hai ca imi fac timp sa iti fac pe plac radule si o sa postez aici totul ceea ce ai pus mai sus (IMG:
http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/peacefingers.gif)
Izolații termice sau Termoizolații care au rolul de a reduce pierderile de căldură prin elementele clădirii astfel încât în interiorul construcțiilor să se realizeze condiții de confort termic
Izolatii fonice care au rolul să atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construcții și instalații în scopul realizării condițiilor de confort acustic
Izolații hidrofuge sau Hidroizolații care au rolul de a împiedica pătrunderea apelor în interiorul clădirii sau în elementele de construcție
Betonul este un amestec de pietriș, nisip, ciment și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă și care se folosește în construcții.
Betoanele celulare se obțin prin provocarea unor reacții chimice urmate de o degajare de gaz în pasta de ciment ori într-un mortar de ciment sau var cu agregat fin (gazbeton), betoane cu spumă (spumbeton). Conductivitatea termică a betoanelor celulare în stare uscată este mică, urmare a structurii lor microporoase omogene. O mare influență asupra conductivității termice o are umiditatea. Sub influența umiditații conductivitatea termică crește rapid.
Betoanele macroporoase se obțin prin alegerea unei granulozități speciale a agregatelor, care pot fi grele-compacte sau ușoare-poroase. Partea fină din agregat se elimină, iar cantitatea de apă și ciment se dozează astfel încât fiecare granulă să fie învelită cu o peliculă fină de ciment, fară ca golurile dintre granule să fie umplute.
Betoanele ușoare sunt acelea care au o greutate mai mică de 2000kg/mc, în scopul dobandirii de calitați termoizolatoare. In compoziția lor intra de la agregate anorganice(minerale), la cele naturale(vegetale) sau artificiale(polimeri); densitatea la gramadă a agregatelor ușoare este mai mică.
MortarMaterial ca o pasta, pregatit dintr-un amestec de ciment, nisip, var și apa, folosit ca element de legatura in zidarie pentru fixarea caramizilor la constructia unui perete sau pentru tencuit tavane, pereti sau suprafetele exterioare ale unei case.
Tencuiala Tencuiala reprezinta stratul de mortar aplicat pe tavanul si pe suprafata peretilor unei camere pentru a le proteja de diversi factori ca umiditate, caldura, lumina si pentru a realiza o netezire a acestora.
PUG Plan Urbanistic General
PUD Plan Urbanistic de Detaliu
CUT - Coeficientul de utilizare a terenului -
este raportul dintre suprafata desfasurata a constructiei (suma suprafetelor tuturor nivelelor) si suprafata totala a terenului.Este limitat superior de prevederile planului urbanistic.
POT - Procentul de ocupare a terenului -
este raportul dintre suprafata pe care se construieste si suprafata totala a terenului. Este limitat superior de prevederile planului urbanistic.
Casa la rosu contine fundatia, ridicarea peretilor si structura acoperisului pe care se va monta ulterior invelitoarea.
Casa la cheiecontine, in plus fata de casa la rosu, toate finisajele si racordarea la utilitati, respectiv:
finisaje exterioare (invelitoare acoperis, geamuri termopan, tencuieli exterioare)
finisaje interioare (tencuieli interioare, gresie, faianta, parchet, usi acces)
instalatii sanitare (chiuveta, cada / dus, vas toaleta, robineti bucatarie / baie, racorduri)
instalatii termice (centrala termica, calorifere, racorduri)
instalatii electrice (intrerupatoare, prize, retea electrica)
Abraziune Eliminarea unui strat superficial de grosime constanta sau variabila. Solicitarea este in general asociata cu circulatia pe suprefete de calcare sau de rulare. In cazul existentei unei astfel de solicitari, un strat superficial cu rezistenta specifica trebuie in general aplicat.
Accelerator de priza Aditiv folosit pentru a accelera intarirea unui material compozit (beton, mortar, etc.), actiune necesara in perioade friguroase sau pentru interventii de urgenta. Accelerarea prizei se refera la marirea vitezei de intarire a liantului principal din respectivul amestec
Adezivitate Proprietate a liantilor de a adera la granulele prezente in materialul compozit (mortar, beton, etc) si prin intarire de a transmite tensiuni mecanice intre respectivele granule
Aditiv Substanta ce se adauga unui amestec pentru a ii imbunatati una sau mai multe proprietati. Termen folosit in general in retetele de preparare a betoanelor si mortarelor.
