Femei obsedate de bani/cariera etc., Iubita mea e una dintre ele si NU ERA ASA! Opţiuni

[DanCld]

Acum am citit si eu articolul cu pricina - adevarul e ca nu cunosc vreo femeie care sa se incadreze in tiparul respectiv (IMG:style_emoticons/default/biggrin.gif) De asemenea incerc sa ma gandesc cum ar putea o femeie sa ajunga acolo - in mod cert e vorba totusi de un proces de durata, luni si poate ani, timp in care "dai de la tine" in schimbul unor valori pur materiale care aparent compenseaza compromisurile facute. Unei astfel de femei i-as sugera inclusiv un numar de vizite la un consilier psihologic in scopul identificarii punctelor slabe din personalitate sau din educatie care au facilitat tranzitia de la o viata cat de cat normala la agitatia aia depersonalizanta, nu de alta dar nu oricine ajunge in halul ala. Pentru ca acest proces sa se produca ar cam trebui un cumul de factori gen:

* personalitate border-line (predispozitie mai mare pentru abuzul de alcool sau consumul de droguri);
* lipsuri materiale severe acasa la parinti (nu a avut camera ei, a trebuit sa munceasca sa se intretina in facultate)
* traume in copilarie de tipul violentei in familie, divortul parintilor, valorizare deficitara din partea familiei (ai luat 9? esti proasta! nu ai toate mediile de 10? nu iti mai dau bani de buzunar pe toata vacanta! nu esti cuminte? te duc la casa de copii!)
* dezamagiri amoroase repetate

Oricum, cel mai important lucru pe care trebuie sa il constientizeze e ca o astfel de viata nu mai e viata ei, sau cel putin nu mai e viata omului din ea. E totusi greu de gasit o "vindecare", dat fiind ca e greu sa iti faci o viata a ta daca nu ai avut-o pana atunci (IMG:style_emoticons/default/cool.gif)

Acest mesaj a fost modificat de DanCld: 19th October 2006, 14:02

[Vlad_Draku]

nu stiu daca la vreme inaintata o ajuta psihologul sau o incurca, pt ca atunci cand isi va da seama de ce a facut si in ce stadiu a ajuns viata ei... poate sari un-doi in depresie. Si numa de asta nu mai au nevoie cand sunt cu nervii pe muchie de la stadiul de stres la care se supun ele singure . Ce mi se pare cel mai nasol la femeile obsedate de cariera este ca uita ce era frumos in viata. Poti sa aduci cea mai romantica propunere posibila, dar ele nu-si pot curata gandul de toate "issues"`urile de la munca. Sau pur si simplu spun ca nu au timp. Sincer consider o slabiciune faptul ca nu-si pot pastra gandul liber. De ce nu pot atunci cand ies de pe usa de la servici sa inchida usa (la propriu, dar mai ales la figurat). Sa inchida tot acolo pana a doua zi si sa-si ia gandul de la tot ce se intampla acolo. Sa traiasca si ele macar cateva ore pe zi.

[DanCld]

Cele ma multe astfel de femei sufera deja de depresie, mai ales din cauze biologice (hormonale etc) - insa ritmul alert de lucru, cafeaua, tigara si alcoolul mai mascheaza din simptome. Unele dintre ele constientizeaza problema imediata si apeleaza la ajutorul unui specialist care le trateaza punctual - in special cu medicamente cu efect antidepresiv ( "Prozac" (IMG:style_emoticons/default/coolspeak.gif) - Seroxat etc, un doctor stie mai bine ce se prescrie in functie de pacient si de gravitatea cazului ) si/sau cu anumite tipuri de anticonceptionale, insa nu ajung la un tratament real al problemei de fond. Oricum, nu depresia e problema cea mai grava aici, ci groaza ca si-ar putea pierde pozitia sociala daca apeleaza la "downshifting".

[Vlad_Draku]

Oricum, nu depresia e problema cea mai grava aici, ci groaza ca si-ar putea pierde pozitia sociala daca apeleaza la "downshifting".

Total adevarat. Teama continua cu sau fara "downers". Pur si simpu angoasa de esec, sau inlaturare din post, ca sa nu mai tinem cont si de competitia dintre ele, ca deja ne largim aria de acoperire a subiectului cu dublu (IMG:style_emoticons/default/sleep.gif)

[veverita]

Sincer consider o slabiciune faptul ca nu-si pot pastra gandul liber. De ce nu pot atunci cand ies de pe usa de la servici sa inchida usa (la propriu, dar mai ales la figurat). Sa inchida tot acolo pana a doua zi si sa-si ia gandul de la tot ce se intampla acolo. Sa traiasca si ele macar cateva ore pe zi.

in conditiile in care nu stii daca ai un loc de munca stabil, tragi de-ti vine acru pentru a-ti pastra postul. nu este vorba de pozitia sociala in cele mai multe cazuri. ci de nesiguranta zilei de maine. oricare dintre cei doi membri ai unui cuplu poate ramane fara job. cand la mijloc mai sunt si rate la casa/masina/electrocasnice si eventual si copil/copii, deja intri in transa si muncesti de-ti ies ochii pentru a face bani. companiilor angajatoare le convine, si din cand in cand se mai vantura prin firma fraze de genul "nimeni nu este de neinlocuit". se fac trimestrial evaluari, se posteaza la mica publicitate si pe site-ul firmei anunturi de angajari. mai mult sau mai putin, toti ne simtim amenintati de chestia asta. mai ales cand si daca esti angajat si daca esti somer, aceleasi facturi le primesti in fiecare luna.

consider ca exista putine femei obsedate de cariera in romania (procentual). mai multe sunt cele care muncesc pe branci pentru a nu-si pierde jobul. si este o diferenta intre cele doua, chiar daca din avion nu se vede.

