchetului General este contrară actelor premergătoare înfăptuite de procurorii DNA, unde, inițial s-a aflat dosarul. Procurorii anticorupție au fost cei care au descoperit că între familia Popa, care locuia în aceeași clădire unde stăteau și părinții lui Macovei, și judecătoarea Luana Stancu există o legătură personală, doctorul Bogdan Popa fiind cel care l-a operat pe soțul judecătoarei Luana Stancu. Este vorba de Emilian Stancu, președintele Asociației Criminaliștilor din România. Se pare însă că, în opinia anchetatorilor -care au “spălat” acest dosar - această legătură între Popa și Emilian Stancu nu are nici un numitor comun cu mutarea dirijată, (în locul celei aleatorii), a cauzei de la un complet la altul. În plus, cu toate că Consiliul Superior al Magistraturii l-a găsit vinovat pe Dănuț Cornoiu de încălcarea flagrantă a Reformei privind repartizarea aleatorie a dosarelor, hotărând în acest sens, excluderea sa din magistratură, procurorii Parchetului General l-au găsit “curat”.
Reamintim că, la vremea respectivă, procurorii DNA s-au autosesizat, dupa apariția dezvăluirilor din Gândul, iar DNA a trimis dosarul Parchetului Înaltei Curți, apreciind că faptele cercetate nu reprezintă infracțiuni de corupție, ci eventual de abuz în serviciu.
Părinții ministrului Justiției, Silvia și Vasile Gherghescu, precum și vecinii lor, familia Popa, au câstigat un imobil naționalizat în urma unui proces care s-a judecat cu încălcarea flagrantă a legilor în vigoare. Este vorba, culmea, chiar de legile pe care ministrul Monica Macovei – la solicitarea imperativă a Uniunii Europene – le-a promovat și susținut: repartizarea aleatorie a dosarelor și continuitatea completului de judecată. În acest caz, nu a fost însă vorba de așa ceva, ci de un blat în toată regula. Care este însă, pe scurt, povestea acestui proces? În iulie 1996, Ana Maria Petrini a trimis notificări atât familiilor Gherghescu și Popa, cât și societății Apolodor (fostul ICRAL al sectorului 2), în care a arătat că este proprietarul imobilului din Intrarea Ioanid nr. 3, pe care îl revendică. Din acest moment, conform legii, Gherghescu și Popa nu mai puteau să cumpere, iar Apolodor nu mai putea să vândă. Legea a fost însă dată la o parte, iar vânzarea s-a perfectat în octombrie 1996. După apariția Legii 10 / 2001, Ana Maria Petrini a dat în judecată familiile Gherghescu și Popa și a câștigat procesul atât la Tribunalul București, cât și la Curtea de Apel București. A urmat recursul judecat la Înalta Curte. Conform procedeului amintit mai sus, calculatorul a stabilit primul termen de judecată pe data de 24 iunie 2005, la Completul nr. 1, care a fixat următoarea înfățișare pe data de 23 septembrie a.c. În ziua respectivă însă, surpriză totală: magistrații Completului nr. 1 au cerut dosarul, care nu mai era de găsit. El a apărut însă la Completul nr. 2 care, deși nu fusese învestit cu soluționarea cauzei respective, s-a grăbit să încalce prevederile legale și să dea câștig de cauză familiilor Gherghescu și Popa. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care – după numeroasele condamnări la CEDO ale statului român – Justiția din România și-a schimbat practica, în sensul că nu mai dă câștig de cauză foștilor chiriași care au cumpărat cu rea-credință imobilele, adică celor care fuseseră notificați de proprietar.