Agregat mineral Granule, de diferite dimensiuni, de origine minerala, obtinut fie prin excavare din rauri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit in special pentru prepararea betoanelor si mortarelor.
Alicarie Orice amestec de sparturi care prezinta o rezistenta la compresiune relativ ridicata. Sparturile pot proveni din caramida, betoane sau mortare. Sun potrivite pentru executarea betoanului de slaba rezistenta pentru fundatii (asa numitul beton ciclopian).
Armare cu cabluri Tip de armare folosind cabluri aderente sau neaderente la beton, eventual post-tensionate sau pre-tensionate.
Armatura Elemente (in general metalice) introduse intr-un material cu rezistenta slabe la intindere in vederea preluarii si redistributiei eforturilor; (inst.) Orice element care serveste controlului curgerii unui fluid sau a unui gaz (robinet, vana, etc.) intr-o retea specifica.
Asfalt Nume generic pentru betonul asfaltic.
Axa Locul geometric al centrelor de greutate al tuturor sectiunilor normale pe una dintre fetele longitudinale ale elementului de constructie
Axa (principala) de deformatie
Forma geometrica a axei corespunzatoare formei deformate a elementului de constructie. In constructii este folosita ipoteza micilor deformatii in marea majoritate de studiilor structurale. Daca elementul nu este liniar atunci termenul trebuie inlocuit cu suprafata de deformatie, in cazul elementelor plane (placi, grinzi perete, etc) sau cu o notiune mai putin concreta in cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundatii izolate).
Baraj Element complex de constructie, avand in general rolul de a impiedica deplasarea unui material (apa, teren, etc)
Bariera de vapori Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior catre exterior.
B.C.A. Beton Celular Autoclavizat. Poate contine ciment. Amestecul spumat este supus unei temperaturi ridicate si unei presiuni mari de vapori (8-12 atm.), ceea ce determina intarirea amestecului spumat (autoclavizare).
B.C.U. Abreviere pentru Beton Celular Usor. In afara de aceasta mai exista abrevieri de genul BCU (a nu se confunda cu Biblioteca Centrala Universitara) sau BCFA (Beton Celular Fara Autoclavizare). Contine ciment in mortar realizat, in general, cu nisip 0-3. Spuma este preparata separat dintr-o substanta tensioactiva. Mortarul si spuma se amesteca, dupa care pasta obtinuta se toarna in forme
Beton armat Beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu bare si cel armat dispers pot exista.
Beton asfaltic Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat.
Beton precomprimat Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare.
Cadru Ansamblu format din minimum doi stalpi si o grinda; Cadru plan: toate elementele sunt cuprinse intr-un plan; Substructura de forma unei
rame.
Caldura de hidratare Energia termica degajata in timpul reactiei ciment-apa cand incepe formarea gelurilor solide specifice cimentului intarit.
Capacitate portanta Incarcare maxima suportata de catre un element, substructura sau structura; Termenul trebuie folosit cu precautie si in stricta corelatie cu rolul elementului sau substructurii in interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de incarcare, capacitatea portanta si tipul incarcarii fiind notiuni nedisociabile.
Captuseala de caramizi Caramida rosie (arsa) obisnuita poati fi folosita pentru protectia hidroizolatiilor verticale, in timp ce in situatii speciale (cosuri de fum) este necesara o caramida avand caracteristici de rezistenta la principalul factor agresiv (de ex. caramida refractara).
Caramida nearsa Argila amestecata cu fibre in vederea armarii disperse, eventual aditivata. In Romania are denumiri precum chirpici sau voioage. Daca este pusa in opera in mod corespunzator, acest tip de material este o alternativa (in anumite situatii) la caramida arsa, destul de mare consumatoare de combustibil fosil in timpul producerii. Este posibila producerea de caramida nearsa prin procedee semi-industriale.
Castel de apa Rezervor plasat la inaltime si care asigura alimentarea unei retele prin intermediul gravitatiei, ridicarea lichidului la inatime fiind singura operatie care necesita un sistem de pompare
Cenusa zburatoare Reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenata in plan vertical prin fenomenul de convectie. Unele cenusi zburatoare pot contine compusi de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic. Acesti compusi recomanda utilizarea lor alaturi de ciment pentru prepararea betonului
Ceramica Argile selectate in amestec, eventual aditivi, avand diferite forme, obtinute prin ardere, fiind sau nu glazurate. Materialele de tip ceramic au o rezistenta mare la abraziune si rezista la temperatura ridicata. Dezavantajele sunt: in general sunt casante, au densitate (implicit masa) ridicata si transmisie termica foarte buna (nu incercati sa izolati termic cu gresie!). Rezistenta mare la abraziune respectiv conlucrarea buna cu substante de acoperire (de tip glazuri) fac ceramica foarte utilizatasub forma de gresie si faianta. Caramida arsa intra de asemenea in categoria ceramicilor.
