DACII - originea românilor - 7.ooo BC - today

Am sa postez aici mai multe materiale ca baza de pornire in acest demers in cautarea originiilor noastre prin studiu etimologic si lingvistica comparata.

Asadar va propun o abordare lingvistica a problematicii.  



TRACO-DACII stramosii nostrii in grai si gene

CEEA ce pot spune momentan este ca DACII i-au influentat lingvistic puternic pe romanii din Balcani, iar romanii la randul lor au incercat sa aproximeze limba daca cu ceea ce cunosteau SI IATA un EXEMPLU:

Romanii rosteau DICERE, atunci au impus forma ZI / ZICE autohtona, dacica; apoi au aproximat VOX/ Box-cis, cu VACI (sansc.) Vah / VAC (sl.); apoi VERBA (putin utilizat in vorbire) aproximandu-l cu VOROVI (si ho-voriti / go-voriti; SLAVE).

In acest fel DACII au crescut frecventa in limba lor a unor termeni preferati de catre romani (o sinteza latino-daca) si s-a ajuns la limbi inrudite ori ce par inrudite (fara a lua in consideratie termenii latini ori neo-romanici din Rom^na literara).

Daca iei un dictionar Latin in mana, poti trage cate etimologii doresti, ... mai greu este sa explici vorba lui FILI, de ce latinitatea occidentala nu are aceste elemente, ori de ce EU gasesc aceste inadvertente daca lucrurile sunt cat se pot de clare !  
Q.e.d

DACA am dori sa intelegem limba dacilor, cred ca cea mai buna paralela am putea sa o facem cu Limba Rom^na populara veche (inainte de 1848-1875).

http://ro.wikipedia....u..._CĂąmpulung


Alt exemplu:

ZICE / SPUNE/ VOROVI / VOCE /boscorovi/ ... (glasui, grai);..................... VACIA (sans.) = voce.

La prima vedere avem origini latine: VOX/ BOX-cis / DICO-; Dicere / EXPONERE;


ZÎCI - ZÎCE - ZI <----------------->



Czech: (pro)mluvit
Danish: sige; tale
Dutch: spreken
Estonian: rääkima
Finnish: puhua
French: parler
German: sprechen
Greek: μιλώ, λέω
Hungarian: beszél
Icelandic: tala
Indonesian: berbicara
Italian: parlare
Japanese: しゃべる
Korean: 말하다; (말을) 하다
Latvian: runāt
Lithuanian: kalbėti
Norwegian: snakke, si, tale
Polish: mówiæ
Portuguese (Brazil): falar
Portuguese (Portugal): falar
Romanian: a vorbi
Russian: говорить; сказать
Slovak: (pre)hovori»
Slovenian: govoriti
Spanish: hablar
Swedish: tala, prata, säga
Turkish: konușmak

Polish: rozmawiaæ

Dutch: zeggen
Estonian: teatavaks tegema, välja rääkima
Finnish: kertoa
French: dire


FONEMA (sunet) ---------> ?

Italian: dire
Latvian: izteikt

Lithuanian: sakyti
Norwegian: si
Polish: mówiæ co siê ma na my¶li
Portuguese (Brazil): dizer
Portuguese (Portugal): dizer

Romanian: a zice
Russian: высказывать(ся)

Slovak: vravie», poveda»
Slovenian: povedati
Spanish: decir
Swedish: säga
Turkish: bilmek, anlatmak, söylemek


say1 [sei] verb — 3rd person singular present tense says [sez]; past tense, past participle said [sed]

to speak or utter
Example: What did you say?; She said `Yes'.

Czech: űíci
Danish: sige
Dutch: zeggen
Estonian: ütlema
Finnish: sanoa
French: dire
German: sagen
Greek: λέω, εκστομίζω
Hungarian: mond; szól
Icelandic: segja
Indonesian: mengatakan
Italian: dire

Latvian: sacīt; teikt
Lithuanian: sakyti
Norwegian: si, erkl&aelig;re, uttrykke
Polish: mówiæ
Portuguese (Brazil): dizer
Portuguese (Portugal): —
Romanian: a spune
Russian: сказать, говорить
Slovak: poveda»
Slovenian: reèi
Spanish: decir
Swedish: säga
Turkish: söylemek, demek



say2 [sei] verb

to tell, state or declare
Example: She said how she had enjoyed meeting me; She is said to be very beautiful.

Czech: prohlásit, űíkat
Danish: sige; siges ( ZIGHE)
Dutch: zeggen
Estonian: rääkima
Finnish: —
French: dire
German: sagen
Greek: λέω, δηλώνω
Hungarian: kijelent
Icelandic: segja
Indonesian: menyatakan
Italian: dire
Latvian: teikt
Lithuanian: (pa)sakyti
Norwegian: si, uttale; sies

Polish: powiedzieæ

Portuguese (Brazil): dizer
Portuguese (Portugal): dizer
Romanian: a spune, a zice

Russian: говорить, утверждать
Slovak: prehlási», poveda»
Slovenian: reèi
Spanish: decir

Swedish: säga, tala om
Turkish: söylemek, belirtmek

(let's) say

roughly; approximately; about
Example: You'll arrive there in, (let's) say, three hours.

Czech: űeknìme
Danish: lad os sige; skal vi sige
Dutch: ongeveer
Estonian: umbes
Finnish: suunnilleen
French: disons
German: sagen wir
Greek: περίπου, ας πούμε
Hungarian: mondjuk
Icelandic: (svona) nokkurn veginn, um &thorn;a&eth; bil

Italian: (diciamo)

Latvian: sacīsim; teiksim; apmēram
Lithuanian: tarkim
Norwegian: skal vi si, omtrent
Polish: powiedzmy
Portuguese (Brazil): digamos
Portuguese (Portugal): vamos dizer

Romanian: să zicem
Russian: приблизительно, около
Slovak: povedzme
Slovenian: recimo
Spanish: digamos
Swedish: —
Turkish: diyelim ki

ZI - corespunde IE- "si/ zi" existent mai ales in germana; in verbul (pol.) powiedzieæ ------> powie + dzietz !!!

vravie» (slovk.) ~ Vorovi; говорить; Slovak: (pre)hovori» ; Slovenian: govoriti; ... AICI vedem termeni slavi inruditi cu VORBA / vorovi ---------- care de asemenea este similar cu VERBA (lat.), probabil prin radacina IE.

Deci cel putin ZICE si VORBA, sunt posibili termeni pre-latini.


EX 3:
De asemenea a VEDEA ---- comp. VIDEO / videre <--------------------------> VIDET (rus.)


http://dictionary.re....com/languages/



Haideti sa vedem cum tratam o analiza asupra unui termen din lexicul romanesc:


" inima "

ÍNIMĂ, inimi, s.f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord1. ♦ Piept. 2. (Pop.) Stomac, burtă, pântece, rânză.
. – Var.: ínemă s.f.] – Lat. anima.


inímă (ínimi), s.f. – 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stîngă a toracelui. – 2. Acest organ considerat ca sediu al sentimentelor, suflet. – 3. Bunătate, sensibilitate. – 4. Organ central, mijloc, parte internă. – 5. Partea din mijloc a căruței, care leagă osia de de dinainte cu cea de dinapoi. – 6. Bărbăție, curaj, îndrăzneală. – 7. Principiu vital, spirit. – 8. As de cupă. – 9. Grup central de patru bobi sau boabe folosit de vrăjitoare. – 10. Stomac, pîntece, burtă. – mr. inimă, megl. inimă. Lat. anima (Diez, I, 26; Candrea-Dens., 866; REW 475; Densusianu, GS, II, 6; Rosetti, I, 173), cf. it. anima, prov., cat. arma, fr. îme, sp., port. alma. Trecerea de la „suflet” la „inimă” apare numai în rom., cf. totuși animus „inimă” întro glosă de la Toledo (Castro 162).Sensul de „pîntece” coincide cu cel al fr. coeur, bg. sărce, gr. CARDIA, parte superioară a stomacului”. Der. inimioară, s.f. (dim. al lui inimă; mosor, bobină); inimușcă, s.f. (vergea din fier care susține mosorul suveicii); inimos, adj. (curajos, îndrăzneț; hotărît, întreprinzător; bun); inimoșie, s.f. (curaj, vitejie, bărbăție); inimoșa, vb. (a da curaj, a însufleți); inima, vb. (a însufleți), formație hibridă după fr. animer.


heart1 [haːt] noun

the organ which pumps blood through the body
Example: How fast does a person's heart beat?; (also adjective) heart disease; a heart specialist

Czech: srdce; srdeèní; na srdce
Danish: hjerte; hjerte-
Dutch: hart
Estonian: süda
Finnish: sydän

French: coeur
inimă - coeur
inimă - cheminée
inimă - chaleureusement

German: das Herz; Herz-…
Greek: καρδιά
Hungarian: szív
Icelandic: hjarta

Italian: cuore
Latvian: sirds; sirds-
Lithuanian: čirdis
Norwegian: hjerte
Polish: serce

Portuguese (Brazil): coraç&atilde;o
Portuguese (Portugal): coraç&atilde;o
Romanian: inimă
Russian: serdce
Slovak: srdce; srdcovę; na srdce
Slovenian: srce
Spanish: corazón
Swedish: hjärta; hjärt-
Turkish: kalp



Czech: srdce; jádro; stűed
Danish: i hjertet; midt i; kerne
Dutch: hart, kern
Estonian: süda, tuum
Finnish: keskus, ydin
French: coeur
German: die Mitte
Greek: καρδιά, κέντρο
Hungarian: vmi kellős közepe, vminek a szíve
Icelandic: hjarta, mi&eth;ja
Indonesian: pusat
Italian: cuore, centro

Latvian: lietas būtība
Lithuanian: centras, čerdis
Norwegian: hjerte, midte, sentrum
Polish: centrum, serce
Portuguese (Brazil): âmago
Portuguese (Portugal): centro

Romanian: mijloc, miez
Russian: середина; сердцевина; суть
Slovak: stred; jadro
Slovenian: sredičèe, jedro
Spanish: corazón; centro; meollo
Swedish: hjärta, centrum, mitt, kärna
Turkish: merkez


Italian: cuore
Latvian: sirds; dvēsele
Lithuanian: čirdis
Norwegian: hjerte
Polish: serce, dusza
Portuguese (Brazil): coraç&atilde;o
Portuguese (Portugal): coraç&atilde;o

Romanian: suflet
Russian: сердце; dusha
Slovak: srdce
Slovenian: srce
Spanish: corazón
Swedish: hjärta
Turkish: kalp, vicdan



heart5 [haːt] noun

Czech: srdíèko; (ve tvaru) srdce
Danish: hjerte; hjerte-
Dutch: hart
Estonian: süda
Finnish: sydän
French: (de) coeur
German: das Herz
Greek: σχήμα καρδιάς
Hungarian: szív
Icelandic: hjarta
Indonesian: bentuk hati
Italian: cuore

Latvian: sirsniņa
Lithuanian: čirdelė
Norwegian: hjerte
Polish: serduszko
Portuguese (Brazil): coraç&atilde;o
Portuguese (Portugal): coraç&atilde;o

Romanian: inimioară
Russian: serdececo
Slovak: srdieèko; (v tvare) srdca
Slovenian: srce
Spanish: corazón, en forma de corazón
Swedish: hjärta
Turkish: kalp (șekli)



INIMA = ianma (SANSCRITA).

acum in LATINA
http://www.limbalati...o/dictionar.php

cardiacus, -i s.m. bolnav de stomac; bolnav de inima, cardiac

--------------------------------------------------------------------------------
cor, cordis s.n. inima, suflet; curaj; simtire, minte



Port.

alma - individ
alma - om
alma - persoană
alma - suflet
alma - suflet


SE VEDE de la o posta ca INIMA provine din Limba Daca ( - la tara " IRMA / IRIMA" ) !

Latvian: sirsniņa
Greek: σχήμα (sxema)


- pare ca ANIMA -----------> anima / inima / irima / irma; - insa nu este decat o speculatie, poate o aproximare a DACILOR la "modul latin", au incercat o transformare dinspre INIMA/ IRMA ( ianma, s-ir(s)nina, s-xema) ------------> spre Anima.

Rom^na are prea multe cuvinte care nu concorda cu repliciile latino-occidentale.  



alt cuvant:

" CE ! "

what1 [wot] pronoun, adjective

used in questions etc when asking someone to point out, state etc one or more persons, things etc
Example: What street is this?; What's your name/address / telephone number?; What time is it?; What (kind of) bird is that?; What is he reading?; What did you say?; What is this cake made of?; `What do you want to be when you grow up?' `A doctor.';

Czech: jakę, kterę, co
Danish: hvad; hvilken; hvilke
Dutch: wat, wat voor
Estonian: mis, mida
Finnish: mitä, mikä

French: quel; qu'est-ce que; ce que
German: was (für)
Greek: ποιος, τι
Hungarian: mi?, mit?; milyen?
Icelandic: hva&eth;, hva&eth;a, hvers konar, hvernig

Italian: che, cosa, che cosa

Latvian: kas; kāds; ko
Lithuanian: koks, kokį, kas, k±
Norwegian: hva (slags), hvilken
Polish: co, jak

Portuguese (Brazil): que, o que, qual
Portuguese (Portugal): (o) que

Romanian: ce; cât; cum

Russian: какой?; что?; кто?; кем?; как?
Slovak: akę, ktorę, èo (șo /țo)
Slovenian: kateri; kaj
Spanish: qué
Swedish: vad, vilken, vilket, vilka
Turkish: ne, neyi, neler, hangi



what2 [wot] pronoun, adjective

(also adverb) used in exclamations of surprise, anger etc
Example: What clothes she wears!; What a fool he is!; What naughty children they are!; What a silly book this is!

Latvian: cik; kas par; kāds
Lithuanian: koks
Norwegian: for en …, hva (i all verden)
Polish: co za
Portuguese (Brazil): —
Portuguese (Portugal): que
Romanian: ce; cât de

Russian: что (= cito) за
Slovak: akę, èo
Slovenian: kakčen; kaj
Spanish: qué
Swedish: vad, vilken, vilket, vilka
Turkish: ne (kadar)…!



De asemenea "CE" pare a proveni din "CHE " -latin, insa forma sa ii tradeaza originea: cito, kem (rus.); țo, kaj (slvk), co (pol.), CIK, co (latv.), ........................ sanscrita ?  


http://www.maravot.com/Phrygian.html

http://dictionary.re....com/languages/

http://ro.wikipedia....le_de_la_Sinaia
http://soltdm.com/tdman/tabdav.htm

http://www.ariminia....a-sinaia-i.html

http://en.wikipedia....racian_language

( Inelul de la Ezerovo este grosolan, insa din aur masiv, probabil era un sigiliu / pecete mai degraba).  



Limba Rom^na / daca, inainte de cucerirea romana era eterogena, iar frecventa termenilor proto-italici era probabil foarte mica fata de de frecventa celor balto-slavi (balto-slavo-scitici).


(-Desi ma aflu pe nisipuri miscatoare, caci impresia asta o lasa limbiile inca nedescifrate, eu zic ca prin multa daruire se poate ajunge cat de cat la un rezultat; INSTRUMENTELE sunt: compararea rom^nei cu limbiile neo-romanice occidentale si cu "unitatea lexicala balcanica" cat si cu radaciniile IE-).  






Limba dacilor _ ETIMOLOGII _LEXICALE _IE



flacără = FACOS (gr.) - / FOTIA / foton / fotos; / "aprinde"- este dacic; / vapaie, jar, toropeala, topeala, dogoare, zapuseala, flama, pala, palie, ... - dacice).

flacără = FACOS (gr.) -------------------> FOC
http://dictionar.us/roman-grec/


Latvian: karstums
Lithuanian: karčtis

Latvian: karstums; svelme
Lithuanian: karčtis

Lithuanian: karčtis, kaitra


Romanian: a (se) încălzi
Russian: na- caliatîsia

warm, cold = Osset. sald (vs. CALD) , Pers. /سرد (sard), Lat. calēre, Kurd. sarr

Alb. zjarr, Russ. жар (Ÿar), Lith. garas, Ltv. gars, Phryg. germe, Arm. jerm/èerm, = JAR.


GER :
ger (géruri), s.n. – Frig foarte mare. Mr. ger. Lat. gĕlum (Pușcariu 707; Candrea-Dens., 732; REW 3718; DAR), cf. it. gelo, prov., cat. gel, sp. hielo. – Der. Gerar, s.m. (ianuarie), pe care Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 224, îl considera rezultat al unei încrucișări a lat. Ianuarius cu ger, și Pascu, Beiträge, 10, drept rezultat al lui ghenar ‹ ngr. γενάρι; geros, adj. (glacial); gerui, vb. (a îngheța, a se face frig); geruială, s.f. (frig; promoroacă). – Cf. degera.


JE(a-)R / jear - (frig)  ---------------------------- JAR - (cald); atat in slava cat si in latina are si sensul de “a pisca, ustura, arde”.


fire1 [ˈfaiə] noun
anything that is burning, whether accidentally or not
Example: a warm fire in the kitchen; Several houses were destroyed in a fire.

Czech: po-jar
Danish: flammer

French: feu
German: das Feuer
Greek: fotia, foton

Italian: fuoco

Portuguese (Brazil): fogo
Portuguese (Portugal): fogo

Romanian: foc

Slovak: po-Ÿiar
Spanish: fuego



fire3 [ˈfaiə] noun

the heat and light produced by burning
Example: Fire is one of man's greatest benefits.


fire4 [ˈfaiə] noun

enthusiasm
Example: with fire in his heart

French: ardeur
German: das Feuer

Italian: entusiasmo

Portuguese (Brazil): ardor
Portuguese (Portugal): entusiasmo, *fogo

Romanian: înflă&not;că&not;rare

Russian: PÎL

Spanish: ardor, pasión




fire1 [ˈfaiə] verb

(of china, pottery etc) to heat in an oven, or kiln, in order to harden and strengthen
Example: The ceramic pots must be fired.

Czech: vypalovat (vapaie ?)


Italian: cuocere

Polish: wypalaæ
Portuguese (Brazil): queimar, cozer
Portuguese (Portugal): aquecer, *cozer

Romanian: a arde

Slovak: vypáli»
Spanish: cocer



fire2 [ˈfaiə] verb

to make (someone) enthusiastic; to inspire
Example: The story fired his imagination.

Czech: roz-pálit

French: enflammer
Portuguese (Brazil): inflamar
Portuguese (Portugal): despertar

Romanian: a înflăcăra
Spanish: enardecer, excitar



ARDE

burn1 [bəːn] verb — past tense, past participles burned, ~burnt [-t]

to destroy, damage or injure by fire, heat, acid etc
Example: The fire burned all my papers; I've burnt the meat.