[DanCld]

Eu cred ca "it's a matter of choice", si de cat te intinzi cu plapuma. Nevasta-mea are o slujba normala cu program fix, nu castiga foarte mult dar vine si pleaca la ora fixa, are week-end-ul liber si toata lumea e fericita. Si n-am facut niciodata rapoarte sau comparatii, ci numai suma salariilor, si din aia traim, platim facturi etc!

[richelieu]

Haideti sa va spun si eu povestea mea. Sunt casatorit de 1 an (dupa o relatie de alti 3). Lucrez la aceiasi firma cu sotia mea. O firma mai mica, ca numar de angajati, in care avem pozitii foarte bune. Ea director vanzari, eu director tehnic. Castigam impreuna mai mult decat suficient pentru a avea un trai decent spre foarte bun (cam 6000 euro/luna). Avem masina de servici, telefoane...si timp liber....cam cat vrem, in limitele bunului simt. Programul ne incepe la ora 9, dar niciodata nu ajungem mai devreme de 9:30.... Se termina la 17:30, dar plecam, uneori la 16:30-17:00, uneori la 22:00....se mai intampla. Mai mult, avem promisiuni ca anul viitor sa fim ajutati financiar, sub forma de bonificatie nu imprumut, sa ne ridicam o casa. E....acu urmeaza partea cealalta: Acum 3 ani, am inceput sa ne gandim la viitorul nostru. Adica, daca firma la care lucram nu va mai merge....ce facem? Sa ne angajam in alta parte ...cu patroni batuti in cap...cu bani mai putini pentru ca nu multi ne-ar plati la nivelul asta, in domeniul nostru....cu alte pozitii....etc, ar fi exclus. Si ne-am gandit sa ne facem o firma, mai mult de back-up. Am facut-o....a inceput sa mearga. Dupa vreun an, scoatem din ea cam 5...6000 euro. Ce era mai placut, era ca, prin natura afacerii, cam mergea de la sine. Dupa un an nu mai aveam mare lucru de facut. Dar, odata ce intri in chestia asta, incepe sa te prinda. Si uite asa, am intrat in investitii noi. Si alte investitii...si altele....etc. Si toti banii pe care-i castigam, ii bagam in ele. Problema este ca, fiind si angajati, nu avem timp sa ne ocupam de toate, decat lucrand aproximativ 12-15 ore pe zi. Weekenduri....ce-s alea? Si uite asa te trezesti ca trece viata pe langa tine. Da, am o masina misto, da, am un apartament frumusel in centrul capitalei. Dar, nu avem copii si in ritmul asta, suntem atat de obositi seara incat sexul a ajuns ceva ocazional, cam o data la doua saptamani. Ne iubim foarte mult, ne sustinem si ne completam reciproc foarte bine. Ea e cu finantele, organizarea banilor...etc, eu cu partea tehnica. Dar nu mai avem timp pentru noi. Si uite asa, trece viata pe langa. N-am mai fost la mare de 2 ani. La munte....mergem de 2 ori pe an cate un weekend. Suntem stresati si obositi, cu un regim alimentar aiurea si uite asa am luat si cate 15 kile in greutate. Totul pentru bani. Iar bani, nu avem mai multi. Pentru ca, odata ce castigi mai mult, iti cresc pretentiile...si implicit cheltuielile. Si ajungi sa te gandesti ca, pe la 50 de ani, vom fi patroni cu o situatie materiala rezonabila sau chiar foarte buna, cu nervii la pamant, singuri ....si va intreb eu acum MERITA OARE??? Partea proasta e ca, odata cu investitiile au intervenit credite...alte probleme, cand ai 30 de angajati te mai gandesti si la ei, nu-i poti lasa pe drumuri, in concluzie nu putem vinde totul acum, doar pentru ca ne-am saturat. Eu va dau un sfat.....Incercati sa fiti fericiti, fixati-va visuri dese si pe termen scurt, pasii evolutiei ar trebui sa fie mici, nu cu salturi enorme. In felul acesta reusiti sa va traiti viata....veti avea timp si pentru voi. Banii nu sunt neaparat un mijloc de a atinge fericirea...de multe ori nu sunt suficienti nici macar in a o intretine. IUBITI-VA MULT (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) asta e mai important....

[DanCld]

Din EvZ: Daca ai inceput sa-ti neglijezi familia si sa stai tot timpul la serviciu, te apropii de "viciu".