Cheie de bolta Punctul cel mai inalt al unui arc sau al unei bolti.
Chirpici Caramida din argila nearsa, uscata la soare, in general in stive. Pentru armare dispersa sunt folosite fibre vegetale, in general paie de cereale. Anumite tipuri de argile locale armate dispers pot atinge rezistente convenabile pentru constructia unei case parter cu pod. Daca argila este stabilizata iar in locul fibrelor vegetale sunt folosite deseuri din poliester, rezistenta poate fi marita, fara a arde combustibili fosili si a extinde efectul de sera. Oricum, unele precautii suplimentare sunt necesare, mai ales in zone seismice.
Cintru Cofraj curb destinat constructiei (sau turnarii) unui arc sau a unei bolti; demontarea cofrajului se numeste descintrare (neoficial).
Coama Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la partea lor superioara.
Cofraj Structura indepedenta cu rolul de a sustine un amestec intial vascos, care se va intari dupa turnare si a carui forma va fi data de suprafata interioara a cofrajului. Daca o parte din cofraj nu se recupereaza prin decofrare si ramane ca parte componenta a elementului obtinut dupa intarirea amestecului vascos (in general, beton), atunci acea parte se numeste cofraj pierdut. Cofrajul pierdut poate sau nu sa aiba un rol structural.
Compozit Element de constructie format din mai multe materiale. Un material neomogen ar putea fi numit, de asemenea, material compozit.
Compresiune Actiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de constructie.
Consola Element avand un capat incastrat si unul liber; este asimilat impropriu unei grinzi.
Contravantuire Substructura avand rolul de a limita deplasarile din incarcari orizontale.
Cornisa Orice parte decorativa sau avand si rol functional care se pozitioneaza deasupra unui alt element si ii depaseste planul vertical, avand un rol de protectie atmosferica asupra respectivului element. Origine in latina literara (coronix), altfel spus un fel de coroana.
CoroziuneDegradare chimica a unui element de constructie. Exemplele de coroziune includ ruginirea elementelor din otel sau atacul apelor freatice sulfuroase asupra betonului.
Cos de fumElement complex de constructie destinat asigurarii evacuarii unor gaze, fie prin fenomenul de convectie (tiraj natural) fie prin combinarea convectiei cu sisteme de pompe (tiraj fortat).
Cupola Structura sau substructura de forma curba, semi-sferica in acceptiune comuna; folosita in general pentru acoperisuri, dar si pentru structuri integrale; data fiind forma, transmiterea incarcarilor catre sol se face prin eforturi predominante de compresiune, astfel incat cupola a fost asimilata si de eschimosi prin renumitul igloo.
Decantor Recipient folosit (de ex. in statiile de epurare) pentru a permite solidelor dintr-un lichid sa coboare catre suprafata sa inferioara.
Decapare Operatie de curatare de impuritati de tipul hidrocarbonatilor (grasimi, uleiuri, etc) o suprafata metalica, in vederea unei executiei unei suduri sau lipiri.
Deformatie Deplasarea raportata la unitate de lungime; Deformatia unghiulara -- masura schimbarii marimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu forma initiala rectangulara; Deformatiile se mai numesc si deplasari specifice si reprezinta corespondentul infinetesimal al deplasarii (marime finita).
Deformatie plastica Deformatie care nu se anuleaza atunci cand incarcarea inceteaza (se mai numeste si deformatie remanenta).
Deschidere Distanta intre reazeme intr-un plan transversal al unei structuri.
Determinate, structuri static Structuri pentru care numarul gradelor de libertate blocate (glb) este egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp). Notiunea se aplica si elementelor componente. Daca glb < glp, structura este un mecanism.
Diafragma In cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fara bulbi sau samburi, si care poate prelua si incarcari orizontale prin eforturi de forfecare.
Dig Parapet construit impotriva deplasarii unor fluide catre o incinta. A se vedea baraj si zid de sprijin deoarece digul functioneaza ca o combinatie a celor doua.