Czech: (s)pálit
Danish: br&aelig;nde
Dutch: verbranden

French: br&ucirc;ler
German: verbrennen

Icelandic: loga, brenna

Danish: br&aelig;nde
Dutch: branden

Italian: bruciare

Norwegian: brenne
Polish: paliæ
Portuguese (Brazil): queimar
Portuguese (Portugal): queimar
Romanian: a arde

Slovak: (s)páli»


Spanish: quemar
Swedish: brinna ( a+ B/prin-d-ere ---------> a-BRINDE / aprinde) !


ROM^NESCUL "a aprinde" nu are nici o treaba cu "a prinde ceva ... din urma, a ajunge la ceva ...", ci mai degraba se refera la "a foca / a da foc / a arde !) Danish: br&aelig;nde ( a+ brende ?); / Dutch: branden (a+ branden).



FLACARA

blaze [bleiz] verb
(of a fire, the sun) to burn, shine brightly

Czech: záűit, plát
Danish: br&aelig;nde; skinne

French: resplendir
German: flammen

Italian: ardere, fiammeggiare

Norwegian: blusse, flamme; skinne sterkt, str&aring;le (straluci ?)

Portuguese (Brazil): fulgurar
Portuguese (Portugal): brilhar
Romanian: a străluci


CALD

Italian: scaldata
Portuguese (Brazil): esquentada
Portuguese (Portugal): passagem no calor

Romanian: încălzit; încălzire

Spanish: acción de calentar(se)

focus, -i (LAT.) - s.m. vatra, camin; flacara, foc



CONCLUZIA: "foc" - pare latinesc insa are origine greco-tracica ( flacără = FACOS (gr.) - / FOTIA / foton / fotos; / "aprinde"- este dacic; / vapaie, jar, toropeala, topeala, dogoare, zapuseala, flama, pala, palie, ... - dacice).

flacără = FACOS (gr.) -------------------> FOC
http://dictionar.us/roman-grec/


Latvian: karstums
Lithuanian: karčtis

Latvian: karstums; svelme
Lithuanian: karčtis

Lithuanian: karčtis, kaitra


Romanian: a (se) încălzi
Russian: na- caliatîsia

warm, cold = Osset. sald (vs. CALD) , Pers. /سرد (sard), Lat. calēre, Kurd. sarr

Alb. zjarr, Russ. жар (Ÿar), Lith. garas, Ltv. gars, Phryg. germe, Arm. jerm/èerm, = JAR.



Termenul "a vedea" era folosit si pt., "a cunoaste".
In lituaniana avem ȘINO-ti (similar cu germanicul Conen / cune), doar ca seamana si cu latinul SCI-.

In slava avem: znatz - care explica o parte a rom^nescului STI / Stire.

Probabil dacii spuneau ceva similar Lituanilor: ȘIU - șino; DAR si termenul "CUNO + ȘINO", si Cuno / Cone-.

Daca nu esti de acord cu mine, atunci cum explici fondul comun neo-romanic al Rom^nei cu Franceza, Italiana, Spaniola ?!

Nu cred ca ar trebui sa excludem in totalitate romanii si latina de la originile noastre, ci sa ne imaginam ca dacii au asimilat mase de coloni romani din balcani, realizandu-se si o mica sinteza lingvistica prin care Dacica s-a apropiat mai mult de Latina, indepartandu-se de balto-slavo-iranica (este o chestiune de frecventa termenilor si de aproximarea acestora din LATINA in Dacica.
Deci pana la urma Dacii au asimilat si dominat pe toate planurile.


know1 [nəu] verb — past tense knew [njuː]; past participle known

to be aware of or to have been informed about
Example: He knows everything; I know he is at home because his car is in the drive; He knows all about it; I know of no reason why you cannot go.

Czech: vìdìt , znát
Danish: vide
Dutch: weten

Finnish: tietää
French: savoir, connaître
German: wissen

Icelandic: vita

Italian: sapere

Latvian: zināt
Lithuanian: Ÿinoti

Norwegian: vite
Polish: wiedzieæ, znaæ
Portuguese (Brazil): saber, conhecer
Portuguese (Portugal): conhecer
Romanian: a ști, a cunoaște
Russian: знать
Slovak: vedie»
Slovenian: vedeti
Spanish: saber, conocer
Swedish: veta, känna till




know2 [nəu] verb

to have learned and to remember
Example: He knows a lot of poetry.

Czech: znát
Danish: kende til
Dutch: weten, kennen

French: savoir, connaître
German: kennen

Icelandic: kunna

Italian: conoscere

Latvian: zināt;

Norwegian: kunne

Portuguese (Brazil): saber, conhecer
Portuguese (Portugal): conhecer
Romanian: a cunoaște, a ști
Russian: znai

Spanish: saber, conocer
Swedish: kunna, känna till




know3 [nəu] verb

to be aware of the identity of; to be friendly with
Example: I know Mrs Smith — she lives near me.

Czech: znát
Danish: kende
Dutch: kennen

French: connaître
German: kennen

Icelandic: &thorn;ekkja

Italian: conoscere

Norwegian: kjenne
Polish: znatz
Portuguese (Brazil): conhecer
Portuguese (Portugal): conhecer
Romanian: a cunoaște (pe cineva)

Russian: быть знакомым ( a fi/ face cunostiinta - Zna-comim)

Spanish: conocer
Swedish: känna



AVEM o origine LATINA clara a termenului "a sti / cunoaste", dar avem la fel de clar si o origine autohtona:

Finnish: tietää
Lithuanian: Ÿinoti (ȘINOTI)
Icelandic: kunna
Norwegian: kunne
Polish: znatz





IATA ca : "gura" provine din traca (din moment ce-l avem si in rusa - ( gorlîșco), iar "a im-buca" il avem din Latina.


mouth1 [mauθ] noun — plural mouths [mau&eth;z]
the opening in the head by which a human or animal eats and speaks or makes noises
Example: What has the baby got in its mouth?

Czech: ústa ("a usca, a topi" adica "a manca totul")
Danish: mund ( manc-are ?)Dutch: mond

French: bouche

Italian: bocca

Latvian: mute

Polish: usta,
Portuguese (Brazil): boca
Portuguese (Portugal): boca

Romanian: gură

Russian: рот ( rot )
Slovak: ústa
Slovenian: usta
Spanish: boca



mouth2 [mauθ] noun

the opening or entrance eg of a bottle, river etc
Example: the mouth of the harbour

Czech: ústí, otvor

French: goulot, embouchure

Polish: wylot, uj¶cie
Portuguese (Brazil): bocal, embocadura
Portuguese (Portugal): entrada
Romanian: gură, deschi&not;zătură
Russian: горлышко ( gorlîșco) ; устье (ustîe); вход
Slovak: ústie; otvor
Slovenian: ustje
Spanish: desembocadura, boca, entrada ( "a imbuca")
Swedish: mynning, öppning, hal ( "a hali" ?)


IATA ca : "gura" provine din traca (din moment ce-l avem si in rusa - ( gorlîșco), iar "a im-buca" il avem din Latina.  



bucea, -ae ( LAT.) -s.f. obraji, gura

--------------------------------------------------------------------------------
ostium, -ii (LAT.) -s.n. deschizatura; usa; gura unui fluviu; stramtoare; poarta; intrare


ostium, -ii (LAT.) - este aproape identic cu termenul SLAV - "USTIE" = deschizatura.  





Etimologia lui "GRAU" in rom^na:

STIATI ca in Latina GRAU inseamna graunta, bob, iarba si NU -"grau" !!!

Latinii spuneau: TRITICUM / triticale; cum spun si azi neo-latinii occidentali !



triticum, -i s.n. grau

ador, -is s.n. faina de grau; grau

--------------------------------------------------------------------------------
adorea, -ae s.f. recompensa in grau data soldatilor

--------------------------------------------------------------------------------
calamus, -i s.m. paie de grau, stuf, trestie; pana de scris, fluier

--------------------------------------------------------------------------------
canicae, -arum s.f. pl. tarate de grau

--------------------------------------------------------------------------------
frumentum, -i s.n. grau

--------------------------------------------------------------------------------
granum, -i s.n. graunte, sambure

--------------------------------------------------------------------------------
manna, -ae s.f. graunte; mana




- In italiana: grâu - grano;


Aug 2004 | Greșeală de tipar

grîu (-îie), s.n. – 1. Plantă erbacee din ale cărei boabe se face făină (cu toate varietățile sale). – 2. (S.f. pl.) Cereale. – Var. (pentru sensul 2) grîne. – Mr. grăn, găr(n), megl. grǫn, istr. grăwu. Lat. granum (Pușcariu 740;
Candrea, Éléments, 58; Candrea-Dens., 764; REW 3864; DAR), cf. alb. grun, grur(ë), it., sp. grano, fr. grain, basc. grau.
Fonetismul nu este clar, rezultatul normal trebuie să fie *grîn; în aceeași situație se află și cuvintele brîu și frîu.
Dificultatea fonetică pare a fi cauza care l-a determinat pe Miklosich, Slaw. Elem., 9 să considere acest cuvînt drept autohton.



GRAU ( grindin – celt-germ.) / grund (ger.) / zgrunturos / - mult, cantitate mare, a aglomera / granar - sensul " aglomerat".

Deci "GRAU" il avem pe filiera indo-europeana din "GRAN- / GRIN- / GRAM- / GRUN-", acoperit de termenul LATIN !

GRÍNDINĂ, grindine (grindini), s.f. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră. ♦ Fig. Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate. O grindină de lăcuste. ♦ Fig. (Adverbial) În mare cantitate (și unul după altul). Săgețile cădeau grindină. – Lat. grando, -inis.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de gall, 30 May 2002 | Greșeală de tipar


GRÍNDINĂ s. (MET.) piatră, (Transilv. și Bucov.) gheață, (înv.) smidă. (A bătut ~.)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar


gríndină (-ni), s.f. – Precipitație atmosferică, piatră. – Mr. grîndină, megl. grindini. Lat. grandĭnem (Pușcariu 738; Candrea-Dens., 762; REW 3840a; DAR), cf. it. grandine. – Der. grindina, vb. (a cădea grindina), care, după Candrea-Dens., 763 și DAR, provine din lat. grandĭnāre.


GRUNZ, grunji (grunzuri), s.m. (n.) Bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; bulgăre. ♦ Spec. Bulgăre de noroi înghețat. – Cf. alb. g r u n d ë. /Cuv. autoht.

GRĂMÁDĂ, grămezi, s.f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ♢ Expr. A cădea (sau a se prăbuși) grămadă = a cădea jos (în nesimțire). A da (sau a face, a pune etc.) (pe cineva) grămadă (jos) = a doborî; p. ext. a omorî (pe cineva). 2. Cantitate, număr mare de ființe (strânse, aflate la un loc); mulțime. ♦ Spec. Îngrămădire (organizată) de jucători la rugbi; meleu. – Din sl. gramada.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de gall, 28 May 2002 | Greșeală de tipar


GRĂMÁDĂ s., adv. 1. s. maldăr, morman, movilă, purcoi, (rar) strânsură, (pop.) troian, (reg.) mâglă, (Mold.) cladă, (Mold. și Transilv.) gireadă, (pop. fig.) nămol. (O ~ de cartofi, de crengi, de praf.) 2. s. v. teanc. 3. s. v. mulțime. 4. s. v. ceată. 5. s. mulțime, (fig.) armată. (O ~ de muncitori.) 6. s. (SPORT; la rugbi) meleu. 7. adv. v. buluc. 8. s. mulțime, seamă. (Și-a rezolvat o ~ de probleme.) 9. s. mulțime, (fig.) car. (I-a adus o ~ de vești.) 10. s. mulțime, șir, (fam.) cârd. (A trecut o ~ de ani de când nu ne-am văzut.)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar


grămádă (-mézi), s.f. – 1. s.f. – 1. Cantitate mare de obiecte strînse la un loc, morman. – 2. Cantitate, mulțime. – 3. (Mold., Bucov.) Comunitate, obște. – Mr., megl. grămadă. Sl. (bg., sb.) gramada (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Berneker 345; DAR), cf. pol. gromada, mag. garmada, alb. germadha „ruine“ (Meyer 119). Totuși, Lahovary 331 crede că este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. – Der. (în)grămădi, vb. (a pune la un loc, a acumula, a aduna; a înghesui); îngrămădeală, s.f. (aglomerație, înghesuială).



GER :
ger (géruri), s.n. – Frig foarte mare. Mr. ger. Lat. gĕlum (Pușcariu 707; Candrea-Dens., 732; REW 3718; DAR), cf. it. gelo, prov., cat. gel, sp. hielo. – Der. Gerar, s.m. (ianuarie), pe care Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 224, îl considera rezultat al unei încrucișări a lat. Ianuarius cu ger, și Pascu, Beiträge, 10, drept rezultat al lui ghenar ‹ ngr. γενάρι; geros, adj. (glacial); gerui, vb. (a îngheța, a se face frig); geruială, s.f. (frig; promoroacă). – Cf. degera.


JE(a-)R / jear - (frig)  ---------------------------- JAR - (cald); atat in slava cat si in latina are si sensul de “a pisca, ustura, arde”.






Oare cum or fi numit dacii "Ochii" ?!

Ia sa vedem:


eye1 [ai] noun

the part of the body with which one sees
Example: Open your eyes; She has blue eyes.


Czech: oko
Danish: &oslash;je
Dutch: oog

French: oeil
German: das Auge

Greek: μάτι, οφθαλμός ( oftalmos)

Hungarian: szem

Icelandic: auga
Indonesian: mata

Italian: occhio

Latvian: acs
Lithuanian: akis
Norwegian: &oslash;ye

Polish: oko
Portuguese (Brazil): olho
Portuguese (Portugal): olho

Romanian: ochi
Russian: глаз

Slovak: oko Slovenian: oko
Spanish: ojo

Swedish: öga

Turkish: göz



eye2 [ai] noun

anything like or suggesting an eye, eg the hole in a needle, the loop or ring into which a hook connects etc

Czech: oèko, oučko, dírka
Danish: n&aring;le&oslash;je; -&oslash;je

Dutch: oog
Estonian: silm(us), öös

Finnish: silmä, silmukka
French: trou
German: das Öhr, die Öse
Greek: μάτι (μτφ.)
Hungarian: szem, tûfok
Icelandic: auga; lykkja; gat
Indonesian: lubang

Italian: cruna; occhiello, asola

Latvian: (adatas u.tml.) acs

Lithuanian: skylutė, kilputė
Norwegian: &oslash;ye, hekte, krok, ring
Polish: ucho, haftka, pêtelka, oczko

Portuguese (Brazil): buraco, aro, bot&atilde;o…
Portuguese (Portugal): buraco

Romanian: gaură; ureche
Russian: (игольное) ушко; петелька

Slovak: oèko, učko, dierka
Slovenian: odprtina, luknja, uho
Spanish: ojo; agujero

Swedish: öga, ögla
Turkish: göz, delik



eye3 [ai] noun

a talent for noticing and judging a particular type of thing
Example: She has an eye for detail/colour/beauty.

Czech: oko
Danish: have &oslash;je for
Dutch: oog
Estonian: silm
Finnish: silmä
French: (avoir l')oeil (pour)
German: der Blick

Greek: μάτι (μτφ.), αντίληψη
Hungarian: „szeme” (van vmire)
Icelandic: skyn, n&aelig;mt auga
Indonesian: keahlian menilai
Italian: occhio

Latvian: spēja saskatīt (kaut ko)
Lithuanian: gera akis
Norwegian: &oslash;ye, blikk
Polish: oko
Portuguese (Brazil): olho, perspicácia
Portuguese (Portugal): percepç&atilde;o
Romanian: ochi
Russian: понимание;вкус
Slovak: oko
Slovenian: oko
Spanish: buen ojo
Swedish: öga, blick
Turkish: görüș kabiliyeti



Romanian: a se uita la; a ob&not;serva

Swedish: betrakta, mönstra, syna, iaktta
Turkish: dikkatle bakmak, süzmek



oculus, -i (LAT.) s.m. ochi, privire, vedere


Italienescul "OCHIO" si rom^nescul "OCHI", provin fiecare separat prin influenta germanicului "AUGHE / OGHE" asupra termenului autohton (latinul OCULUS si dacicul-lituanian AKI, fie/ ori / si " OTI^").


Alt exemplu:


ZICE / SPUNE/ VOROVI / VOCE /boscorovi/ ... (glasui, grai);..................... VACIA (sans.) = voce.

La prima vedere avem origini latine: VOX/ BOX-cis / DICO-; Dicere / EXPONERE;


ZÎCI - ZÎCE - ZI <----------------->



Czech: (pro)mluvit
Danish: sige; tale
Dutch: spreken
Estonian: rääkima
Finnish: puhua
French: parler
German: sprechen
Greek: μιλώ, λέω
Hungarian: beszél
Icelandic: tala
Indonesian: berbicara
Italian: parlare
Japanese: しゃべる
Korean: 말하다; (말을) 하다
Latvian: runāt
Lithuanian: kalbėti
Norwegian: snakke, si, tale
Polish: mówiæ
Portuguese (Brazil): falar
Portuguese (Portugal): falar
Romanian: a vorbi
Russian: говорить; сказать
Slovak: (pre)hovori»
Slovenian: govoriti
Spanish: hablar
Swedish: tala, prata, säga
Turkish: konușmak

Polish: rozmawiaæ

Dutch: zeggen
Estonian: teatavaks tegema, välja rääkima
Finnish: kertoa
French: dire


FONEMA (sunet) ---------> ?

Italian: dire
Latvian: izteikt

Lithuanian: sakyti
Norwegian: si
Polish: mówiæ co siê ma na my¶li
Portuguese (Brazil): dizer
Portuguese (Portugal): dizer

Romanian: a zice
Russian: высказывать(ся)

Slovak: vravie», poveda»
Slovenian: povedati
Spanish: decir
Swedish: säga
Turkish: bilmek, anlatmak, söylemek


say1 [sei] verb — 3rd person singular present tense says [sez]; past tense, past participle said [sed]

to speak or utter
Example: What did you say?; She said `Yes'.

Czech: űíci
Danish: sige
Dutch: zeggen
Estonian: ütlema
Finnish: sanoa
French: dire
German: sagen
Greek: λέω, εκστομίζω
Hungarian: mond; szól
Icelandic: segja
Indonesian: mengatakan
Italian: dire

Latvian: sacīt; teikt
Lithuanian: sakyti
Norwegian: si, erkl&aelig;re, uttrykke
Polish: mówiæ
Portuguese (Brazil): dizer
Portuguese (Portugal): —
Romanian: a spune
Russian: сказать, говорить
Slovak: poveda»
Slovenian: reèi
Spanish: decir
Swedish: säga
Turkish: söylemek, demek



say2 [sei] verb

to tell, state or declare
Example: She said how she had enjoyed meeting me; She is said to be very beautiful.