Ce-ti aduce dependenta de munca:

> pierderea prietenilor

> absenta vietii sociale

> lipsa increderii in sine

> neglijarea tinutei (din "lipsa de timp")

> suspiciune din partea colegilor

> exploatare din partea unor manageri

> dificultati de comunicare

> probleme in familie (se poate ajunge chiar la divort)

> tulburari intestinale

> stari depresive

> surmenaj

> ulcere cauzate de alimentatia incorecta

> probleme ale coloanei vertebrale

> tulburari de somn

> probleme cardiace

> dificultati de vedere

> accidente vasculare cerebrale

> atacuri de panica

[Kyandra]

Din experienta, iti spun ca dupa ce va termina casa, se va apuca de garaj, apoi se va extinde la vecini si in final ii va veni stralucita idee sa construiasca un cartier intreg!!! Iar cand il va termina, se va uita in oglinda si va realiza de ce pustii ii spun "Sarut mana!" pe strada... Spun asta pentru ca si eu apucasem acelasi "drum glorios", in plus incepusem sa colectionez si masini... M-am oprit la timp, pentru ca pierzi ce-i mai frumos din viata. Fa-ti case si alte cele la pensie, pana atunci bucura-te de ce ai si traieste, pentru anii nu se intorc (din pacate). Si eu sunt femeie, am o cariera buna, deci nu ma puteti acuza de misoginism ori de faptul ca nu inteleg "nevoia de dezvoltare feminina", dar toate au o limita.

[r@zvan]

Ionescu = George Costanza

[pastel3005]

richelieu a spus foarte bine cum sta treaba! trebuie sa incercam sa avem mai multa grija/atentie pt partener/partenera. sa nu lasam sa treaca viata pe linga noi. banii au importanta lor, insa nu trebuie sa ne fie telul, si sa ne ocupe toata viata.

[Cutzu]

richelieu a spus foarte bine cum sta treaba! trebuie sa incercam sa avem mai multa grija/atentie pt partener/partenera. sa nu lasam sa treaca viata pe linga noi. banii au importanta lor, insa nu trebuie sa ne fie telul, si sa ne ocupe toata viata.

Richelieu si`ar dori sa fie sef cu mai putine responsabilitati, foarte greu realizabil in ziua de azi, mai ales cand esti patronul propriei afaceri.

[ave_caesar]

Richelieu si`ar dori sa fie sef cu mai putine responsabilitati, foarte greu realizabil in ziua de azi, mai ales cand esti patronul propriei afaceri.

Faceti ca mine, ca eu [sunt un sef care] am reusit: delegati-va multe dintre competente unei femei dispuse sa munceasca pana cade-n cap de oboseala, vrand sa demonstreze ca e mai buna decat barbatii. Femeile sunt, in general, mult mai capabile de o munca sustinuta prin hatisuri birocratice si organizatorice. Problema lor este lipsa de idei inovatoare si munca sub presiuni negative. Tii cont de asta si esti un patron cu timp liber!
(cu alte cuvinte, am o secretara capabila care isi merita cu varf si indesat titlul de "assistent manager")
(da, e urata cu spume dar nu genul antipatic)

[MamaVoastra]

^ ceea ce demonstreaza ca si barbatul de ceva timp incoace, ca o vrea sau nu, isi pierde masculinitatea. Pana se va pierde cu totului.

[Cutzu]

^ ceea ce demonstreaza ca si barbatul de ceva timp incoace, ca o vrea sau nu, isi pierde masculinitatea. Pana se va pierde cu totului.

E asta era. Ceea ce nu credeam ca o sa`mi auda urechile... da am auzit este sa vad ca o femeie nu suporta tendinta barbatilor de a fi sufletisti, de a se implica... etc. (IMG:style_emoticons/default/huh.gif) (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) .

Acest mesaj a fost modificat de Cutzu: 18th January 2007, 19:24

[romaximusro]

eh kko.. eu zic ca au fost intotdeauna mai ordonate, mai focusate pe ceva, tin mai mult sa termine intr-o anumita ordine anumite lucruri etc. Adica muncile repetitive , care nu necesita mari descoperiri, ce merg pe cai batute sunt ale lor

[Cutzu]

eh kko.. eu zic ca au fost intotdeauna mai ordonate, mai focusate pe ceva, tin mai mult sa termine intr-o anumita ordine anumite lucruri etc. Adica muncile repetitive , care nu necesita mari descoperiri, ce merg pe cai batute sunt ale lor

Da ma, dar sunt banii tai nu poti sa lasi totul balta o luna ca sa te duci tu pe coata de azur sa te relaxezi, tot timpul ai mustrari de constiinta daca aia e bine sau nu.

[MamaVoastra]

E asta era. Ceea ce nu credeam ca o sa`mi auda urechile... da am auzit este sa vad ca o femeie nu suporta tendinta barbatilor de a fi sufletisti, de a se implica... etc. (IMG:style_emoticons/default/huh.gif) (IMG:style_emoticons/default/smile.gif) .

Nu prea esti coerent in post-ul asta. Si nu vad ce legatura are concluzia ta cu afirmatia ce-mi poarta semnatura pe care ai citat-o.