Dolie Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la partea lor inferioara.
DomCupola circulara sau eliptica in plan, circulara sau dupa o alta curba in sectiune verticala; termenul are origine ecleziasta date fiind formele acoperisurilor principale, traditionale la acest gen de constructii in anumite stiluri sau curente.
Dom geodezic Structura de forma sferica, realizata de obicei din bare, avand nodurile pe o suprafata sferica.
Duritate BRINELL Valoare obtinuta in urma utilizarii ca obiect de penetrare a unei sfere din material dur, mai de mult din otel, in ultimul timp realizata dintr-un aliaj de tungsten-carbid. Diametrul urmei sferei comprimate pe suprafata materialului test da masura duritatii acestuia.
Duritate MARTENS Duritate activa. Duritatea a fost definita in mod conventional ca rezistenta unui material la penetrarea permanenta de catre un alt material mai dur, prin masurare dupa incetarea fortei de presiune, astfel incat deformatia elastica sa nu fie luata in considerare. [dupa National Physical Laboratory -- Marea Britanie]
Ecluza Sistem pentru asigurarea modificarii nivelului apei in vederea asigurarii circulatiei navelor fluviale in directia sensului de curgere sau in sens invers (a se vedea de ex. sistemul hidroenergetic Portile de Fier).
Eflorescenta Formatiune asemanatoare cu florile de mina care se formeaza la suprafata tencuielilor (in general) si care apare din cauze cum ar fi ploile acide. In urma unor reactii chimice se elibereaza progresiv saruri din masa tencuielii, care sunt antrenate la suprafata ei. Pot sa indice si defecte ascunse ale instalatiilor de apa.
Efort (1) Integrala tensiunilor intr-o sectiune transversala; (2) Integrala produselor tensiune x brat-de-parghie in cazul momentelor.
efort axial Integrala tensiunilor normale intr-o sectiune. A se vedea Principiul sectiunilor din Rezistenta materialelor si Teoria elasticitatii si plasticitatii.
EmpiricFormula sau metoda bazata pe observatii experimentale, fara baza teoretica.
Eoliangenerator Generator de curent electric folosind energia vantului; vantul poate fi natural sau poate fi un curent de aer intr-un tub vertical inalt si format prin efectul de convectie; ambele depind de fenomene naturale, dar costul investitiei pare mai redus pentru primul tip.
Etrier Componenta de armare cu bare independente, cu rol de armare transversala, la grinzi, nervuri si stalpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat). Rol esential in asigurarea rezistentei elementelor liniare si in cresterea ductilitatii lor. Folosirea lor in mod neglijent a cauzat cele mai multe prabusiri de structuri din beton armat.
Fisura Locul geometric al punctelor in care continuitatea materialului este intrerupta; fisura poate fi virtuala numai in cadrul studiilor structurale.
Foraj Sapatura verticala, cu adancime mult mai mare in comparatie cu diametrul. In constructii, forajul este legat in general de studiul geotehnic si are rolul recoltarii de probe de teren pe o linie verticala ce trece printr-un punct al amplasamentului. Cu cat suprafata amplasamentului este mai mare, cu atat numarul necesar de foraje este mai ridicat, data fiind neomogenitatea solului. Un alt tip de foraj, in ingineria civila, este legat de detectarea si eventual exploatarea panzelor freatice aflate la diverse adancimi. Enumerarile nu sunt exhaustive.
forta Marime vectoriala; actiune care produce deplasari in sau pe frontiera unui mediu.
FORTRANLimbaj de programare cu orientare catre rezolvarea de probleme stiintifice si tehnice; acronim al expresiei FORmula TRANslate.
Fosa septicaRezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbtie (vidanjare) si care nu permite apelor uzate sa se scurga in sol.
Freta Bara sau cablu din otel, inglobat sau la suprafata unei structuri, care are on rol de confinare (strangere, continere) a materialului aflat in volumul circumscris; infasurare; se foloseste in general la betonul armat si precomprimat.
Freyssinet, Eugène Inginer francez (1879-1962), parintele betonului precomprimat. (Observatie: principiul pretensionarii structurale s-a extins si prin adoptarea postcomprimarii dar si prin aplicarea la structuri din alte materiale, de exemplu la structuri metalice).
Fundatie In general, sub-structura cu rolul de a prelua sarcini de la o structura si de a le transmite solului. Termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specifica tipul si marimea sub-structurii in cauza.