Czech: prohlásit, űíkat
Danish: sige; siges ( ZIGHE)
Dutch: zeggen
Estonian: rääkima
Finnish: —
French: dire
German: sagen
Greek: λέω, δηλώνω
Hungarian: kijelent
Icelandic: segja
Indonesian: menyatakan
Italian: dire
Latvian: teikt
Lithuanian: (pa)sakyti
Norwegian: si, uttale; sies

Polish: powiedzieæ

Portuguese (Brazil): dizer
Portuguese (Portugal): dizer
Romanian: a spune, a zice

Russian: говорить, утверждать
Slovak: prehlási», poveda»
Slovenian: reèi
Spanish: decir

Swedish: säga, tala om
Turkish: söylemek, belirtmek

(let's) say

roughly; approximately; about
Example: You'll arrive there in, (let's) say, three hours.

Czech: űeknìme
Danish: lad os sige; skal vi sige
Dutch: ongeveer
Estonian: umbes
Finnish: suunnilleen
French: disons
German: sagen wir
Greek: περίπου, ας πούμε
Hungarian: mondjuk
Icelandic: (svona) nokkurn veginn, um &thorn;a&eth; bil

Italian: (diciamo)

Latvian: sacīsim; teiksim; apmēram
Lithuanian: tarkim
Norwegian: skal vi si, omtrent
Polish: powiedzmy
Portuguese (Brazil): digamos
Portuguese (Portugal): vamos dizer

Romanian: să zicem
Russian: приблизительно, около
Slovak: povedzme
Slovenian: recimo
Spanish: digamos
Swedish: —
Turkish: diyelim ki

ZI - corespunde IE- "si/ zi" existent mai ales in germana; in verbul (pol.) powiedzieæ ------> powie + dzietz !!!

vravie» (slovk.) ~ Vorovi; говорить; Slovak: (pre)hovori» ; Slovenian: govoriti; ... AICI vedem termeni slavi inruditi cu VORBA / vorovi ---------- care de asemenea este similar cu VERBA (lat.), probabil prin radacina IE.

Deci cel putin ZICE si VORBA, sunt posibili termeni pre-latini.




EX 3:
De asemenea a VEDEA ---- comp. VIDEO / videre <--------------------------> VIDET (rus.)

http://dictionary.re....com/languages/


CEEA ce pot spune momentan este ca DACII i-au influentat lingvistic puternic pe romanii din Balcani, iar romanii la randul lor au incercat sa aproximeze limba daca cu ceea ce cunosteau SI IATA un EXEMPLU:

Romanii rosteau DICERE, atunci au impus forma ZI / ZICE autohtona, dacica; apoi au aproximat VOX/ Box-cis, cu VACI (sansc.) Vah / VAC (sl.); apoi VERBA (putin utilizat in vorbire) aproximandu-l cu VOROVI (si ho-voriti / go-voriti; SLAVE).

In acest fel DACII au crescut frecventa in limba lor a unor termeni preferati de catre romani (o sinteza latino-daca) si s-a ajuns la limbi inrudite ori ce par inrudite (fara a lua in consideratie termenii latini ori neo-romanici din Rom^na literara).



Haideti sa vedem cum tratam o analiza asupra unui termen din lexicul romanesc:


" inima "

ÍNIMĂ, inimi, s.f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord1. ♦ Piept. 2. (Pop.) Stomac, burtă, pântece, rânză.
. – Var.: ínemă s.f.] – Lat. anima.


inímă (ínimi), s.f. – 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stîngă a toracelui. – 2. Acest organ considerat ca sediu al sentimentelor, suflet. – 3. Bunătate, sensibilitate. – 4. Organ central, mijloc, parte internă. – 5. Partea din mijloc a căruței, care leagă osia de de dinainte cu cea de dinapoi. – 6. Bărbăție, curaj, îndrăzneală. – 7. Principiu vital, spirit. – 8. As de cupă. – 9. Grup central de patru bobi sau boabe folosit de vrăjitoare. – 10. Stomac, pîntece, burtă. – mr. inimă, megl. inimă. Lat. anima (Diez, I, 26; Candrea-Dens., 866; REW 475; Densusianu, GS, II, 6; Rosetti, I, 173), cf. it. anima, prov., cat. arma, fr. îme, sp., port. alma. Trecerea de la „suflet” la „inimă” apare numai în rom., cf. totuși animus „inimă” întro glosă de la Toledo (Castro 162).Sensul de „pîntece” coincide cu cel al fr. coeur, bg. sărce, gr. CARDIA, parte superioară a stomacului”. Der. inimioară, s.f. (dim. al lui inimă; mosor, bobină); inimușcă, s.f. (vergea din fier care susține mosorul suveicii); inimos, adj. (curajos, îndrăzneț; hotărît, întreprinzător; bun); inimoșie, s.f. (curaj, vitejie, bărbăție); inimoșa, vb. (a da curaj, a însufleți); inima, vb. (a însufleți), formație hibridă după fr. animer.


heart1 [haːt] noun

the organ which pumps blood through the body
Example: How fast does a person's heart beat?; (also adjective) heart disease; a heart specialist

Czech: srdce; srdeèní; na srdce
Danish: hjerte; hjerte-
Dutch: hart
Estonian: süda
Finnish: sydän

French: coeur
inimă - coeur
inimă - cheminée
inimă - chaleureusement

German: das Herz; Herz-…
Greek: καρδιά
Hungarian: szív
Icelandic: hjarta

Italian: cuore
Latvian: sirds; sirds-
Lithuanian: čirdis
Norwegian: hjerte
Polish: serce

Portuguese (Brazil): coraç&atilde;o
Portuguese (Portugal): coraç&atilde;o
Romanian: inimă
Russian: serdce
Slovak: srdce; srdcovę; na srdce
Slovenian: srce
Spanish: corazón
Swedish: hjärta; hjärt-
Turkish: kalp

Czech: srdce; jádro; stűed
Danish: i hjertet; midt i; kerne
Dutch: hart, kern
Estonian: süda, tuum
Finnish: keskus, ydin
French: coeur
German: die Mitte
Greek: καρδιά, κέντρο
Hungarian: vmi kellős közepe, vminek a szíve
Icelandic: hjarta, mi&eth;ja
Indonesian: pusat
Italian: cuore, centro

Latvian: lietas būtība
Lithuanian: centras, čerdis
Norwegian: hjerte, midte, sentrum
Polish: centrum, serce
Portuguese (Brazil): âmago
Portuguese (Portugal): centro

Romanian: mijloc, miez
Russian: середина; сердцевина; суть
Slovak: stred; jadro
Slovenian: sredičèe, jedro
Spanish: corazón; centro; meollo
Swedish: hjärta, centrum, mitt, kärna
Turkish: merkez


Italian: cuore
Latvian: sirds; dvēsele
Lithuanian: čirdis
Norwegian: hjerte
Polish: serce, dusza
Portuguese (Brazil): coraç&atilde;o
Portuguese (Portugal): coraç&atilde;o

Romanian: suflet
Russian: сердце; dusha
Slovak: srdce
Slovenian: srce
Spanish: corazón
Swedish: hjärta
Turkish: kalp, vicdan


heart5 [haːt] noun

Czech: srdíèko; (ve tvaru) srdce
Danish: hjerte; hjerte-
Dutch: hart
Estonian: süda
Finnish: sydän
French: (de) coeur
German: das Herz
Greek: σχήμα καρδιάς
Hungarian: szív
Icelandic: hjarta
Indonesian: bentuk hati
Italian: cuore

Latvian: sirsniņa
Lithuanian: čirdelė
Norwegian: hjerte
Polish: serduszko
Portuguese (Brazil): coraç&atilde;o
Portuguese (Portugal): coraç&atilde;o

Romanian: inimioară
Russian: serdececo
Slovak: srdieèko; (v tvare) srdca
Slovenian: srce
Spanish: corazón, en forma de corazón
Swedish: hjärta
Turkish: kalp (șekli)

INIMA = ianma (SANSCRITA).

acum in LATINA
http://www.limbalati...o/dictionar.php

cardiacus, -i s.m. bolnav de stomac; bolnav de inima, cardiac

--------------------------------------------------------------------------------
cor, cordis s.n. inima, suflet; curaj; simtire, minte


Port.

alma - individ
alma - om
alma - persoană
alma - suflet
alma - suflet

SE VEDE de la o posta ca INIMA provine din Limba Daca ( - la tara " IRMA / IRIMA" ) !

Latvian: sirsniņa
Greek: σχήμα (sxema)

- pare ca ANIMA -----------> anima / inima / irima / irma; - insa nu este decat o speculatie, poate o aproximare a DACILOR la "modul latin", au incercat o transformare dinspre INIMA/ IRMA ( ianma, s-ir(s)nina, s-xema) ------------> spre Anima.

Rom^na are prea multe cuvinte care nu concorda cu repliciile latino-occidentale.

alt cuvant:

" CE ! "

what1 [wot] pronoun, adjective
used in questions etc when asking someone to point out, state etc one or more persons, things etc
Example: What street is this?; What's your name/address / telephone number?; What time is it?; What (kind of) bird is that?; What is he reading?; What did you say?; What is this cake made of?; `What do you want to be when you grow up?' `A doctor.';

Czech: jakę, kterę, co
Danish: hvad; hvilken; hvilke
Dutch: wat, wat voor
Estonian: mis, mida
Finnish: mitä, mikä

French: quel; qu'est-ce que; ce que
German: was (für)
Greek: ποιος, τι
Hungarian: mi?, mit?; milyen?
Icelandic: hva&eth;, hva&eth;a, hvers konar, hvernig

Italian: che, cosa, che cosa

Latvian: kas; kāds; ko
Lithuanian: koks, kokį, kas, k±
Norwegian: hva (slags), hvilken
Polish: co, jak

Portuguese (Brazil): que, o que, qual
Portuguese (Portugal): (o) que

Romanian: ce; cât; cum

Russian: какой?; что?; кто?; кем?; как?
Slovak: akę, ktorę, èo (șo /țo)
Slovenian: kateri; kaj
Spanish: qué
Swedish: vad, vilken, vilket, vilka
Turkish: ne, neyi, neler, hangi

what2 [wot] pronoun, adjective
(also adverb) used in exclamations of surprise, anger etc
Example: What clothes she wears!; What a fool he is!; What naughty children they are!; What a silly book this is!

Latvian: cik; kas par; kāds
Lithuanian: koks
Norwegian: for en …, hva (i all verden)
Polish: co za
Portuguese (Brazil): —
Portuguese (Portugal): que
Romanian: ce; cât de

Russian: что (= cito) за
Slovak: akę, èo
Slovenian: kakčen; kaj
Spanish: qué
Swedish: vad, vilken, vilket, vilka
Turkish: ne (kadar)…!

De asemenea "CE" pare a proveni din "CHE " -latin, insa forma sa ii tradeaza originea: cito, kem (rus.); țo, kaj (slvk), co (pol.), CIK, co (latv.), ........................ sanscrita ?


http://www.maravot.com/Phrygian.html

http://dictionary.re....com/languages/

http://ro.wikipedia....le_de_la_Sinaia
http://soltdm.com/tdman/tabdav.htm

http://www.ariminia....a-sinaia-i.html

http://en.wikipedia....racian_language

( Inelul de la Ezerovo este grosolan, insa din aur masiv, probabil era un sigiliu / pecete mai degraba).  


plecá (pléc, át), vb. – 1. A se îndoi, a se încovoia. – 2. A îndupleca, a sili. – 3. (Rar) A trimite, a transporta, a duce. – 4. A porni, a ieși, a se duce. – 5. (Refl.) A se înclina. – 6. (Refl.) A ceda, a se supune. – Mr. plec, plecare; megl. plec, plicari. Lat. plicāre (Diez, I, 319; Cipariu, Gram., 30; Densusianu, Hlr., 194; Pușcariu 1334; Candrea-Dens., 1402; REW 6601; V. Buescu, Boletim mensal da Soc. de lingua port., III (1952), 107-8), cf. it. piegare „a îndoi”, prov. plegar, fr. plier „a îndoi”, sp. llegar, port. chegar. În general se consideră că semantismul se explică printr-o expresie de tipul plier la tente sau plier bagage (Pușcariu 134; Wagner 123; Scriban; după Tiktin plecare ar însemna „a se apleca pînă la ceva”; după Corominas, III, 161, trebuie să se pornească de la applicare „a se îndrepta spre”, care ar explica atît rom. cît și sp.). Mai probabil se pornește de la ideea de „a întoarce”; plicare înseamnă a se învîrti un obiect, pînă cînd extremitățile lui se unesc. La fel s-ar fi zis despre o persoană care se întoarce la punctul de plecare, ca în it. piegare „a se da înapoi”, fr. se replier, bearn. s’aplega (REW 548), cat. (a)plegar „a lăsa lucrul” sau mai curînd „a se întoarce de la lucru”. Pleca, prin urmare, ar fi însemnat mai întîi „a se întoarce, a veni înapoi”; unde pleci? „unde te întorci” ar fi fost interpretat firesc „unde mergi?” ca se duce „se poartă” = merge; merge „coboară” = merge. Explicațiile semantice ale lui Pușcariu, Dacor., VIII, 143, nu par izbutite. Se cuvine să adăugăm că Buescu, R. Études rom., II, 102-13, reduce rom. (a)pleca „a alăpta” la lat. *(ap)placāre „a liniști”. Această ipoteză prezintă dificultăți fonetice (*applaco nu putea da aplec și, oricum, autorul trebuie să admită o încrucișare cu apleca pentru a justifica rezultatul rom.) și nu pare mai naturală decît explicația tradițională, din punct de vedere semantic: cf. și supune „a pune dedesubt” și „a alăpta”. Der. plecăciune, s.f. (înv., înclinație, aplecare; reverență, salut; supunere, obediență, umilință); plecat, adj. (dus, absent; încovoiat; înclinat; ascultător, supus; amator, dispus); plecătoare (megl. plicătoare), s.f. (oaie cu lapte), cf. aplecătoare; plecător, adj. (dispus, înclinat); plecate, s.f. pl. (înv., înclinație, pornire; greață). Cf. apleca. – Din rom. provin rut. plekati „a alăpta”, rut. plekotora „oaie mulgătoare”, mag. pleketor „oaie fără miel” (Candrea-Dens., 1403).
– Lat. plicare.  (-AICI se explica aplecare/ inchinaciune si nu &laquo; PLECA &raquo;).
Romanian: a se îndepărta de :

Finnish: poiketa

Greek: Parecliuo

Romanian: a părăsi; a pleca

German: Ver-lassen

Lithuanian: palikti

Dutch: Achter-laten
French: laisser
German: Zurück-lassen
Italian: lasciare
Dutch: laten
French: laisser
German: lassen

Greek: parato

Icelandic: fara frá

Italian: lasciare
Icelandic: láta

Estonian: pärandama


Romanian: a se retrage, a pleca

Latvian: aiziet (- iesi ?);

Lithuanian: ičeiti


LASA:

Danish: lade
Dutch: laten
Estonian: laskma

French: laisser
German: lassen

Icelandic: láta

Italian: lasciare

Lithuanian: leisti

Norwegian: la, tillate

Romanian: a lăsa

Swedish: l&aring;ta,


MERGE:

Latvian: marčru-ts

Russian: mesto ...

Greek: meta
Hungarian: medi”- / medionc …

Indonesian: mengge-rakkan

Italian: muovere, muoversi,

Finnish: mennä

Hungarian: megy



Romanian: a duce
Russian: вести (vesti - VENI ?)
Slovak: vies»

Estonian: viima
Finnish: viedä

French: mener
Hungarian: vezet

Dutch: gaan
French: marshe
Icelandic: vinna

VENI:
Romanian: a veni; a ajunge
Czech: pűijít, pűijet
Danish: komme
Dutch: komen

French: venir, arriver
German: kommen
Icelandic: koma
Italian: venire, arrivare
Norwegian: komme

Slovak: prís»
Slovenian: priti
Spanish: venir
Swedish: komma

French: approcher
German: kommen

Icelandic: koma,

Romanian: a fi (situat)

Danish: komme;
Dutch: komen, staan, vallen

French: venir
Slovenian: priti, stati
Spanish: venir
Swedish: komma,
Swedish: komma sig


Romanian: a se ridica (la)
Dutch: komen tot

Italian: arrivare
Norwegian: komme, *bli til
Romanian: a ajunge (la)
Dutch: komen op

Italian: essere
Dutch: kom
Hungarian: Menj már!
Romanian: hai!

Slovenian: daj, daj!
Spanish: vamos!

Turkish: Haydi; Haydi !