Fundatie, cedare Cedarea sub-structurii fundatiei din cauze cum ar fi tasari diferentiate sau ruperea terenului de fundare datorita tensiunilor de forfecare.
Fundatie, continuaBloc de fundare in forma de retea, utilizat in general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pereti).
Fundatie, elastica Fundatie izolata sau continua la care elementul de transmitere a sarcinii catre sol este si componenta structurala directa.
Fundatie, izolata Fundatie cu bloc de fundare de forma poligonala (dreptunghi in general), sub stalpi sau sub nodurile retelelor de grinzi. A nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundatia.
Gazometru Rezervor pentru inmagazinarea gazelor, putand avea si rol de tampon in vederea regularizarii presiunii intr-o retea.
Glaf Element care se monteaza la baza unei ferestre, pe portiunea de zid interior, cu rol de protectie a zidului, de izolare si decorativ. Elementul corespunzator pentru exterior, denumit (mai de mult) solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind glaf de exterior.
Glulam Lamele din lemn care formeaza prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, in general, la eforturi de incovoiere. Suportarea unor eforturi de compresiune excentrica nu este exclusa. Material compozit negranular.
Granulometrie Distributia procentuala in masa sau in volum a diametrelor unor granule intr-un amestec. In cazul granulelor neregulate (agregate pentru beton, de ex.) diametrul este acelasi cu diametrul ochiului ciurului prin care trece respectiva granula. Granulometria este foarte importanta pentru obtinerea de betoane de calitate cu un consum redus de ciment.
GrindaElement de constructie supus la un efort preponderent de incovoiere dreapta sau oblica. Eforturile axiale sunt considerate neglijabile. Eforturile de forfecare incep sa fie importante pentru anumite raporturi intre dimensiunile (medii) ale sectiunii transversale si deschidere (distanta intre reazeme).
Grinda cu zabrele Retea planara de bare, conectate in diferite moduri, in asa fel incat, daca anumite restrictii constructive sunt respectate, rezulta eforturi de incovoiere foarte mici in bare si cu un consum mic de material; recomandate la deschideri mari si poduri.
Grinda secundara / principalaGrinzi apartinand unui planseu la care placa se considera a fi sustinuta de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit incarcarile unor grinzi de dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarca pe pereti sau stalpi (Partitionare structurala).
Hidrocarbura Compus chimic natural in care hidrogenul si carbonul sunt singurele elemente chimice prezente sau sunt predominante (ex.: metan CH4).
Hidrometrie Masurarea si analiza fluxurilor de apa. (American Society of Civil Engineers). Prin flux intelegem in context o curgere a lichidului printr-o sectiune (profil transversal) determinat.
Hidrotehnica, constructie Constructie avand scopul de a controla curgerea apei. Barajele si digurile sunt exemple de constructii hidrotehnice.
Higrometru Aparat pentru masurarea umiditatii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru determinarea continutului de apa libera (evaporabila) dintr-un material.
Higroscopic Material capabil sa atraga apa din mediul inconjurator, intrand sau nu in reactie cu ea. Vata minerala poate atrage umiditate atmosferica ce se condenseaza la suprafata dar fara a urma o reactie chimica. Cimentul atrage apa din aer dar intra imediat in reactie cu ea, de unde deprecierea cimentului pastrat in spatii umede (pentru utilizare ulterioara, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umplutura).
IgnifugareReducerea sensibilitatii la actiunea focului a unui element de constructie.
Igrasie Rezultatul acumularii de apa in porii materialelor componente a unei zidarii prin absorbtia prin capilaritate.
Izotropie Caracteristica (de cele mai multe ori ipotetica) a unui material din care este constituit un element de constructie de a avea proprietati elastice si plastice identice, in orice directie ar fi orientat un vector tensiune, in oricare punct al sau.
Joanta Imbinare
L.E.A. (LEA)
Abreviere pentru Linii Electrice Aeriene
Lemn stratificat A se vedea glulam la litera G. Termenul la care este facuta trimiterea presupune utilizarea de adezivi. Conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizata si prin alte procedee, de exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.
Lovitura de berbec Efectul inertial al unei acumulari de masa lichida pe o conducta. Poate produce distrugerea instalatiei de transport.
LucrabilitateMasura a consistentei (vascozitatii) betonului prospat si care poate fi masurata simplu prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaza pomparea si invelirea armaturilor iar una mai scazuta duce in general la rezistente mai mari; lucrabilitatea se alege conformm normativelor si se regleaza prin aditivarea betonului, mai degraba decat prin adaugare de apa in exces.
Mozaic Placaj al unei suprafete realizat din elemente eterogene. Marmura, ceramica, agregate colorate, sticla si smaltul sunt folosite cel mai des. Mozaicul clasic consta din aranjamente artistice realizate prin lipire de suprafata de lucru a bucatilor minerale alese. Mozaic este denumit, impropriu, amestecul intr-un beton de pardoseala a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin slefuirea suprafetei materialului intarit.
Nacela Structura metalica (in general), ridicata sau avand sistem propriu de tractiune pe verticala (cataratoare, auto-ridicatoare) folosita ca mijloc de transport de materiale si/sau muncitori, fie la constructii inalte fie la constructii unde alte mijloace de transport pe verticala nu sunt posibile. Face obiectul unor omologari speciale in Romania (ISCIR). Masurile de securitate a muncii trebuie atent studiate, in special in legatura cu viteza vantului.
Naos (Nava)
-- Spatiul central dintr-o biserica, in succesiunea pronaos - naos - altar.
Nedeterminate, structuri staticStructuri pentru care numarul de grade de libertate blocate depaseste numarul de grade de libertate posibil, in functie de sistemul de referinta ales (liniar, planar, spatial). Aceeasi notiune se aplica si elementelor componente (nedeterminare interioara).
Nervura Grinda secundara, rezemand pe o grinda principala, in cazul unui planseu cu grinzi si nervuri; element de rigidizare dupa o dreapta sau o curba.
Noroi bentonitic Argila bentonitica dizolvata in apa, amestecul fiind utilizat la stabilizarea peretilor forajelor sau peretilor mulati. Noroiul bentonitic isi datoreaza efectele tixotropice continutului mare de montmorilloniti. Pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sa se faca prin tuburi, incepand de la adancimea maxima spre cota superioara.
OSB Sau O.S.B.
Este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board. Materialul este realizat sub forma unor panouri care contin lemn de diferente esente (inclusiv moale). In cursul procesului de productie se realizeaza tratarea cu o ceara a lemnului taiat in felii (lungime pana la 12cm, latime cca 2cm), formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective, in anumite conditii de presiune si temperatura. Se obtin panouri foarte rezistente la solicitari mecanice, de diferite grosimi.
Otel beton Otel folosit pentru armarea betonului. Caliatatile clasice sunt OB37 cu suprafata neteda (lisa) si PC52 si PC60 (Profilat la Cald) cu suprafata striata. PC90 poate fi folosit la beton cu precomprimare partiala. Alte denumiri generice vor aparea probabil. Partea numerica a denumirii calitatii este in relatie directa cu rezistenta de calcul. Relatia este fie standardizata fie indicata de catre producator, fie continuta intr-o norma sau agrement tehnic.
Palplansa Element executat din tabla de otel (mai demult, din lemn de esenta tare) prin profilare si folosit cu rol de structura verticala de sustinere a unei sapaturi. Sistemul mai cuprinde (pentru adancimi mai mari) si spraituri.
Panza freatica Suprafata de demarcatie intre doua straturi impermeabile prin care apa poate circula.
Pardoseala Element de constructie, in general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafete pentru circulatie si asezata intr-un spatiu interior
Pilon Element care preia o sarcina predominant verticala
Placa Element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticala a spatiului construit si care are intotdeauna si un rol portant.
Planseu Ansamblul format din grinzi (optional), nervuri (optional) si placi plane sau bolti.
Polietilena Polimer utilizat in foarte multe aplicatii. In functie de densitate, se imparte in categoriile: (a) densitate scazuta (LDPE: low-density), ((IMG:
http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/cool.gif) densitate medie (MDPE: medium-density) si © densitate ridicata (HDPE: high-density).
MDPE (cu densitatea variind intre 925 si 940 kg/mc) si HDPE (cu densitatea variind intre 941 si 965 kg/mc) au aplicatii in constructii
Polivinil Acetat de:
Prescurtat: PVA. Substanta cu proprietati adezive larg folosita in constructii. Cunoscuta si sub denumirea de aracet.
Polivinil, clorura de
Prescurtat: PVC. Material plastic cu un cost scazut, care in functie de substantele de mixtura si/sau tratament, poate avea diferite proprietati mecanice. Folosit la fabricarea de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.