CONCLUZIA:  
“a LASA” – este echivalent cu (germ.) – LASEN / LOSE; (lit.) – leisti;
- “a VENI / Chema” – echivalent cu (germ.) – com / come / coma !!!
- “ Hai, parasi” – idem tot autohtone.
- &laquo; VENI &raquo; - vallen (olandez), + Valea !, la vale !;  - Estonian: viima ; Finnish: viedä ;
Hungarian: vezet (vizita ?);  Icelandic: vinna; Russian: вести (vesti - VENI ?)
Slovak: vies»;
- “MERGE” - Hungarian: Menj már!; French: mener; French: marshe; Latvian: marčru-ts

Russian: mesto ...; Greek: meta; Hungarian: medi”- / medionc …; Indonesian: mengge-rakkan; Finnish: mennä;


BĂGA :
băgá (bág, át), vb. – 1. A înjuga animalele. – 2. A supune, a prinde, a pune sub ceva sau sub cineva. – 3. A (se) pune la dispoziția cuiva, a (se) angaja într-o slujbă. 4. A pune în inferioritate, a obliga. – 5. A înfrînge, a supune, a învinge. – 6. A pune înăuntru, a introduce, a vîrî. – 7. A pune, a șeza. 8. A (se) pune la mijloc, a se interpune. – 9. A interveni, a (se) amesteca în ceva, a (se) amesteca în ceva, a-și vîrî coada. – Mr., megl. bag, bagari. Dacă scara de valori semnalată aici corespunde, cum credem, evoluției istorice și cronologice a cuvîntului, etimonul său ar putea fi lat. bῑgāre, de la bῑga ‹ bis iuga. Considerăm drept semnificație primară cea care mai păstrează încă în expresia a băga în plug, a băga în cîrd. De la ideea de „a pune la jug” s-a putut trece firesc la cea de „a prinde” în general, ca la Cantemir: silea să-l bage la mînă. De altfel, evoluția semantică pare normală; ar putea fi comparată cu cea a lat. inchoare, de la co(h)us „parte a jugului”. Bῑga a lăsat descendenți în limbile romanice (cf. REW 1096); nu se menționează însă nici un reprezent al lui bῑgāre, a cărui formă apare în dicționare. Fonetismul, regulat din punctul de vedere al rom. (cu modificarea vocalei atone, sub influența labialei anterioare, cf. măsură, păcat, bătrîn), prezintă dificultăți în dialecte, unde s-ar presupune un rezultat *begari sau *bigari. Este de presupus că vocala atonă a suferit, în mr. și în megl., o schimbare accidentală, fie datorită vocalei următoare, fie influenței altui cuvînt, ca de ex. gr. βάλλω › βάξω. Întrebuințarea acestui ultim cuvînt coincide perfect cu cea din mr., astfel încît βάξω a putut fi propus ca etimon al rom. (Cihac, II, 638), chiar dacă această ipoteză este insuficientă sub toate aspectele. Cf. și ngr. μπήγω „a pune, a introduce”. Nici una din explicațiile propuse anterior nu pare a fi reținut atenția specialiștilor. În afară de Cihac, se cuvine să menționăm ipoteza lui Miklosich, Slaw. Elem., 8, care consideră cuvîntul ca provenind din fondul autohton. DAR și Candrea îl dau drept necunoscut, iar Philippide, II, 697, îl consideră de origine obscură. G. Meyer, IF, VI, 115, REW 880 și Rohlfs, Differenzierung, 29, îl leagă de un radical romanic *bag › prov. baga, de unde fr. bague, bagage. Se pot adăuga părerile lui Scriban, care explică prin sl. badati „a găuri” cuvîntul rom.; Giuglea, Dacor., II, 374, care pleacă de la longob. bauga „fiare, lanțuri” („begrifflich und formell schwierig” REW 880); Pascu, Arch. Rom., X, 473, care pleacă de la bg. bakan.   – Et. nec.
(GURĂ/ a mânca = a BĂGA la BĂGĂU / BĂGAN !!! )

PUNE:
Czech: dát, / Danish: s&aelig;tte; l&aelig;gge; / Dutch: zetten, plaatsen / Estonian: panema; asetama / Finnish: panna;– asetettu ; - asettaa ; - pani ;  / German: stellen, legen, tun / Icelandic: &thorn;&yuml;&eth;a /
Norwegian: sette, putte, / Polish: położyæ,  / Portuguese (Brazil): pôr / Portuguese (Portugal): pôr / Romanian: a pune / Russian: stavit;  /
Slovak: da»; poloŸi»; vypusti» / Slovenian: postaviti / Spanish: poner, / Czech: poloŸit, pűedloŸit  / Italian: porre;
pono, -ere; / posui, (lAT.) - vb. a pune, a aseza, a ridica, a considera
expono, -ere, -posui, -positum vb. a expune, a infatisa, a descrie, a povesti
CONCLUZIA:  “pune” il avem la fel in fino-ugrica si germanica.

VARA :    - Latvian: vasara / Lithuanian: vasara / Portuguese (Brazil): ver&atilde;o / Portuguese: ver&atilde;o / Romanian: de vară / Spanish: verano ;
IARNA : - o sinteza intre Hibernia (LAT.) si IAMA (zeul mortii la iranici).





SANSCRITA _lexic _daca _traca _08

Marin Bărbulesu-Dacu presents more than 1200 SANSKRIT words of this primordial Daco-Indian IDENTICAL with the ROMANIAN, which from we are selectig an illustrator substance like:

1-10,unu, dvi,tri,ciatru,penci, șaș, șaptan,astan, novan, dzaccan, 100=satan,
aCASA-acașa,
aci-ake,
acu-acu,
ADAPA-padapa,
adesea-adesa,
adică-adica,
adâncit-udancita,
aer-ajira,
afară-apara,
albină-alini,
alerga-lergam,
anapoda-anupada,
anume=anumâ,
APĂ=AP,APA, APOS,
apăsat-apasabda,
apus-apasc,
arde-ardami,
ARIN-arana,
a asemăna-samana,
așa-așa,
astupa-stâpiâmi,
ața-atca,
AZI-adia,
balamuc-balimuca,
BALAUR-balavat,
baltă-balâha,
bandă-banda,
baniță-banica,
bardă-bardhaca,
basm-basma,
băiat-avibâiatamâmi,
bănie-BAN, pan,
bălaie-balacsa,
bătrână-vatarama,
CAI-haia,
camașă-camamașa,
cameră-camera,
cana-cana,
cap-capala,
car-carsu,
casă-csha,
caș-cșu,
cazma-cazma,
caznă-cazna,
CĂRĂMIDĂ-crmidza,
CĂRUȚĂ-crunita,
cânepă-cana,
cârpă-carpsah,
cârcă-carca,
CEAS-cias,
ceată-CITA,
ceață-ciata,
cerc-cerde,
chiag-cag,
cimitir-câmitra,
crăpa-crapaiami,
custură-castra,
CURVAR-carvara,
CUȚIT-cuț,
dădăci-dadâca,
dărâma-darâmi,
degeaba-duciaba,
dinte–denta,
două săptămâni-dwesaptâha,
dor-dwar,
drac-racjas,
DRUM-dru,
dubă-dabba,,
a se duce-dutiami,
DUH-druh,
duios-duvas,
DUȘ-duș,
dușman-dușman,
dur-dur,
a dura -dura,
eapă-eciva,
este-asti,
fală-fala,
frate-vrate,
GARD-cardis,
GAURĂ-gaura,
a se găsi-samugassâmi,
găteje-gatejas,
gâscă-hansica,
genunchi-ganaca,
gingie-gingina,
greu-guru,
GURĂ-gora,
HAN-han (ospătărie),
hotar-hotu,
HOȚ-cioța,
hrană-cirana,
a HULI-holâmi,
iacătă-ecata,
IAD-jadu,
iama-yama,
IATAGAN-ciatagni,
ieși-iș,
INIMA-ianma,
a IUBI-iub,
a îmbrânci-brasyâmi
îndărăt-aderat,
ÎNGER-angiras,
înserat-avesara,
învârti-vârtati,
întări-antarita,
a ÎNVĂȚA-invati,
a înveli-vallami,
jale-jwala,
JAR-ghar,
jigodie-jagdi,
jilav-jala,
JUG-yuga,
a JURA-juryâ,
labă-lab,
lațe-lațua,
a lăia-layami,
LIMBĂ-lamba,
a lipi-alimpâmi,
loc-loca,
a luci-abiruci,
LUP-lup,
luptă-LUPTA,
maimuță-maiamuca,
mal-mrl,
mardeală-mardala,
MARHĂ-mrga (animal),
mazăre-mazara,
măduvă-meduva,
măgar-magarc,
măi-mâjâ,
măreț-mreț,
mândru-mandra,
mânz-mândza,
MELODIE-mela,
a MIȘCA-masc,
mlădiță-mlădihta,
mosor-mosur,
mugur-mucala,
MUIERE-muherea,
a muia-amivahana,
MUST-musti,
mustață-mustaca,
mut-mutu,
MUTRA-murta,
a înădi-nadami,
naiba-naiba,
nas-nas,
nămete-namata,
a năpădi-upapadia,
nărav-narabu,
nărod-niroda,
născătoare-anujitra,
NECITIT-nacit,
nepot-napat,
nevastă-navasti,
NOAPTEA-nacta,
NOR-nâra,
nou-nava,
nume-nama,
oaie-avi,
OALĂ-vala,
OBADĂ-abadda,
a obosi-obositi,
ocară-OCARA,
ODAIE-odaia,
odor-odor,
OM-om,
omletă-omlet,
a OPĂRI-opariti,
opincă-upanâha,
ORAȘ-VARA,
ortac-ortac,
os-asti,
a ostoi-ostaviti,
a otrăvi-aștravi,
pace-pâca,
paloș-pala,
pală-păla,
pandur-pandur,
paparudă-paperuda,
paprică-paprica,
par-para
PARADIS-svanadisna,
paradit -paradina,
parte-partac,
PĂCAT-pacata,
păcală-pacala,
păduche-padavica,
patru-cattru,
pălit-palita,
păsat-paci,
păsărică-ciâricâ,
a păși-cași,
pătaș (sat) PUTNA-PATNA,
a păți-pațâmi,
pâclă-palca,
pelasgi-balaacși (oacheși,ochi frumoși),
pingea-ipangea,
a pisa-pisa,
PITĂ-PITĂ,
a piti-pete,
PLEAVĂ-plava,
ploaie-samplave,
PLUTĂ-plută,
a pluti-plu,
a pocni-apahomi
poamă-pama,
POD-PAD,
poiană-puvana,
pomană-povamâna,
POPA-gopa,
potecă-patica,
a potopi-pratapâmi,
povață-povacia,
praf-praga,
prag-prage,
praz-pras,
a prăda-pradați,
a prăpădi-prapâde,
a prăși-prasuia,
a prăvăli-prabula,
a PRĂZNUI-prasnâmi,
a presăra-prasara,
PRIETEN-priatama,
Prisacă/ pricina-precina,
prânz-prâns,
prost-prasten,
pungă-puga,
a pupa-pupâmi,
purece-pulaca,
a puți-piți,
RAI-RAI,
ram-ram,
rană-vrana,
rață-rasca,
ravăn (umed)-ravana,
a răci-racita,
RĂBOJ-rabos,
rău-ră,
a râde-rida,
a râșni-racijirnas,
râușor-arivi,
a revărsa-ciaravarsa,
a risipi-risipati,
ROATĂ-rat,
a robi-rabi,
roșu-arușâ,
rudenie-rud,
rugă-rage,
RUMÂN-ramana,
a rupe-rupa,
rușine-ruș,
sac-sac,
sală-sâlâ,
salbă-salbâ,
SARE-sara,
sat-avasata,
să te VĂD-satiavâdâmi,
a săgeta-sajiaka,
SĂLAȘ-salajiya,
a semăna-samana,
sănătate-sarvatati,
săptămână-SAPTANAHAN,
sărac -sanaca,
a SĂRI-sar,
scârnă-chirna,
a se scrinti-cirantnâmi,
a scula-swalâmi,
secătură-sacâtura,
secure-sacura,
se îmbucă-sambuca,
a se sfădi-vadâmi,
SFÂNT-ASFANT,
smântână-santânica
SLAVĂ-SRAVAS,
slugă-srușu,
SMERENIE-SMARANA,
smintit-amantu,
SOARE-swar,sura,
soartă-swârta,
spumă-spuz,
a sta-îsta,
stână-stâna,
stăvar-stavara,
STĂPÂN-stâpana,
a străluci-swaruci,
a striga-strig,
strop-trapsa,
struguri-struguhuri,
STUP-stupa,
sudoare-sreda,
a sudui-udiâmi,
SULIȚĂ-sulica,
suman-sumanas,
sunet-suânta,
sunt-sant,
sunt gata-sangata,
SUPA-supa,
SURATĂ-surată,
surâs-sanharasa,
a surpa-surpa,
SUS-ussa,
șușanea-sușana,
sută-sata,
sutaș-satasas,
SUVEICĂ-suvasc,
a svânta-suvaha,
șag-sag,
șanț-sankata,
să ședem-sansâdâmi,
ȘEAUA-sâeua,
ȘINDRILĂ-sandrila,
a șchiopăta-kșipati,
șir-sir,
șiră-șira,
a șopti-suapateia,
șoaptă-șabda,
ȘOIMAN-șcamân,
șoimăniță-suamunita,
șubă-șuba,
talaz-tala,
tare-tar,
tarla-antarâla,
a TĂIA-tai,
tărâțe-trice,
TÂNJALĂ-anjăli,
TAUR-tavur,
tarapana-tarapania,
TĂU-taua,
teacă-tuaca,
temei-temei,
teșită-tejita,
TINDĂ-alindă,
târfă-trba,
a TÂRGUI-trgovanie,
a târâ-atâtorâmi,
târtiță-târta,
tobă-tobă,
tigvă-ticva,
a topi-tapâmi,
topor-tabar,
toporaș-paraciu,
tovară(povară)-towar,
trăznit-trasnai,
a tresări-trăsati,
a trece-tr,
treaz-trda,
tu ești-tu hesti,
tulpină-tulpinia,
țap-sapu ,
ȚARĂ-ȚARĂ
țarc-țarca,
țăruș-țaru,
țintaș-ținta,
a țipa-tip,
a uda-udacauger-udhar,
ulcică-valâcica,
ULIȚĂ-ulaoa,
uluci-uloca,
a umbla-ambâmi,
umbra-dumbra,
a se uni-samiaunajmi,
a urca-hurceâmi,
urdă-urda,
ură-ura,
urgie-urdu,
urmă-purvam,
pe urmă-purma,
URIAȘ-urias,
urs-urs,
a usca-usc,
ușă-asia,
uter-udara,
vadră-padra,
VALE-vale,
vamă-vama,
în van,gol-vansa,
vatră-varta,
vădană-vadana,
văpaie-vepas,
a vărsa-varaiâmi,
vărsați-varasati,
vârtej-vartena,
a vătăma-viataiâmi,
vânat-vanada,
VÂRCOLAC-VRCALANCA,
vârf-virbu,
a vârâ-varâmi,
vârtos-vârta,
a vedea-VEDAyâmi,
VEȘMÂNT-vastva,
vreascuri-vrușa,
VOCE-vacia,
viezure-vizvara,
vrajbă-vurajba,
vraiște-variiste,
zară-sâra,
zeu-diaus,
a zbura-visspulâmi,
a ZÂMBI-dzambaiâmi,
zeamă-soma,
zer-sares,
ZIUA-dziua,ziua și NOAPTE-divanactam,
ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca,
zdravăn-dhrava,
zurbagiu-dzurba,
zăpăcit-svapisita,
zvon-svanas; in accordance with Augustin Deac (I, p.378-390).


Numeralul in Romana


1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.)
2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic)
3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb)
4. – țatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.)
5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg)
6. – sașh (sans./iranic) ------------ șheș (kurd.) ----------- seșh (lit.)---------- șhest (slavon)
7. – șapte (sans.)------------------- șhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.)
8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.)
9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic)
10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesiêæ (pol.)


- Avem asadar o limba tracica arhaica, proxima italicei, ori indepartata acesteia in valorile prezentate mai sus



CUVINTE RO-SANS

Apa - Ap -Aqua
Ba - Ba
Boier - Bharu
Ol, oala - Ola
Sarpe - Sarpa
Soare - Surya -Sol-is
Vaca - Vaca
A crea, creier - Kri - Creare, Cerebrum
a citi - Cit, citta
a adapa - Padapa
Acu, acum, acuma - açça
Vaduva - Vidhava
carpator - Karpath
Cas - Ksu
Sase - Sas
Sapte - Sapta
Stapan - Stapana
A aseza - Asidami
Aripa - Antaripa
A avea - Av, avami
Azi - Adya
Asta - Asta
Buza - Guda
Cânepa - Kanapa
caramida - Krmidza
a chema - Cyami
Degeaba - Dudaba
Gata - Gata
Ocara - Apakara Pânza
Poteca - Pathaka
Pita - Pita
Soarta - Swarta (w=u)
Iata - Yatha"


ENGLISH PERSIAN EQUIVALENT WORDS WITH SIMILAR PRONUNCIATION USING ETYMOLOGY TECHNOLOGY
bed patu
best behesht
boy boy'gan
cup cub
sky ashku
establish, stable stabr
forget feraghat
word verd
wright, wrought rikht




SANSKRIT LANGUAGE - ORIGIN
Sanskrit Language

LEXICAL COMPARISON OF SANSKRIT AND LATVIAN

The Sanskrit language is a dead language attested only in written works
several thousands of years old. Latvian still exists.
Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)

asmi esmu "am"

asru asaru "tears of the eye"

asti esti "to eat"
avata avuota "spring water, source"
bhalto baltuo "light, bright, white"

bhuti buti "be, exist"

cathurth ceturta "fourth"


dala dala "part, division"

dina diena "day"

Dyaus Dievs "Deus, God"
devah devej "giver"

dusim duosim "give, will give"

duris duris "door"


ga*s guovs "cow"
gospada guovs peda "cow track"

jiv dziv "alive"
j*vati dzivuoti "live"


katha ka ta "how that"
kada kad "when"
kas kas "what"
kataras katris "each"


n*kt nakt "night"

pluti pludi "flood"

sad sed "sits"

sunas sunis "dog"
sth stav "stand"
slaviti slaveti "praise, glorify"
svanta svinet "holy, celebrate"

saditi staditi "plant"

svarah svara "weight, force"


tava tava "yours"
tatha ta ta "there"
ti edi "eat"

trayas tris "three"
trasati triceti "tremble"

ud*n uden "water"

udhar udr "otter"


vayus vejis "wind"
vrkas vilks "wolf"
vira vira "man, husband"
vrdhi vardi "words"

Dev datta Diev duota "God given"

Kiat (sans.) = quantum (lat.) = Cat ? (ro.)
Oala (sans.) = Olicela (lat.) = oala (ro.)
Vrate (sans.) = Fratre (lat.) = frate (ro.)

RO.--------------------SANS.
aici - ace
acum - asuma
acuma - aduna/asuma
adapa - padapa
adesea - adesea
adica - adika
adancit - udancita
aer - aira
vant - vayu
afara - apara
agata - gat
aia - ayam
amarat - amarit
ameti - ametzi
amiaza - naghiaz/ deva-madya
an - ayan
anume - anuma
s.a.m.d
- lista continua !!!
- sunt cca. 540 de cuvinte din lexicul de baza /uzual !!!

(Aurel Berinde si Simion Lugojan - Contributii la cunoasterea limbii dacilor / 1980 - prefata de Ariston Vraciu).

- AVEA (ro.) = AVAMI (sans.) = AVELO (tig.) = HABEO (lat.) = HABEN (ger.)