Prefabricat Element de constructie realizat in alt loc decat cel in care este situat santierul.
Pretensionare Procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers fata de cele provenite din exploatarea elementului/substructurii/structurii constructiei.
Procent de armare Aria armaturii raportata la aria sectiunii de beton si inmultita cu 100.
Profil U Evident, forma a sectiunii transversale care imita litera U. A se vedea si alte litere precum C si Z.
Radon Gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel din urma provenind din dezintegrarea uraniului; Prezent in anumite soluri si putand fi transportat prin intermediul mediilor poroase, in special prin fenomenul de convectie.
Rasina epoxidica 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obtine prin condensarea fenolului cu acetona, dupa care printr-o noua condensare cu epiclorhidrina se obtine rasina epoxidica. Proprietati mecanice excelente. [C. Nenitescu, Chimie organica, vol. I, EDP 1980]
Rasina formaldehidica Familie de substante organice obtinute, de exemplu, prin condensarea de fenol cu formaldehida, reactie care conduce la rasini sintetice de mare valoare tehnica, numite bachelite sau fenoplaste [C. Nenitescu, Chimie organica, vol. I, EDP 1980
Rasturnare In sens structural, tendinta de rotire a unei structuri in raport cu baza, provocata de forte orizontale si/sau de forte gravitationale care produc moment in raport cu centrul de greutate al structurii si care nu mai poate fi preluat de catre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din Pisa).
Ripare Procedeu de transport pe orizontala a unui element de constructie sau a unei substructuri in pozitia finala in structura. Procedeul permite pastrarea unei pozitii fixe a macaralei si este foarte util pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezinta o solutie universala in asemenea situatii.
Rost Spatiu liber sau dotat cu o garnitura intre doua structuri; rol in combaterea efectelor termice sau dinamice asupra structurilor.
Segregare Pierderea omogenitatii amestecului de agregate la beton prin separarea partii fine (cca. 0-3) de cea medie (cca. 3-16) si de cea cu granulatie mare ( > 16). Fenomenul este uneori confundat cu deficienta calitativa a stratului de acoperire al armaturii (strat incomplet).
Sol expansiv Tip de sol cu proprietatea de umflare sau contractie atunci cand cantitatea de apa continuta se modifica.
Soluri, armare Metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenta suplimentare ce se afla in conlucrare cu solul si imbunatatesc stabilitatea unui masiv. Utilizarea geotextilelor este o astfel de metoda la fel cum soil nailing (baterea in cuie a solului) este folosita cu precadere in Statele Unite.
Soluri, stabilizare Orice metoda care conduce la reducerea proprietatilor de contractie-umflare ale solului. Printre metodele de stabilizare se afla compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenusa zburatoare sau var.
Stalp Structura de rezistenta pentru preluarea sarcinilor verticale si a unor sarcini orizontale si transmiterea lor catre un suport aflat la baza sa. Stalpul poate consta dintr-o singura bara, dintr-un ansamblu de bare (ex. stalpii pentru sustinerea liniilor electrice aeriene) sau orice alta forma in care inaltimea este mult mai mare decat dimensiunile sectiunii transversale. Sensibilitatea la pierderea stabilitatii trebuie luata in considerare.
Structura in cadre In acceptiune generala, structura din bare drepte care formeaza un model spatial ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variatii pot sa existe.
Tensiune normala Forta perpendiculara pe un element infinitesimal de arie a unei sectiuni si uniform distribuita pe acel element, elementul fiind supus unei solicitari exterioare.
Tensiune tangentiala Forta aflata in planul unui element infinitesimal de arie a unei sectiuni a unui element sub solicitare exterioara
Aditivi pentru betonAditivii pentru beton sunt solutii sau pulberi care se adauga la prepararea sau dupa prepararea betonului, in scopul imbunatatirii unor proprietatii ale acestuia.
Tipuri de aditivi pentru betoane:
Plastifianti - intaresc lucrabilitatea betonului, reducerea apei;
Antrenori de aer - cresc durabilitatea betonului, marind rezistenta la ciclurile de inghet-dezghet;
Intarzaietori de priza - maresc timpul de punere in opera a betonului, foarte utili pe timp calduros;
Acceleratori de intarire - reduc timpul de intarire a betonului, recomandati pe timp friguros.
dictionar explicativ ilustrativ termeni constructii, incluzand termeni din toate domeniile de constructii
7th November 2009, 22:42