RO.-----------------SANS.
apos - apia
apus - apac
ara - aria
arde - ard

asuda - suda
asa - asa
aseza - asidami
ata - atka
avea - avami
azi - adie
ba - ba
barda - barda-ka
baremi - baremi
basm - basma
balai - balai
bataia - tadaia
batran - vatarama, pratana
bea - pia
belit - balita, bali
bogat - bagavat, bagatzia
bolovan - balavan
bou - gou
bour - gouru
brad - brant
branci - branci
buca - buca, muca
bumb - gumb
coada - coti
colac - ciolaka
copita - go-pada (pada =picior)
cos - kosha
coaja - kosa
bun - pun, gun, guna
bunaoara - punia-vara
ca - ca, sha
cam - caman
cam asa - caman-asa
camera - camera
car, cara - car
care (-i) - casi
crud - croda


asuda suda
asa asa
aseza asidami
ata atka

avea avami
azi adie
ba ba
barda barda-ka
baremi baremi
basm basma
balai balai
bataia tadaia
batran vatarama, pratana
bea pia
belit balita, bali
bogat bagavat, bagatzia
bolovan balavan
bou gou
bour gouru
brad brant
branci branci
buca buca, muca
bumb gumb
coada coti
colac ciolaka
copita go-pada (pada =picior)

cos kosha
coaja kosa

bun pun, gun, guna
bunaoara punia-vara
ca ca, sha
cam caman
cam asa caman-asa
camera camera
car, cara car
care (-i) casi

crud croda

RO.--------------------SANS.

aci - ace
acum - asuma
acuma - aduna/asuma
adapa - padapa
adesea - adesea
adica - adika
adancit - udancita
aer - aira
vant - vayu
afara - apara
agata - gat
aia - ayam
amarat - amarit
ameti - ametzi
amiaza - naghiaz/ deva-madya
an - ayan
anume – anuma





Cuvinte comune celto-romanesti (din galica continentala veche)

Ac – acar
Acum – acum
Alb - alb
Aspru - rau
Ala - ala
Ba - da
Bai - bai
Ban - ban
Baraca - baracad
Barca - barca
Basm - basmol
Ba - bo!
Baga - bag
Balan - balan
Bataie - bataia
Bestie - beist
Bleg - bleagan
Boacane - boc
Bogat - bogata
Bolborosi - bolban
Bordei - bord
Bot - bot
Brad - braid
[Chiparos = bratu (lat.)]
briceag - bricead
bubui - bub
bucata - bucaide
bucla - bucla
bun - bon
bunic - bunaic
burlan - burlam-„scurgere”
cap - capat, ceap (cep ?)
cal - cal
car - carpat
carne - carne
cainii - acain
catana - catair
ceara - cear
cearta - ceartas
ceata - ceatarn
chioreala - chiar
chiti - chiti
cioban - ciobair
cioc - cioc, sfarc
cioara (-oi) - ciaraic, ciarag
ciunt - ciont
coc - coc
coca - coca
coi - cail
conac - cona
conas - cona
copac - copa, copag
corn - corn
craca - craca, crocac
crapat - crapta
cracanat - crocanat
crede - creid, acreidisin
cret - cric
creanga - cranga
cur - cur
curajos - curaisteac
diavol - diabol
domn - domnual
doamna - domna
doina - doineac
dor - dor, dorum
dura - durum
durere - dolur
duminica - domnac
drob - drob
dudui - dudair
episcop - epscop
fag - feaga
fala - fal
falca - failc
faima - famair
fel - fel
ferma - ferm
fi - bi
figura - figur
fin - fine
flagel - flagelu
flocos - floc
frige - frigig
fur - fur
furca - furc
gaura - gaor
galopa - galapain
gazda - gasda
gard - gard
gainar - gaine
gamalie - gamhan
gat - gat, gutac
ghinion -gheibion
geamat -sgiam
greata -sgreat
grai-graic
groapa -gropad
gras -crasac
goarna -utgorn
grapa -grapa
glod -clod
hoarda -hairda
(ciurda, card - hairda)
iar-iar
incert-igcert
intra-intrea
inghiti-inghilt
iritare-ir
iobag-giobag
iscoada-isgod
istovi-istofi
isca-isgar
isbuti-isbuil
intrare-gat
jos-sios
jug-giug
izlaz-irlas
iesle-isle
lan-lan
lac-lang
lapte-laite
lege-lag
lin-lin
loc-loc
leac-leic
leoarca-loireacan
lauda-luad
lupta–lubta
malac-malac
malc-melg
mare-mar
mamaliga-mamleighin
malaiet-malaic, malail
masluit-maslail
melita-meile
miere-mel
meleag-mealac
ma-mo!
Moarte-ort
Mod-mod
Manz-mins, minseag
Metal-meiteal
Medic-medig
Moale-moine
Muscel-mus
Mut-muite
Mustrului-mustruil
Muiere-muierean
Murmur-murmur
Minte-muinte
Nash-nas
Nea-nea
Neica-neic
Nenia-nen
Neam-neam
Nu-ni
Numar-nuimir
Noroi-noroic
Noroc-narac
Nod-not
Mosneag-musneach
Nud-nuichd
Oaie-oi, oe
Opt-ocd
Oras-orach
Ocara-cara
Onest-nesta
Parc-pairc
Pachet-paca
Pamant-pement, palmantu, paman
Paine-pain
Pene-pen
Pericol-perigl
Pitic-piti
Padure-padi
Pic-pic
Pishu-piso
Preget-preget
Porc-porcan, purchel
Putin-putin
Proba-proba
Plesni-plesg
Prada-preidin
Plamada-plamcaid
Pisica-piseag
Pisoi-pisean
Pui-puis
Pudra-podvr
Putere-pufer
Rai-rei
Rang-rang
Rau-reub
Racai-raca
Ragaiala-rucail
Religie-reiglios
Rafala-rapal
Rob-rob
Roata-rot
Roii- roid
Rod-rod
Ruga-roga
Salcie-sail
Sac-sac
Satul-sat
Sec-seac
Scobi-sgob
Sgudui-sgada
Scula-scula
Sed-sed
Sapun-sebon
Seama-seamas
Sarac-sarac
Scofala-scof
Sanatate-slainte
Sigur-sengl
Soare-sol
Slut-slut
Suge-sug
Stat-stad
Strang-strange
[Streang (ger.)]
Stange-strang
Strain-strainsear
Strica-streic
Strop-srob
Scandal-srangal
Strengar-strangair
Subred-sobreit
Subrezit-sobrisid
Taverna-tafarn  tavan, / -nu din turca)(
Teasc-teasg
Troc-troc
Troaca-trac, troc (ger.)
Treaba-treaba-treib (ger.)-treba (sl. ?)
Targ-tairg
Timp-tim
Timid-timeac
Tratat-tracdad
Teanc-teanacas
Tara-tir
Stalcit-stailc
Strigat-strig
Sfat-suad
Scama-sgan
Umil-umal
Unge-unga
Urla-urlabair
Urmare-urbar
Vlaga-blag
Unghie-sgair
Usor-usa
Voinic-Voineac
Vraiste-brais
Zgudui-asguadad
Zgarietura-sgar, sgarad
Zmeur-smeur



...In all, we can count on over 70 Romanian words for which Old Germanic origins can be safely assumed..."

"...There also is a similarity between the character of the Old Germanics of th Romanian and that of the Ostrogothic elements of Italian..."

"...All evidence sustains the idea that old Germanic populations couldd influence pre-Romanians..."

"...Words of provable Old Germanic origin (e.g. barda, cioareci, gard, rapan) survive in both Daco/Romanian and Macedo/Romanian (However, it is woth observing that Daco/Romanian - and, implicitly, the standard language of Romana -is by far richer than Macedo/Romanian in temrs of old Germanic origins)..."

a ateia
-barda
-bort
-brusture
-burta
-a caina
-a cotropi
-fara
-filma (zâna rea)
-grind
-rânc
-rapan
-ruda
-scruntar+simcea
-stranut
-stinghie
-stima
-tufa
-tureac
-bordei
-buda
-gaman
-holm
-hultui
-rânca
-rânciog
-scrânciob
-tala
-teafar
-plug
-punga
-rând
-scrada
-slin
-aldan
-a banui
-a bântui
-bernevici
-brândusa
-bumb
-bunda
-boarta
-cioareci
-ciuf
-cocon
-cotiga
-cotingan
-gata
-gati
-ghibort
-grindei
-grindel
-grundet
-grunz
-hânsar
-însaila
-julfa
-targa
-nasture
-smalt
-smida
-sprintar
-stean
-sturlubatic
-troaca

Din articolul "Lexical elements that reflect close contacts between old germanic and autochtonous populations in southeast Europe" de prof.dr. Alexandru Poruciuc publicat în cadrul lucrarii "Ethnic contacts and cultural exchanges north and west of the Black Sea"
Vatarama, pratana – batran
Pia- bea
Bagavat –bogat
Bagatia-bogatie
Balavan-bolovan
Pun-bun
Ca-ca
Camera
Casa
Casu-cas
Casc-casca
Ciata-ceata
Kiami-chema
Cianci-5
Citita, citi
Cada-cand
Cadava-candva
Canta-canta, voce
Coti-coada
Ciolaca-colac
Cosa-cos
Srai, traiasa -crai, craiasa
Crud
Cumitra-cumatru
Cupa
Cutiar-cutie
Da
Darma -darama, distruge
Dudzaba-degeaba
Devasaha- de cu seara, de seara
Divanicia, divanita – dimineata
Dirs-darz
Dui-doi
Dua-doua
Duaria-durere
Upa-dupa
Dusman
Eva-ea
Asti-esti
Aste-este, iaste
Vrate, brati – frate
Card-gard
Gatita
Gandi
Crita-grai
Hana -han, casa
Hotu-hotar
Has-haz, ras, gluma
Hlad-hlizi, bucura
Hop-ridicatura,groapa, obstacol in cale
Hrana
Iadu
Darba-iarba
Iata
Ace-aici
Lubiami -iubi,dorinta
Prati-impotriva
Cutra –incotro?,unde?
Angiras-inger
Anada-inodat,legat
Sura-insura
Antarita-intre
Tan-a intinde
Jale
Jvar-jar
Lagna-lega
Lamba-limba
Loca-loc
Labh-lua
Lup -a distruge, rupe
Lupta
Mahi-marii, mare
Margena-de-a-lungul
Masura-linte
Meda-maduva
Me-meu
Maiam-1ooo
Mashc-misca
Mana-mana, hand
Manduria-mandrie
Maniate-minie
Marta-moarte
Mucula-mugure
Mutu-mut
Nas-nas
Nashta-naste
Narabu-narav
Napat-nepot
Navasta-sotie
Nara-nora
Naracia-noroc
Naua-9
Na-nu
Avi-oaie
Ouala-oala
Vara-ora
Acara-ocara
Odaia-camera,odaie
Avita-oita
Om-fiinta superioara
Ashti-os
Astravi-otrava
Pala-palos
Paprika -iute, usturator
Part-parte
Pacata-pacat
Palita-palit
Sarica-pasare,sacra
Patzi-patzi
Pahi-pazi
Api-pe
Pita-paine
Plava-pleava
Pluti
Puvana-poiana
Sala-sarii
Sala-sala, casa
Sarvatati-sanatate
Saptaa-saptamana
Sara-sare, saramura
Gopa-popa
Pataca-poteca
Pavasa-povata
Prabala-pravali
Braji-praji
Prapadia-prapadi
Pra -pre, inainte
Priatama-prieten
Presara
Prantz,pransu –pranz
Putza-putz
Putzi-putzi
Rai-rai
Vrana, brana –rana
Hradza-raza
Racita-racit
Ra-rau
Saravarsa-revarsa
Ri-ridica
Rota-roata
Rod-fiu
Arusha-rosu
Ruda-ruda
Rush-rushine
Sama-asemanator
Avasata-sat
Sraman-sarman
Sua -al sau
Cartzi-scoarta
Samana-asemana
Spento-sfant
Santi-sunt
Sura-soare
Sta-sta
Stapaiani-stapan
Strigati-striga
Drapsa-strop
Stupa-stup
Sula-sulita
Us, usa –sus
Sapte-7
Sharpa-sarpe
Sash-6
Shad-sed
Shia-si
Shira-siroi
Shabda –soapta, cuvant, sunet
Shuba-suba, haina groasa
Tman-taman
Tara-tare
Datar-tata
Tai-taia
Taua, te –tau
Tavur-taur
Teca-teaca
Tara-tara, trage
Tapaiam-topi
Tabar-topor
Tovar-povara
Tri-3
Trasar-tresari
Uda-apa
Unda-unda
Uriash
Urs
Susca-usca
Vasca-vaca
Vatra
Vars
Vid-vedea
Vaci-voce
Dzacia-10
Dziua-ziua
Szan-zvon



SANSKRIT LANGUAGE - ORIGIN
Sanskrit Language

LEXICAL COMPARISON OF SANSKRIT AND LATVIAN

The Sanskrit language is a dead language attested only in written works
several thousands of years old. Latvian still exists.
Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
abhi abi "both"
agra agra "early, first"
asmi esmu "am"
asnas asinis "blood"
asru asaru "tears of the eye"
asti esti "to eat"
avata avuota "spring water, source"
bhalto baltuo "light, bright, white"
bhanga banga "billow, wave"
bharata barota "feed, fed, take care of"
bhedati bedati "worry"
bhuti buti "be, exist"
bhy s bijas "fear, was afraid"
cathurth ceturta "fourth"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
dala dala "part, division"
dina diena "day"
d hati deguoti "burn"
Dyaus Dievs "Deus, God"
devah devej "giver"
dhuma duma "smoke, of smoke"
drgha darga "expensive"
dhurti durti "injure, stab"
dusim duosim "give, will give"
dhruva druva "field of grain"
duris duris "door"
*d ed "eat"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
ga*s guovs "cow"
gospada guovs peda "cow track"
griva griva "mouth, estuary, firth"
ganisan ganisana "shepherding, protecting"
grabh grab "grab"
jiv dziv "alive"
j*vati dzivuoti "live"
yukt jugta "harness"

Sanskrit
Word   Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
krmi kirmi "wood-eater, borer, worm"
katha ka ta "how that"
kada kad "when"
kas kas "what"
kataras katris "each"
kliba kliba "unable, lame"
kuti kuti "shed, coop, stable"
lakt lakt "to lap"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
mat*h mate "mother"
manita manita "known, observed, noticed"
madhu medu "honey"
mith mit "change"
mukti mukti "run off, away"
n*kt nakt "night"
nabhi naba "navel"
okas oekas "buildings"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
pl*si blusi "fleas"
palava pelava "chaff"
p*tis patis "self"
pratikama patikama "pleasant, agreeable, nice"
pretvira pret vara "opponents, contra power"
prasnaya prasnaja "question"
pluti pludi "flood"
r*tha rata "wheels, of wheels"
rasa rasa "dew"
rud raud "cry"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
sad sed "sits"
spurdh*se spardijas "fight, struggle, kick"
sana sena "long ago"
sunas sunis "dog"
sth stav "stand"
slaviti slaveti "praise, glorify"
svanta svinet "holy, celebrate"
sirsnas sirsnas "heart, of the heart"
saditi staditi "plant"
skabh skab "unhappy, sour"
srava strava "stream, current"
sabara sabara "scold, reprove"
svarah svara "weight, force"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
talau jihva talu dzivo "far live"
tava tava "yours"
tatha ta ta "there"
ti edi "eat"
trayas tris "three"
trasati triceti "tremble"
ud*n uden "water"
udhar udr "otter"

Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)
vayus vejis "wind"
vrkas vilks "wolf"
vira vira "man, husband"
vrdhi vardi "words"
visur visur "everywhere"
varuni varuoni "winners, heroes"
vacala vacele "gossip"
virsus virsus "above, over"
vayu vaju "weak"
Dev datta Diev duota "God given"


SUNT  MULTE cuvinte comune GRECO-LATINO-ROMANESTI, ori doar GRECO-ROMANESTI






Dacia continuitate multi-milenara _ traco-daco-rom^nii _ un arc peste vremuri

Scurta istorie a Daciei !
(106) - Traian cucereste Dacia, 1/4; 1/5 ;

(117-118) - Razboi dacic + Rascoala dacica interna; Moartea lui Traian, Hadrian se retrage din toate castrele Munteniei sub presiunea Daciilor Liberi, a rasculatiilor daci din provincie si a sarmatiilor !

(-granita fiind stabilita pe Jiu ? ori poate abia in 121 ?!)

(120-121) - Romanii pierd coltul de sud-est al Transilvaniei ?!;

(143) - Razboaie cu Carpii, Costobocii si Dacii Mari;

(157-158) - Razboaie cu Carpii, Costobocii si Dacii Mari; (din nou !)

(166-168) - Cele trei razboaie Marcomanice (in al-II-lea intra Rasculatii daci din provincie, iar in a-III-a o vasta alianta);

(170) - Razboi cu Costobocii care ataca Dobrogea si ajung pana in Grecia la Eleusis;

(214-381) !!! - Carpii vor ataca fara intrerupere I. Roman la Dunarea de jos si in Balcani;

(220-221) - Romanii pierd coltul de sud-est al Transilvaniei ?! (granita stabilita pe Jiu ?!);

(238) - Doua mari razboaie cu Carpii; (al-II-lea in 249 ?)

(245-249) - Marea invazie Carpica;

(245-247) - Carpii plus Rasculatii daci, desfiinteaza Limesul transalutanum cu cele 17 castre si distrug orasele Romula, Aquae, si Sucidava, granita ajungand din nou pe Olt; (-desi Filip Arabul, imperatorul, ii invinge pe Carpi, este obligat sa mute granita pe Olt).

(247) – Filip Arabul, (imp. Roman), primeste titlul de “ Carpicus Maximus ” !

(249) - Carpi plus goti, distrug definitiv si total cele trei orase refacute de romani in 248 (Romula, Aquae, si Sucidava), Limesul Alutan este puternic slabit, iar cel Scitic este zdruncinat de atacurile Carpiilor plus alte triburi dacice din Moldova !

(253) - Alte atacuri ale Carpiilor;

275 - Aurelian ii bate pe dacii din Campia Tisei, pe carpi si pe sarmati !
296 – Diocletian invinge pe carpi si colonizeaza o parte dintre acestia in Imperiu.

297 – Galerius ii invinge pe carpi de 6 ori in 2 ani !

(305-311) - Galerius primeste de 6x titlul de Carpicus, insa situatia se agravase mult prea mult pentru Romani care se vor retrage si din teritoriile dacice ramase sub dominatia acestora, crescand numarul atacurilor Dacice.

305-311 – Galerius, primeste de 6 ori x, titlul de “Carpicus Maximus” !

(-si alti imparati romani au primit aceeasi titulatura).

(260-311) - "Another aspect of Lactantius' view is that he regards the persecuting emperors as un-Roman barbarians whose only aim was to overthrow the Roman Empire. The culmination of this view is represented by his hateful attacks on Galerius (260-311), who intends to change the name of the Roman Empire to the Dacian Empire"

324-337 – Constantin I, primeste de 2 ori titlul de Carpicus Maximus !

337 – Revenirea vaii Dunarii din Dacia nord-dunareana, la romano-bizantini, sub Constantin I (invingandu-I pe goti si taifali) !

(260 - 340) - 4.12 Eusebiu din Caesarea (260 - 340) în Constantin către sacra adunare: Te întreb pe tine Decius... când ai căzut cu toată oștirea pe câmpiile scitice, conducînd mult lăudatele trupe ale romanilor ca să lupte împotriva geților, în bătaie de joc.

(337 - 340) - În elogiul împăratului Constantius, Constantin II (337 - 340), învingînd cu armele pe geți, ne-a făcut rost de o pace trainică...

381 – Carpo-dacii la nord de dunare (Zosimos / Hystoria Nova IV 34), carpo-dacii respinsi de la Dunare, de Theodosiu I

(402) - 4.2 Claudius Claudianus (Panegiric, 395, Împotriva lui Rufinus, 396 și De bello Gothico, 402) scrie de peste 50 de ori getic, dac, cetele getice, cetele blonde (ale geților) și o singură dată gotic, în titlu, pe care l-a considerat un alt nume, dar fără semnificație proprie.


Dacii in cronici _ (500-600)
350 - O astfel de sursa o constituie Ammianus Marcellinus, care descrie rezistenta, in Banat, la jumatatea secolului IV, a unui organism statal al indigenilor pe care ii numeste, limitanei – limiganthes (limes-ul roman), adica marginasi.
Acesti indigeni s-au ridicat sub conducerea unor capetenii cu nume inca necrestine, semnificative, Zizais (nume dac) si Rumon (Romanul ?) si mai ales Vitalian, atit impotriva sarmatilor Argaraganthes sau Ardaganthes, stapinii lor vremelnici, cit si a armatelor imperiale romano-bizantine, care vor incerca (357-359) sa le readuca teritoriile proaspat eliberate in hotarele Imperiului Romano-Bizantin.
(Vidul de putere instalat dupa anul 275 permisese crearea, in amintita regiune, prin venirea alanilor care au revitalizat elementul iazyg, stabilit intre Tisa si Dunarea Mijlocie inca din secolul I e.n., a unui centru de putere sarmat. Putin numerosi, sarmatii, numiti de Ammianus Marcellinus si Anonymus Valesii - Argaraganthes sau Ardaghantes ii dominau pe indigeni prin puterea si calitatea armelor lor).
In anul 332 insa, din necesitatea de a-i respinge pe goti, care au aparut in calitate de competitori la stapinirea spatiului nord-dunarean, sarmatii i-au chemat pe indigeni sub arme.
Odata inarmati, acestia s-au dovedit luptatori de exceptie, arta lor militara, dezvoltata pe baza mostenirii traco-dace, dezvaluind cunoasterea citorva principii ilustrative pentru strategia clasica a razboiului popular de aparare - economia fortelor, asigurarea libertatii de actiune, concentrarea fortelor principale, surprinderea - si a manevrei pe directii (linii) interioare. Refuzind sa se angajeze in cimp deschis ei au atras pe goti, prin hartuire, pe directii impuse de inaintare, in vaile retrase ale muntilor unde, dispersate, fortele de urmarire ale acestora au cazut in ambuscade si au fost, rind pe rind, nimicite.


515 - (Euagrios Scolasticul).
O multime de calareti GETI,  insotiti de barbari, au trecut fluviul, precizeaza izvoarele mentionate si, la sfirsitul lui 515 si in tot cursul anului 516, au executat raiduri devastatoare in Macedonia si Thessalia si au ajuns atunci pradind pina la Termopyle si in vechiul Epir (Marcellinus Comes).

Situatia ramine neclara pina in 518 cind, paradoxal, moartea lui Anastasios in loc sa pecetluiasca nasterea noului stat roman aduce cistig de cauza Imperiului, deoarece imparat ajunge un conational al lui Vitalian, traco-romanul Iustin I (518-527) relansind vechea traditie a Imperiului de Rasarit ca imperiu roman de neam tracic (V. Besevliev) si multi din neamul cu caciuli si boi multi i se alatura.
Iustin, apelase la sprijinul militar atit al romanilor de la nord de Dunare, cit si al barbarilor nou iviti la frontiere – cutrigurii si slavii. Expeditiile acestora vor continua, destabilizind provinciile nord-balcanice, provocind contraofensiva, tragic sfirsita a trupelor generalului Chilbudios in anul 534.


550-559 - Sprijiniti de anti (sarmati) care apar la Dunarea maritima in 550, si de catre DACI, sclavinii si cutrigurii vor ierna in Imperiu in iarna 550 / 551, devastind pina in 559 intreaga Peninsula Balcanica. Invinsii se vor subordona avarilor kaganului Baian, veniti in acelasi an si care, esuind in incercarea de a se stabili la sud de Dunare, vor intemeia un kaganat in Pannonia (567).


La 818, Analele regilor franci ii numesc timociani si guduscani pe dacii care, desprinsi din alianta cu bulgarii se pun, condusi de ducele Borna, la Dunarea de Mijloc, sub tutela statului carolingian.
In urma infringerii expeditiilor cumane din  1091 si 1122 , Alexios I Cornnen (1081-1118) si Ioannes III ( 1118-1143 ) colonizeaza pe Vardar si Moglena mase mari de prizonieri cumani care  se vor dovedi crestini cu nume gen: Radu, Stan, Paducel, Ana.
Prinzind radacini in Almopia, Ardeea, ei vor intra in istorie ca meglenoromani, vorbind cel mai apropiat dialect sudic, de daco-romana.



Bessian monks in the Sinai
In 570, Antonius Placentius said that in the valleys of Mount Sinai there was a monastery in which the monks spoke Greek, Latin, Syriac, Egyptian and Bessian.

The origin of the monasteries is explained in a mediaeval hagiography written by Simeon Metaphrastes, in Vita Sancti Theodosii Coenobiarchae in which he wrote that Saint Theodorius founded on the shore of the Dead Sea a monastery with four churches, in each being spoken a different language, among which Bessan was found.
The place where the monasteries were founded was called "Cutila", which may be a Thracian name.
-Deci DACII existau inca pe la anul 600 ca populatie importanta !  




as Free Dacian tribes such as the Carpi may have continued to speak Dacian in the area northeast of the Carpathians (in the areas of modern Moldova and Ukraine) as late as the 6th or 7th century AD.

List of Dacian kings
From Wikipedia, the free encyclopedia


Zalmoxis - Legendary/mythical
Charnabon - mentioned by Sophocles
Moskon - 3rd century BC
Dromichaetes - 3rd century BC
Rubobostes - 2nd century BC
Dual - 3rd century BC[citation needed]
Oroles - 2nd century BC
Rhemaxos - around 200 BC
Dicomes - 1st century BC
Rholes - 1st century BC
Dapyx - 1st century BC
Cotiso - 1st century BC
Zyraxes - 1st century BC
Burebista - 70 BC - 44 BC
Deceneus - 44 BC - around 27 BC (hypothetical)
Comosicus - 44 BC - 28 BC
Coson
Duras - 68 - 87
Decebalus - 87 - 106
In 106, Dacia became a province of the Roman Empire.
Zalmodegikos




(avem ~ 70 de ani de PAX ROMANA, gaurita ca un cas de perioade de razboi si semi-refacere) !

(avem peste 14 razboaie si chiar poate peste 20/30 de razboaie !) si doar 20 de ani de pace continua intr-un singur interval cronologic.




Continuitate dacica in arheologie

Iata informatii pretioase despre culturiile proto-romanesti si dacice din o enciclopedie:

Am reanalizat lucrurile si iata ce am inteles:

1.) -Cultura Brateiu (300-600), avea 300 de morminte, iar Santana de Mures Cerneahov, are 500 pe o arie de cateva ori mai mare !, plus ca o minoritate Cerneahoveana, era dacica, carpica in speta.


2.) -Despre C. Ipotesti-Ciurel-Candesti (500-700), aflam ca nu se intindea in transilvania decat in coltul de sud-est, cum de altfel nici C. Santana de Mures Cerneahov (300-400), nu se intindea la vest de Cluj.

-insa in Transilvania avem continuarea C. Brateiu si in faza C. Ipotesti-Ciurel-Candesti, iar in nord-vestul Romaniei si in nord-est avem continuitate dacica putin romanizata (C. Lipita, Militari-Chilia, Costisa-Botosana, Sintana Arad 100-400, chiar daca doar pana in sec. 4-5).

- C. Ipotesti-Ciurel-Candesti, nu se arata ce rit de ingropare aveau.

3.) - C. Dridu (700-1100) - se arata ca doar in valea Dunarii predomina inhumarea, in timp ce in Transilvania, incinerarea !, deci doar o mica parte erau crestini !


- In rest se presupune o romanizare a populatiei autohtone pana la anul (700), si nu se tine cont de "fenomenul de romanescizare eventuala", nici de dacizarea Daciei romane, cum arata artefactele, apoi se face legatura intre romanitatea de pana la 230/253 si cea de dupa, pana la 600/700 si aceea bizantina-greaca-ne-romanica, de dupa 900 !

- Artefactele dacice continua pana in evul mediu romanesc, iar sinteza Dridu-ana si mai apoi cea Ipotesti-ana, nu este una de romanizare ci cuprinde elemente romanice, slave, dacice si bizantine, iar cele dacice sunt dominante si se continua mereu de la o cultura la alta.

(-nu se mai vorbeste de formele ceramice dacice dupa C. Brateiu, desi acestea exista si in evul mediu romanesc si azi !).  



- Iata avem ( - perioadele de pace in ani ) :

4-razboi

12-pace
razboi

20-pace
razboi

10- pace
razboi

7- pace
razboi

1-pace
razboi

1-pace
razboi

1-pace
razboi

2 -pace
razboi


45 -pace
razboi

7 -pace
razboi

1 -pace
razboi


2 -pace
razboi

4 -pace
razboi


23 ?!

(avem ~ 70 de ani de PAX ROMANA, gaurita ca un cas de perioade de razboi si semi-refacere) !

(avem peste 14 razboaie si chiar poate peste 20/30 de razboaie !)  





- INELUL TRACIC de la EZEROVO (Bulgaria).

ΡΟΛΙΣΤΕΝΕΑΣΝ / ΕΡΕΝΕΑΤΙΛ / ΤΕΑΝΗΣΚΟΑ / ΡΑΖΕΑΔΟΜ / ΕΑΝΤΙΛΕΖΥ / ΠΤΑΜΙΗΕ / ΡΑΖ / ΗΛΤΑ
rolisteneasn/ereneatil/teanēskoa/razeadom/eantilezu/ptamiēe/raz/ēlta


Traducere:

Rolis /Rolisteneas, t Eneas, ne-r Enea til, t- Eanes, co a, raz-e-a, dom-e-an, -ti-lez –i , g, ta, mie i raz.

= Rolis /Rolisteneas, tu Eneas, ne-r ? Enea, (tie / al tau / tine/ pastreaza), Eanes (cu a / ca), rage /rege, (domn /domina / domnie/domeniu /casa/ tara), tie iti las / te las, i ? g?, ta, mie i raz (adica te las sa fi rege).

TRADUCEREA: se vorbeste despre 2-4 persoane nobili, despre faptul ca erau regi, ori o dinastie si se vorbeste despre dreptul si transmiterea dreptului de domnie pe linie regala.

Adica se vorbeste despre legitimarea dreptului de a fi RAJA / Reje / rege, primind confirmarea prin descendenta nobiliara regala.



-IATA DE CE !

Rolis /Rolis- t -Eneas, ne-r Enea til, t- Eanes, co a, raz-e-a, dom-e-an, -ti-lez –i , g, ta, mie i raz.

- AVEM o frecventa a aparitiei unor grupe de litere/cuvinte
-( t, ENEAS/ Eanes/ Enea, raz, ean / e-a, til, til-ez, mean, mie).

Daca am avea NESCOA, atunci am avea mai la inceputul frazei: NEAS si apoi NEA; Evident -nea este o terminatie la un nume ori un titlu nobiliar legat de nume.

ASADAR cade cuvantul "NESCOA= naste".
Apoi cade avem hiatusul lui "TIL / TILEZ" !

- probabil til= ti-l dau, las;
- as pune in corespondenta "T" cu ATENEAS / TENEAS / ENEAS - nume titlu.




INSTRUMENTE:



http://www.maravot.com/Phrygian.html

http://dictionary.re....com/languages/

http://ro.wikipedia....le_de_la_Sinaia
http://soltdm.com/tdman/tabdav.htm

http://www.ariminia....a-sinaia-i.html

http://en.wikipedia....racian_language


http://dictionary.re....com/languages/

http://ro.wikipedia....u..._CĂąmpulung





Iata cateva imagini cu daci de pe Arcul de triumf al lui Galerius (/ Constantin ?) din Tesalonic, Grecia:


Inca ceva materiale:

Edited by Infinitty, 01 February 2009 - 19:01.

RECTIFICARE !

In postarea lunga de mai sus am copiat din greseala un text lung de 2 x.

Propun sa abordam problema gradual, astfel ca voi fractiona textul mare, initial, si voi sublinia esentialul pentru a se putea intelege mai usor.

ZICE / SPUNE/ VOROVI / VOCE /boscorovi/ ... (glasui, grai);..................... VACIA (sans.) = voce.

La prima vedere avem origini latine: VOX/ BOX-cis / DICO-; Dicere / EXPONERE;

ZÎCI - ZÎCE - ZI <----------------->


Danish: sige;

French: parler / Italian: parlare

Norwegian:  si,  
Portuguese (Portugal): falar / Romanian: a vorbi

Russian: govorit / Slovak: (pre)hovori» / Slovenian: govoriti

Dutch: zeggen Lithuanian: sakyti
Norwegian: si

Slovak: vravie»
Danish: sige
Dutch: zeggen

Finnish: sanoa
German: sagen

Latvian: sacīt

Lithuanian: sakyti

Norwegian: si
Romanian: a spune ; / Danish: sige; siges ( ZIGHE)
Dutch: zeggen

French: dire
German: sagen

Icelandic: segja
Italian: dire

Lithuanian: (pa)sakyti
Norwegian: si, uttale; sies

Polish: powiedzieæ
Romanian: a spune, a zice
Slovak:  poveda»

Spanish: decir; / Swedish: säga,


(let's) say

French: disons
German: sagen wir ; / Icelandic: (svona)
Italian: (diciamo)

Latvian: sacī-sim;
Polish: powiedzmy; / Portuguese (Brazil): digamos; / Portuguese (Portugal): vamos dizer
Slovak: povedzme

Spanish: di-gamos
Turkish: di-yelim ki

ZI - corespunde IE- "si/ zi" existent mai ales in germanica si leto-lituaniana ; in verbul (pol.) powiedzieæ ------> powie + dzietz !!!

vravie» (slovk.) ~ Vorovi; говорить; Slovak: (pre)hovori» ; Slovenian: govoriti; ... AICI vedem termeni slavi inruditi cu VORBA / vorovi ---------- care de asemenea este similar cu VERBA (lat.), probabil prin radacina IE.

Deci cel putin ZICE si VORBA, sunt posibili termeni pre-latini.  

Edited by Infinitty, 02 February 2009 - 09:49.

INIMA:

Latvian: s-ir-ds; sirds- / Lithuanian: čirdis

Norwegian: h-jer-te / Swedish: hjärta; hjärt-

Finnish: ydin

Icelandic: hjarta,  
Latvian: sirds; / Lithuanian: čirdis

Danish: hjerte; hjerte- / German: das Herz; / Icelandic: hjarta

Latvian: sirsniņa
Lithuanian: čirdelė

INIMA = ianma (SANSCRITA).

SE VEDE de la o posta ca INIMA provine din Limba Daca ( - la tara " IRMA / IRIMA" ) !

Latvian: sirsniņa
Greek: σχήμα (sxema)


- pare ca ANIMA -----------> anima / inima / irima / irma; - insa nu este decat o speculatie, poate o aproximare a DACILOR la "modul latin", au incercat o transformare dinspre INIMA/ IRMA ( ianma (sans.),  /Latvian: sirsniņa;   /Finnish: ydin;  / s-xema (gr.)) ------------> spre Anima.

AVEM: radacina germanica "-IR-"; avem termenii din Sanscrita, Leto-Lituaniana, Finlandeza si Greaca.  

Edited by Infinitty, 02 February 2009 - 10:40.

- De asemenea "CE" pare a proveni din "CHE " -latin, insa forma sa ii tradeaza originea: cito, kem (rus.); țo, kaj (slvk), co (pol.), CIK, co (latv.), ........................ sanscrita ?


- [size="3"]flacără / Foc [/size]= FACOS (gr.) - / FOTIA / foton / fotos; / "aprinde"- este dacic; / vapaie, jar, toropeala, topeala, dogoare, zapuseala, flama, pala, palie, ... - dacice).


warm, cold (cald) = Osset. sald (vs. CALD) , Pers. /سرد (sard), Lat. calēre, Kurd. sarr

Alb. zjarr, Russ. жар (Ÿar), Lith. garas, Ltv. gars, Phryg. germe, Arm. jerm/èerm, = JAR.

JE(a-)R / jear - (frig) ---------------------------- JAR - (cald); atat in slava cat si in latina are si sensul de “a pisca, ustura, arde”.


- Swedish: brinna ( a+ B/prin-d-ere ---------> a-BRINDE / aprinde) !

ROM^NESCUL "a aprinde" nu are nici o treaba cu "a prinde ceva ... din urma, a ajunge la ceva ...", ci mai degraba se refera la "a foca / a da foc / a arde !) Danish: braelig;nde ( a+ brende ?); / Dutch: branden (a+ branden).



- AVEM o origine LATINA clara a termenului "a sti / cunoaste", dar avem la fel de clar si o origine autohtona:

Finnish: tietää
Lithuanian: Ÿinoti (ȘINOTI)
Icelandic: kunna
Norwegian: kunne
Polish: znatz

- GRAU ( grindin – celt-germ.) / grund (ger.) / zgrunturos / - mult, cantitate mare, a aglomera / granar - sensul " aglomerat".
Deci "GRAU" il avem pe filiera indo-europeana din "GRAN- / GRIN- / GRAM- / GRUN-", acoperit de termenul LATIN !


- CONCLUZIA:
“a LASA” – este echivalent cu (germ.) – LASEN / LOSE; (lit.) – leisti;
- “a VENI / Chema”  – echivalent cu (germ.) – com / come / coma !!!
- “ Hai, parasi” – idem tot autohtone.

- &laquo; VENI &raquo; - vallen (olandez), + Valea !, la vale !; - Estonian: viima ; Finnish: viedä ;
Hungarian: vezet (vizita ?); Icelandic: vinna; Russian: вести (vesti - VENI ?)
Slovak: vies»;
- “MERGE” - Hungarian: Menj már!; French: mener; French: marshe; Latvian: marčru-ts

Russian: mesto ...; Greek: meta; Hungarian: medi”- / medionc …; Indonesian: mengge-rakkan; Finnish: mennä;



- PUNE:

Czech: dát, / Danish: s&aelig;tte; l&aelig;gge; / Dutch: zetten, plaatsen / Estonian: panema; asetama / Finnish: panna;– asetettu ; - asettaa ; - pani ; / German: stellen, legen, tun / Icelandic: &thorn;&yuml;&eth;a /
Norwegian: sette, putte, / Polish: położyæ, / Portuguese (Brazil): pôr / Portuguese (Portugal): pôr / Romanian: a pune / Russian: stavit; /
Slovak: da»; poloŸi»; vypusti» / Slovenian: postaviti / Spanish: poner, / Czech: poloŸit, pűedloŸit / Italian: porre;
pono, -ere; / posui, (lAT.) - vb. a pune, a aseza, a ridica, a considera
expono, -ere, -posui, -positum vb. a expune, a infatisa, a descrie, a povesti
CONCLUZIA: “pune” il avem la fel in fino-ugrica si germanica.

- VARA : - Latvian: vasara / Lithuanian: vasara / Portuguese (Brazil): ver&atilde;o / Portuguese: ver&atilde;o / Romanian: de vară / Spanish: verano ;  

- IARNA : - o sinteza intre Hibernia (LAT.) si IAMA (zeul mortii la iranici).

Edited by Infinitty, 02 February 2009 - 11:17.

E un material bogat si trebuie studiat cu atenție, în principiu eu cam renunțasem după ce am văzut ca la originea romanilor sunt persoane care sunt mai interesate sa nege prezenta "latina" in Transilvania decât sa studieze istorie.
Acum dacă aci nu vor fi persoane care sa sară imediat sa nege va comunic si eu doua "descoperiri" recente făcute de mine (de fapt doua asocieri logice care sunt sub nasul oricui) chiar daca nu au legatura directa cu limba Dacica ci mai degrabă cu originea noastră. (sper sa nu se supere nimeni, nu incerc sa schimb subiectul doar comunic niste date care pot fi folositoare cuiva)
Primul link
Harta Genetica a Europei la anul 100

Link-ul 2
Harta Genetica a Europei astăzi
A se observa prezenta R1b, R1a, J2, I2a, la anul 100 si acum in plus prezenta grupei E in Balcani care e inca acolo numai ca de la Nord a mai venit cateva grupe peste ea.
A se tine cont ca nu exista o grupa inca pentru traci, si povestea cu genetica are si subtrat politic.

A doua chestie pt care am cautat mult pana sa obțin toate datele.

Cu toți am auzit de Cântecul Nibelugilor si de povestea cu Ramunc dar nici un manual de Istorie nu intra in detalii, adică ce am reușit eu sa fac . Doresc sa fac un fel de culegere de texte cu toate aceste documente, ale origini noastre, documente in limba lor (latina, greaca, germana).

Cantecul Nibelugilor varianta de pe internet, in Engleza am pus si o poza cu textul on Germana.
http://omacl.org/Nibelungenlied/
Fragmentul cu pricina (primele randuri)
http://omacl.org/Nib...dventure22.html
Trebuie tinut cont ca lucrarea a fost scrisa intre 1180 si 1210 si cu siguranta nu putea vorbi de o tara nou aparuta, de care cronicari sa fi si aflat de curand.

  "Ducele Ramunuc al Valahiei, cu șapte sute de vasali au trecut in galop prin fata ei, precum pasarile, in zbor oameni i-au vazut trecand".(teoretic e vorba de nunta lui Atila)
Care este aceasta chestie ce nimeni nu a mai observat?, - in cantecul Nibelugilor apare Tara Vlahilor asta inseamna ca data de fondare a Tari Romanesti acceptata astazi este gresita (de fapt ținând cont si de alte doc. complect gresita). Toti istorici au fost obsedati daca Ramunuc a fost prezent la nunta lui Attila sau la nunta lui Stefan cel Sfant al Ungariei. Si nimeni nu a observat ca o lucrare mai veche de 1300 ( in jur de 1200) pomeneste de o tara a Vlahilor care avea un conducator. De fapt nimeni nu a studiat textulin germana.
Sper ca nu plictisec pe nimeni cu acesta mica deviatie de la subiect, in Cantecul Nibelugilor pana acum am identificat de doua ori acest "Walachen-land".

Edited by Vyck, 02 February 2009 - 13:00.

Daca cineva doreste Cantecul Nibelugilor in format PDF(Germana) pot sa incerc sa il pun, sau doar paginile unde vorbeste de "Tara Vlahilor"
In alta ordine de idei vreau exemple de cuvinte gotice, care sa fi evoluat in limba noastra pastrand sau nu sensul initial. Si explicatia cum au evoluat. Mi-a fost pusa si mie aceasta intrebare de persoane "interesate de istoria nostra" si la acest capitol cu Goti nu ma pricep. Stiu doar de ipoteza ca Goti erau Geti sustinuta de cativa cronicari.

Edited by Vyck, 02 February 2009 - 13:24.

 Vyck, on Feb 2 2009, 12:34, said:

1.) Problema haplotipurilor este binevenita si chiar are legatura cu originea noastra.

2.) Cu privire la "Cantecul Nibelungilor" nu ma pronunt.


Revenind la problema haplotipului, eu am incercat sa merg pe R1a = daci; am auzit ca altii prefera E;

Privind harta de mai jos se explica acele populatii de CELTO-SCIT-oi pomenite de antici, se observa si colonii romani si germanicii asimilati aici.

Am aflat ceva nou, ca nu avem sange germanic catusi de putin, dar avem un - i2a/ i1b - 17,5 % - AUTOHTON balcanic (traco-neolitic ?).

Region/Haplogroup: R1b; R1a; I1; (I1a); I2a; (I1b); I2b; (I1c); J; T; (K2); G; E1b1b; (E3b); Q; N;

Romania 22; 22; 1.5; 17.5; 2; 24; 2; 1; 6; 2; 0.

Edited by Infinitty, 02 February 2009 - 15:41.

 Infinitty, on Feb 2 2009, 15:14, said:

Ei bine, am vazut ca nu exista o conceptie foarte unitara, sau un studiu unitar in privinta haplogrupurilor. Acesta de ex.
http://www.jogg.info/41/Wiik.pdf
e diferit ca procente de cele prezentate mai inainte ( vezi tabelul 7 ), unde noi avem "I"-ul la 46,3 %, cel mai insemnat numar din Europa.
"I"-ul este chiar paleolitic ( al vechii civilizatii europene, reprezentata mai apoi prin culturile Schela Cladovei, Cucuteni, Vinca-Turda, Hamangia, Boian etc. din neolitic ), iar prin combinatie cu ceva E si J venit din Asia Mica ( procente mici totusi ) si apoi "R" ( R1a mai exact, zic eu ) al "noii civilizatii" proto-indo-europene ( a kurganelor ) a dat populatia "indo-europeana" a proto-tracilor, care la randul ei a avut mai multe ramuri, cimerienii, frigienii, tracii sudici si getii ( dacii ). Prin cimerieni si masageti acesti proto-traci au interactionat mult cu indo-iranicii, mai ales cu scitii si persii ( partii de mai apoi ), influentandu-se reciproc.

 Vyck, on Feb 2 2009, 13:19, said:

Din cate stiu eu toti cronicarii antici si mai apoi cei medievali la inceput i-au considerat geti pe goti, inclusiv gotii s-au considerat ca provenind din geti, iar parerea mea este ca ei au fost ramura cea mai nordica a triburilor geto-dacice, mixati probabil si cu ceva elemente germanice ( vezi si Cronica Normanzilor de ex. ). Ideea ca ar fi fost de fapt germanici apare mai tarziu, in epoca "romantica", mai ales la germani si francezi, iar mai apoi datorita prestigiului acestor istoriografii, ideea se raspandeste si devine dominanta. Parerea mea este ca tracii s-au intins de la Marea Egee pana la Marea Baltica, si din Slovacia de azi ( la un moment dat poate si mai spre vest, Bavaria de azi ) pana dincolo de Bug, si chiar mult mai spre est, prin masageti, la hotarele nordice ale persanilor. Daca ne gandim ca celtii de ex. s-au intins si ei din Irlanda pana spre Balcani si Panonia ( unde au fost opriti de daci, si dati inapoi ), iar tracii erau cel mai numeros popor din lume dupa indieni, nu m-i se pare o ideea prea indrazneata. Iar Cantecul Nibelungilor este doar una din scrierile care vorbeste de o tara a "valahilor" in jurul anului 1000, mai sunt cronici ale unui arab, ale unui persan ( Podoaba istoriilor, sau Al-Gardizi ), sau cea mai veche cronica turcica, pecenego-cumana (-Oguzname ) si care pomenesc de tara "Ulak" sau "Balak" inca din sec. IX.

Edited by lupu2, 02 February 2009 - 17:49.

 lupu2, on Feb 2 2009, 18:01, said:

i2a-i1b - este local est-european dupa cum ai spus si tu si ai dreptate, asadar avem aproape 50% sange autohton cu R1a.

Populatia Moldovei dintre Carpati si Nistru, are R1a in proportie de 50-60%, in timp ce I-ul local este mai mare in Valahia si R1b mai mult de 25 % in Transilvania.

Ceea ce se arata despre Romania este MEDIA pe tara (rezultatul pe regiuni fiind altul.

- J-ul cuprinde probabil asiaticii de la Hamangia, colonii romani din Asia si colonii turci otomani (proportia mai mare este in Dobrogea).

Se stie ca DACII au asimilat triburi celtice.

Nu cred ca ar trebui sa ne facem probleme ca suntem autohtoni pe jumatate, ori pe 75% daca ii bagam si pe celtii asimilati, nici germanii nu stau mai bine.  



Numeralul in Romana

SANSCRITA _lexic _daca _traca _08

Marin Bărbulesu-Dacu presents more than 1200 SANSKRIT words of this primordial Daco-Indian IDENTICAL with the ROMANIAN, which from we are selectig an illustrator substance like:

1-10, unu, dvi, tri, ciatru, penci, șaș, șaptan, astan, novan, dzaccan, 100=satan,


1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.)
2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic)
3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb)
4. – țatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.)
5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg)
6. – sașh (sans./iranic) ------------ șheș (kurd.) ----------- seșh (lit.)---------- șhest (slavon)
7. – șapte (sans.)------------------- șhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.)
8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.)
9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic)
10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesiêæ (pol.)

Edited by Infinitty, 02 February 2009 - 18:26.

Am incercat sa vad cate ceva despre originea zilelor saptamanii si a lunilor anului.

Despre zile am aflat ca la majoritatea popoarelor sunt doar numarate si deci si la daci trebuie sa fi fost la fel (parca germanii spun ceva de ziua de mijloc), iar sambata este universala prin crestinism "SOMBATA".

(Englezii au pe Saturday = ziua lui Saturn, pe care altii nu o au).



- Cu privire la Lunile Anului, par a fi universale preluate de la romani prin cultura europeana tarzie.

Romanii au si termeni populari pentru lunile anului:

IANUÁRIE s.m. (pop.) cărindar, gerar, (înv.) ghenarie.
FEBRUÁRIE s. (pop.) faur, făurar.
MÁRTIE s. (înv. și pop.) marț, (pop.) mărțișor, (înv.) germănar.
APRÍLIE s. (pop.) prier.
MAI s. (pop.) florar, (reg.) frunzar, prătar
IÚNIE s. (pop.) cireșar.
IÚLIE s. (pop.) cuptor.
ÁUGUST s. (pop.) gustar, măsălar, secerar.
SEPTÉMBRIE s. (pop.) răpciune, vinicer.
OCTÓMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel.
NOIÉMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel, (reg.) iezmăciune, vinicer, (prin Mold.) promorar.
DECÉMBRIE s. (pop.) îndrea, (înv. și reg.) neios, (reg.) ningău.


Ar fi interesant de analizat si aceste nume populare.

Sunt din ce in ce mai tulburat de ceva si vreau sa împart cu cineva care are pasiuni similare cu ale mele. De ceva timp a apărut un curent "nationalist" in Europa de Est pentru fiecare natiune in parte, care afirma ca ei sunt cei mai vechi in zona. Cel mai aparte este curentul natiunilor migratoare slavi, unguri, bulgari, care afirma ca de fapt migratia care este inregistrata in istorie nu s-a intamplat niciodata, ci este vorba de un grup mic care se intorcea intr-o zona populata de o populatie inrudita. De exemplu ungurii de curand dupa sursele mele au inceput sa predea inca din calasa I "alfabetul secuiesc". Pe parcursul intregi periode cand sunt in scoala li-se implementeaza ideea unei "dinasti" Sumero-Scito-Huno-Maghiare care ar fi folosit dintodeauna alfabetul "secuiesc" si care a are ca punct de origine spatiu carpatic.
Istoria lor se bate cap in cap cu istoria Bulgarilor, care le rad la unguri in nas spunand ca ei au fost primi in zona si ca Ungaria, Romania si Serbia de astazi se afla pe pamantul stravechi bulgaresc deoarece traci sciti sumerieni erau la origine Bulgari, la urma vin Sarbi si Slovaci, Macedoni si Greci pt a da un exemplu pun o arhiva cu discutiile mele cu un bulgar schimburi de replici de cateva pagini.
Se creeaza o ura artificiala pe principiul ne-au furat pamantul, istoria, steagu etc.
Eu in discutile la care particip simt aceasta ura de la persoane pe care nu le cunosc, dar el considera ca eu le-am furat ceva si tin neaparat sa imi demonstreze asta.
Ex acestui bulgar care considera ca Bulgari erau Traci si ca limba tracica era bulgara.
Va rog priviti si saitul de unde omul isi ia oparte din informati si cititi cu mare atentie sursele stranse de el.
http://ziezi.net/glosi.htm
in rar am atașat
1.dovezile lui trimise mie
2.raspunsul meu
3.scrisoare lui numaru 2

Edited by Vyck, 03 February 2009 - 14:28.

Toponimie

    
DEVA
precum in   Capi-Dava, Suci-Dava, Patri-dava, nume dacic, se pare desemneaza Orasi    
CĂPÂLNA
  Căpâlna in maghiar Sebeskapolna, in germană Kapolna, un sat din Alba in trecut aici a fost ocetate Dacica Capalna
  SATU-MARE
Satu in latin   fosfatum   latina vulgara (romaneste) Sat,.in Italen - villaggio, spanish – aldea.  
BIHOR
Nu am gasit etimologia apare in Gesta Hungarorum et hungarorum ca fortareata lui Menumorutu.    ARDEAL (ERDELY)
cuvintul Deal pare a fi romanesc rastul este incert, "padurosul" maghiar nu are nimic cu limba uralo-finica, prima data este mentionat, de Kazari in jurul anului 960.  „Ardil”
CARPATI
posibil de la daci Carpi are legatura cu un anume kat (indoeuropean) care ar insemna "a taia" si in Albaneza a generat cuvantul piatre (nu am reverificat asta)
SÂNMICLĂUȘ
de la Sami-Clausa posibil Semi-Claus(semi-inchis) dou localitati cu acest nume in Alba si Satu Mare, una dintre el are urme clare de continultate secolele V-VI inspecial.
SOMES
din latinescu Samus
PANONIA
erau niste triburi panonice e greu de stabilit daca triburile au dat numel zonei sau viceversa. Nu trebuie sa ne uitam ca la sfarsitul antichitati si inceputul evului mediu este inregistrat numele de Pastora Romanorum pt aceasta zona.
TIMISOARA
posibil de la raul Timisi care poate fi urmarit pana in antichitate   Tibiscus and Tibisis.

Doresc sa fac cv pe aceasta linie a toponiliei un filmulet si chiar un blog va rog sa corectati ce este mai sus si sa aduceti noi date daca doriti

Edited by Vyck, 03 February 2009 - 15:01.

 Infinitty, on Feb 2 2009, 19:47, said:

Ai dreptate cu zilele iar cu numele populare ale lunilor, e interesant de vazut ce origine au de fapt, deorece romanii foloseau inca din antichitate denumirile actuale, iar cele populare de la noi pot avea radacini neromane, dacice adica, stiut fiind faptul ca dacii aveau cunostinte temeinice de astronomie si astrologie, iar calendarul lor era mai bun decat cel roman.

 Vyck, on Feb 3 2009, 14:22, said:

Imi pare rau, nu pot deschide linkul asta cu "bulgaru".
Cat despre noile ipoteze ungar sau bulgare, parerea mea este ca o parte dintr ei se simt frustrati de faptul ca in buna parte sunt proveniti din niste migratori, si ca nu au o istorie veche, antica, nu sunt pomeniti pe actualele teritorii in vremurile vechi, asa ca incearca sa compenseze propunand teoriile astea mult trase de par ( mai ales la unguri, care vad ca au pierdut lupta cu noi, ca vechime si locuire pe aceste teritorii, asa ca abereaza cu gratie despre sumeriano-etrusco-proto-maghiari    ). Bulgarii saracii nu se lasa nici ei, si, desi in parte au si radacini tracice probabil, e de netagaduit ca au o componenta masiva slava, si o limba slava, precum si un nume turcic. Cu alte cuvinte daca la noi componenta dominanta e traco-dacica, la ei e totusi slava. Dar, cum am zis, nu am putut vedea dovezile de care zici tu.

 Vyck, on Feb 3 2009, 14:55, said:

Mures, Olt, Prut, Cerna, au tot radacini dacice. Ca si Somes / Samus, acesta fiind probabil numele dacic asa cum il scriau / pronuntau grecii sau romanii.

 Infinitty, on Feb 2 2009, 19:47, said:

 lupu2, on Feb 3 2009, 16:32, said:

 Infinitty, on Feb 2 2009, 19:47, said:

 lupu2, on Feb 3 2009, 16:32, said:

Am descoperit ca LUNILE ANULUI la daci=rom^ni, nu au nici o treaba cu cele ROMANE-imperiale.
Anul nostru face referinte exprese la agricultura.  

Ianuarie = calendar ---------- CALE a astrelor, a timpului ? + ghenari, genarie (gr.) = origine, filiatie, inceput ? (JER = JAR = ger = GERAR)

Februarie = faur, faurar = fierar (nu are treaba cu fierar in Latina ori d. italice).

Martie =  ?! Mos Martin – ceva cu ursul si iesirea din iarna (LATIN 100 %), … insa avem si GERMANAR = germe- CALD (frigian), un sinonim pt. Cald (warm, germ, term).

Aprilie  = prií (-iésc, priít), vb. – A conveni, a folosi, a se simți bine. Sl. prijati „a prevedea” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 291; Iordan, Dift., 139), cf. sb., cr. prijati „a prospera”. – Der. prielnic, adj. (favorabil); prielnicie, s.f. (amabilitate, blîndețe); neprielnic, adj. (defavorabil); priincios, adj. (favorabil); nepriincios, adj. (potrivnic); priință, s.f. (amabilitate, folosire, prosperitate; profit); nepriință, s.f. (rea-voință); priitor, adj. (favorabil).
Pritariantis (lit.) / priznivi (slv.)


Mai =  floare in ALBANEZA ?! in genere LAT./  - 2004 | Greșeală de tipar
frúnză (frúnze), s.f. – 1. Foaie (verde). – 2. (Înv.) Foaie de hîrtie. – Mr. frăndză, frîndză, megl. frunză, istr. frunzê. Lat. frōndia (Pușcariu 659; Candrea-Dens., 662; REW 3530; DAR; Lausberg, Mundarten Südlukaniens, 25), cf. it. fronza (Battisti, III, 1723), calabr. frunda, sard. frundza, salm. froncia, gal. fronza, port. fronça și ngr. FROUNZA-to „pergolă”. Der. frunzar, s.n. (desiș, umbrar); frunzar, s.m. (luna mai; varietate de ciuperci comestibilă); frunzărel, s.m. (buchet); frunzări, vb. (despre animale, a paște rupînd vîrful crengilor; a ronțăi, a crănțăni; a răsfoi); frunzătură (var.frunzărie, frunzărime), s.f. (frunziș); frunziș (var. frunzet), s.n. (mulțime de frunze); frunzos var. (frunzăros), adj. (cu frunze multe și dese); frunzișoară, s.f. (dim. de la frunză; aril de nucșoară); înfrunzi, vb. (a da frunze, a înverzi), pe care Densusianu, Hlr., 147, Pușcariu 854 și Candrea-Dens., 663 consideră a fi reprezentant al unui lat. *infrōndῑre); înfrunzit, s.n. (anotimpul în care înfrunzesc copacii, primăvara); desfrunzi, vb. (a pierde frunza; a desfrunzi).
frondeo, -ere vb. a infrunzi, a avea frunze
________________________________________
frondosus, -a, -um adj. frunzos
Deci AUTOHTON.


Iunie = CIRESAR

cherry [ˈtʃeri] noun — plural ˈcherries
a type of small usually red fruit with a stone

Danish: kirseb&aelig;r
Dutch: kers
Estonian: kirss
Finnish: kirsikka
French: cerise
German: die Kirsche
Greek: kerasi
Hungarian: cseresznye
Icelandic: kirsuber
Indonesian: ceri
Italian: ciliegia

Latvian: ķirsis

Lithuanian: vyčnia, trečnė
Norwegian: kirseb&aelig;r
Polish: wi¶nia, czere¶nia
Portuguese (Brazil): cereja
Portuguese (Portugal): cereja
Romanian: vișină; cireașă
Russian: вишня
Slovak: èerečòa
Slovenian: èečnja
Spanish: —
Swedish: körsbär, bigarr&aring;
Turkish: kiraz


CIREÁȘĂ, cireșe, s.f. Fructul cireșului, mic, sferic, cărnos, de culoare roșie sau galbenă, cu gust dulce sau amărui. [Pl. și: cireși] – Din lat. ceresia (= cerasea).
Sursa: DEX '98 | Trimisă de RACAI, 30 Sep 2003 | Greșeală de tipar


IULIE = Cuptor- coace – kepti (lit.)

Latvian: kurtuve

bake1 [beik] verb
to cook in an oven
Example: I'm going to bake (bread) today; She baked the ham.

Czech: (u)péci

Estonian: küpsetama

Latvian: cept
Lithuanian: kepti
Polish: piec
Romanian: a coace
Russian: peci
Slovenian: peèi (v peèici)
Spanish: cocer al horno
Swedish: baka, ugnssteka, grädda
Turkish: fırında pișirmek


bake2 [beik] verb
to dry or harden by heat

Latvian: kaltēt; sacietēt; apdedzināt (ķieģeļus)
Lithuanian: kepinti, kaitinti
Romanian: a usca



hot1 [hot] adjective
having or causing a great deal of heat
Example: a hot oven; That water is hot.

Greek: KAUTOS

Italian: caldo
Latvian: karsts
Lithuanian: karčtas

Portuguese (Brazil): quente /Portuguese (Portugal): quente
Romanian: fierbinte
Spanish: caliente



hot2 [hot] adjective
very warm

French: chaud / Italian: caldo
Latvian: karsts
Lithuanian: karčtas

Portuguese (Brazil): quente / Portuguese (Portugal): quente
Romanian: foarte cald
Russian: jarchi
Spanish: caluroso, cálido (día); acalorado



{hot3 [hot] adjective
(of food) having a sharp, burning taste
Example: a hot curry

Czech: ostrę, pálivę / Danish: st&aelig;rk; krydret / Dutch: heetgespijsd / Estonian: terava maitsega / Finnish: tulinen
French: épicé / German: scharf / Greek: καυτερός, πικάντικος / Hungarian: csípős / Icelandic: brag&eth;sterkur, heitur
Italian: piccante / Latvian: stiprs; ass / Lithuanian: deginantis, ačtrus / Norwegian: krydret, sterk
Polish: ostry / Portuguese (Brazil): picante / Portuguese (Portugal): picante / Romanian: iute
Russian: ostrii / Slovak:  ostrę, pálivę / Slovenian: pekoè / Spanish: picante
Swedish: stark / Turkish: acı, acılı }


hot5 [hot] adjective
recent; fresh
Example: hot news

Danish: frisk

Finnish: tuore ( TORID ?)
French: frais
German: frisch
Greek: frescosHungarian: friss
Icelandic: ferskur
Italian: fresco, recente

Norwegian:(rykende) fersk ( fierbinte, frige ?)
Portuguese (Brazil): recente /Portuguese (Portugal):recente / Romanian: proaspăt, fierbinte

Spanish: reciente; (noticias) frescas
Swedish: het, färsk



AUGUST =  gustar, măsălar, secerar. (   ^

Măseá (măséle), s.f. – 1. Dinte, molar. – 2. Dinte de roată. – Mr., megl. măseauă. Lat. maxila (Pușcariu 1045; Candrea-Dens., 1067; REW 5443), cf. ngr. MASELA „maxilar”, it. mascella, prov., v. fr. maiselle, sp. mejilla. Cuvînt de uz general (ALR, I, 30). – Der. măselar (var. măsălar), s.m. (măselariță neagră, Myoscianus niger; august); măselariță, s.f. (plantă); măselat, adj. (varietate de porumb). Denumirea de măselariță se aplică prin întrebuințarea populară, contra durerilor de măsele, datorată proprietăților sale narcotice (după Conev 46, din bg. maslar(n)ica „fabrica de ulei”). Numele lunii august e mai puțin clar și a fost pus în legătură cu lat. messis „recoltă” de Pușcariu 1042, cf. Tiktin.

TREIERA =
Norwegian: treske

seceră – sickle

secera - to reap; to harvest

sickle [ˈsikl] noun
a tool with a curved blade for cutting grain etc

Czech: srp
Danish: segl
Dutch: sikkel
Estonian: sirp
Finnish: sirppi
French: faucille
German: die Sichel

Icelandic: sig&eth;

Italian: falce, falcetto
Latvian: sirpis
Norwegian: sigd
Polish: sierp
Romanian: seceră
Russian: serp
Slovak: kosák
Swedish: skära



reap [riːp] verb
to cut and gather (corn etc)
Example: The farmer is reaping the wheat.

Czech: sklízet, sekat

Greek: terizo

Icelandic: skera korn; uppskera

Norwegian: skj&aelig;re,
Portuguese (Brazil): colher, ceifar / Portuguese (Portugal):colher / Romanian: a secera / Spanish: segar, recoger
Swedish: skära, skörda


SEPTÉMBRIE s. (pop.) răpciune, vinicer.

Răpciúne s.m. – Septembrie. – Var. răpciun. Origine îndoielnică. Se consideră reprezentant al lat. raptiōnem „șterpeleală” interpretat drept „culesul viei” (Pu;cariu 1433; Tiktin); din lat. *rapatiōnem ‹ rapa, cu sensul de „recoltă de ridichi” (Drăganu, St. rum., 1-6; REW 7074a). Toate aceste explicații sînt forțate. Pușcariu, Lat. ti, 12, s-a gîndit la o creație artificială a latiniștilor, soluție și mai puțin probabilă. Prezența suf. -ciune nu este o probă suficientă că acest cuvînt este moștenit, fiindcă acest suf. se poate atașa și la elemente sl. (cf. slăbiciune). Poate se leagă de cuvîntul anterior.

Vinicer = luna vinului.

wine [wain] noun

a type of alcoholic drink made from the fermented juice of grapes or other fruit
Example: two bottles of wine; a wide range of inexpensive wines

Czech: víno
Danish: vin
Dutch: wijn
Estonian: vein
Finnish: viini
French: vin
German: der Wein
Icelandic: vín
Italian: vino

Latvian: vīns
Lithuanian: vynas
Norwegian: vin
Polish: wino
Portuguese (Brazil): vinho / Portuguese (Portugal): vinho
Romanian: vin
Russian: vino / Slovak: víno / Slovenian: vino
Spanish: vino
Swedish: vin




Rapciuga – gripa, boala, slabenie.

OCTOMBRIE si NOIEMBRIE = brumar, brumarel (Bruma e dat ca latin, desi cred ca este doar o simpla asemanare, caci la noi bruma inseamna un fel de chiciura !!!).


DECEMBRIE  = sf. Andrei / INDRA / ANDAR – z. razboiului.


(IMI cer SCUZE deoarece pt., "BRUMA" nu am gasit dictionare comparate, la fel pt., "rapciune", ori "frunza").

Edited by Infinitty, 04 February 2009 - 17:31.

Animalele domestice au de asemenea nume autohtone vulgate dublate de replici moderne din Latina:


OAIE  =  ewe / sheep
a female sheep
Example: The ewe had two lambs.

Czech: ovce
Dutch: ooi
Icelandic: &aelig;r
Italian: pecora
Latvian: aita
Lithuanian: avis
Norwegian: s&oslash;ye
Polish: owca
Portuguese (Brazil): ovelha
Portuguese (Portugal): ovelha
Romanian: oaie
Russian: ovtza
Slovak: ovca
Slovenian: ovca (ovtza !)
Spanish: oveja



CÁPRĂ = goat / = capra, ciuta
an animal of the sheep family, with horns and a long-haired coat

CÁPRĂ s. 1. (ZOOL.) capră de munte v. capră-neagră; capră-neagră (Rupicapra rupicapra) = capră de munte, capră-sălbatică; capră-sălbatică v. capră-neagră. 2. (art.) (pop.) brezaia (art.), turca (art.).
cf. alb. kjepër,

CIÚT//Ă ~e f. 1) Femelă a cerbului; cerboaică. ~ cenușie. 2) fig. Femeie suplă și elegantă. /Cuv. autoht.
CAFENÍU adj. castaniu, maro, (pop.) căcăniu. (De culoare ~.)
CAFEÁ, (2) cafele, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Sămânța arborelui de cafea. 2. Băutură preparată din cafea (1) prăjită și râșnită sau dintr-un surogat. – Din tc. kahve, ngr. kafés, fr. café.
cafeá (-éle), s.f. – 1. Sămînța arborelui de cafea. – 2. Băutură preparată din cafea. – Mr., megl. café. Tc. kahve, arab. qahwa (Șeineanu, II, 71; Meyer 164; Lokotsch 1005; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰαφές, alb., bg. kafé. Anterior sec. XVII. S-a contaminat în epoca modernă cu termenii identici occidentali (it. caffé, fr., sp. café), din care provin der. neol. cafeină, s.f.; cafeism, s.n.; cafetier, s.m.; cafetieră, s.f. – Der. cafeluță, s.f. (cafea; lupin, Lupinus albus); cafeniu, adj. (culoarea cafelei); cafegiu, s.m. (slujitor la curtea domnească însărcinat cu servirea cafelei; proprietar al unei cafenele; persoană care bea cu plăcere cafea, sau care o prepară bine), din tc. kahveci, cf. ngr. ϰαφετζής, bg. kafedŸija; cafegioaică, s.f. (persoană iubitoare de cafea); cafegi-bașa, s.m. (căpetenie peste cafegii, boier de rangul trei care se bucura de privilegiul de a servi cafea la mesele festive, și de dijma pe cafeaua vîndută în toată țara), din tc. kahveci bași (sec. XVIII). Cf. cafenea, s.f. (cafenea, café-bar), mr. cafiné, megl. cavine din tc. kahve hane, cf ngr. ϰαφενές, alb., bg. kafené (› Trans., Banat căfană); cafeșantan, s.n. (bar de noapte, cu muzică și program artistic), din fr. café-chantant, se folosește și în forma șantan, cu o nuanță intens depreciativă („bordel“).

Czech: koza, kozel
French: ch&egrave;vre, bouc
Greek: cataica
Italian: capra
  
Latvian: kaza; āzis
Lithuanian: oŸka
Polish: koza
Portuguese (Portugal): cabra
Romanian: capră; țap
Russian: coza
Slovak: koza
Slovenian: koza
Spanish: cabra



pig1 = porc, scroafa, vier, ramatoru', purcel, grasun (germanicul -> grosen /mare), ramator, ratan, gligan, sfin.

PORC s. 1. (ZOOL.; Sus scrofa domestica) (pop.) râmător, râtan, (înv.) sfin. 2. (ZOOL.) porc mistreț (Sus scrofa) = mistreț, porc sălbatic, (rar) porc de pădure, (înv. și reg.) gligan; porc sălbatic v. porc mistreț. 3. (IHT.) porc-de-mare v. scorpie-de-mare. 4. (ASTRON.; la pl. art.) (pop.) vierii (pl. art.), scroafa-cu-purcei.
a kind of farm animal whose flesh is eaten as pork, ham and bacon
Example: He keeps pigs. Arabic: خَنْزير
Chinese (Simplified): 猪
Chinese (Traditional): 豬
Czech: prase
Danish: svin; gris
Dutch: varken
Estonian: siga
Finnish: sika
French: porc
German: das Schwein
Greek: χοίρος, γουρούνι
Hungarian: disznó
Icelandic: svín
Norwegian: gris, svin
Polish: ¶winia
Portuguese (Brazil): porco
Portuguese (Portugal): porco
Romanian: porc
Russian: свинья
Slovak: prasa
Slovenian: pračiè
Spanish: cerdo, puerco
Swedish: gris, svin


hog [hog] noun
(especially American) a pig

Czech: prase
Danish: svin;
Dutch: varken
Estonian: orikas
French: porc
German: das Schwein
Icelandic: svín
Latvian: vepris;
Norwegian: gris, svin
Polish: ¶winia
Portuguese (Brazil): porco
Portuguese (Portugal): porco
Romanian: porc
Slovak: prasa
Slovenian: pračiè
Spanish: cerdo, puerco, marrano
Swedish: svin



Horse  =  cal, muran, iapa, armasar, roib, murg, mărțână
a large four-footed animal which is used to pull carts etc or to carry people etc
cf. alb. Kalj
CABALENON (gr.)

Czech: kùò
Danish: hest
Finnish: hevonen
French: cheval
Icelandic: hestur
Italian: cavallo
Lithuanian: ar-klys
Norwegian: hest,
Polish: koń
Portuguese (Brazil): cavalo
Portuguese (Portugal): cavalo
Romanian: cal
Slovak: kôò
Slovenian: konj
Spanish: caballo


horse= cal, muran, iapa, armasar, roib, murg
a piece of apparatus used for jumping, vaulting etc in a gymnasium
Czech: kùò
Danish: hest
Finnish: hevonen
French: cheval d'arçons
Icelandic: hestur
Italian: cavallo
Lithuanian: ar-klys
Norwegian: hest
Polish: koń z łêkami
Portuguese (Brazil): cavalo de pau
Portuguese (Portugal): cavalo-de-arç&atilde;o
Romanian: capră pentru sări­turi / cal pt sarituri
Russian: con
Slovak: kôò
Slovenian: konj


cow1 = vaca, bik, bika, bivol, dibol, bou, bour, zimbru, bizon, marha, muu!
the female of cattle used for giving milk
Example: He has ten cows and a bull.
bívol (bívoli), s.m. – Vită cornută asemănătoare cu boul, cu păr negru. – Var. bi(h)ol. Mr. (buval) ‹ ngr. BOUBALOS, megl. bivul. Bg. bivol, din sl. byvolŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac), cuvînt care nu aparține totuși fondului sl. (Miklosich, Fremdw., 80). Nu pare posibilă der. directă din lat. bubalus, propuse de Diez, Gramm., I, 259. Der. bivolar, s.m. (păzitor al unei cirezi de bivoli); cf. bg. bivolar; bivolărie, s.f. (grajd de bivoli); bivolesc, adj. (de bivol); bivoliță, s.f. (femela bivolului), cf. bg. bivolica.




Buffalo
a large kind of ox, especially the Asian and African varieties
Czech: buvol
Danish: b&oslash;ffel
Dutch: buffel
French: buffle
German: der Büffel
Greek: boubalos
Hungarian: bivaly
Indonesian: kerbau  (cerb ?)
Italian: bufalo
Latvian: bifelis
Lithuanian: buivolas
Norwegian: b&oslash;ffel
Polish: bawół
Portuguese (Brazil): búfalo
Portuguese (Portugal): búfalo
Romanian: bivol
Russian: buivol
Slovak: byvol
Slovenian: bivol
Spanish: búfalo
Swedish: buffel
Danish: ko
Dutch: koe
French: vache
Italian: mucca
Latvian: govs
Norwegian: ku
Portuguese (Brazil): vaca
Portuguese (Portugal): vaca
Romanian: vacă
Spanish: vaca
Swedish: ko


bull
the male of the ox family and of the whale, walrus, elephant etc

Czech: bęk
Danish: tyr; han
Dutch: stier, bul
German: der Bulle
Greek: tauros,
Hungarian: bika ( VIKA / VIK = bik, Vaca ?)
Italian: maschio, toro
Latvian: bullis; (vaļu) tēviņč
Lithuanian: bulius,
Polish: byk
Portuguese (Brazil): touro
Portuguese (Portugal): touro
Romanian: taur
Slovak: bęk
Spanish: toro
Swedish: tjur
Turkish: boğa;


Nu am dispus de replicile din osetina, persana, tadjica, si nici de replicile vulgate din alte limbi.

Cu privire la "CAPRA" avem probabil un termen dacic "CAFRA / ciuta / turca, oaie, etc".
"PORC" este LATIN, dar si CELTIC (in daca avem "GRASUN", ...).